Citate despre cercetași și viață
citate despre cercetași și viață (inclusiv în versuri).
Mirare
Se miră timpul, se mai miră,
De drumul meu și eu mă mir.
Ciorchinii albi demult veniră
Pe frunte, sărutarea-i mir.
Se miră drumul de curajul,
Acestui mândru cercetaș
Doar dragostea rămâne pajul
Sublim și tandru uriaș.
Se miră cerul, soarele
Și de o viață, eu mă mir
Cum s-au păstrat izvoarele
Cu dragoste, ca suvenir.
poezie de Ioana Voicilă Dobre
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la cercetași și viață, dar cu o relevanță mică.
Într-o liniște divină
astăzi mă simt un cercetaș cutezător
vreau să descopăr al vieții miraj
prin orizont mă poartă un dor arzător
iubirea de lumină o port în bagaj.
descopăr chimia zâmbetului nostalgic
pe chipul trecătorului grăbit spre destinații
descopăr rezonanța sentimentului magic
legătura cu timpul cu sublime atracții.
atâtea bucurii câștigate prin umblet
prin lumea cu povești despre împlinire
cu slove absolute în minte și suflet
cerul picură în mine o ploaie de fericire.
nu știu de mânie de suspin de urlet
o liniște divină se-așterne prin trăire.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste poleită cu argint
cerul îmbracă arborii cu straie albe
podoabe înstelate așează pe ramuri
orhidee înflorite zâmbesc la geamuri
gândurile iernii sunt fremătări dalbe.
poleită în argint grădina a încremenit
sub râu învolburat doar păstrăvii zburdă
iarna are rostul magic nu este absurdă
naturile își odihnesc destinul menit.
oameni de zăpadă au apărut în curți
copii se joacă veseli cu bulgării moi
ei nu știu de tristețe de griji de nevoi
sunt fii de cercetași ai vieții recruți.
nu poate fi știrbită iarna din noi
cu farmecele ei suntem mai avuți.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât ai clipi, ghirlandele verzi deveniră purpurii, iar cele argintii fură înlocuite cu cele aurii. Șarpele Viperinilor fu înlocuit rapid de Leul Cercetașilor. Plesneală îi strângea mâna lui McGonagall, cu o grimasă ce se vroia zâmbet. Harry întâlni privirile lui Plesneală și băiatul fu convins că sentimentele profesorului nu se schimbaseră, nici cât negru sub unghie, dar asta nu-l mai îngrijora pe Harry. Se părea că viața revenea la normal, în anul următor, ei bine, cât putea fi ea de normală, la Hogwarts. Fusese seara cea mai frumoasă din viața lui Harry, mai frumoasă chiar și decât o victorie în meciurile de Vâjthaț, Crăciunul sau anihilarea vreunui monstru. Era sigur că nu va uita niciodată acea seară.
citat din romanul Harry Potter și piatra filozofală de J.K. Rowling
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
El există
el există, îi simt mișcările în aer
cum un miriapod pe frunza pe care o devorează
lăsând în urma lui imagini ale verdelui
culoarea asta care înseamnă viață dispare
în trupul fusiform lungindu-se până
la durerea din inimă
el se ascunde printre pixeli
ca într-o pădure imensă căreia
nu îi va face față oricât mi-ar ronțăi
nervurile sentimentelor
oricâți copaci ar rămâne
găuriți în intimitatea lor
el se ascunde după niște paravane tehnice
ca un luptător căruia îi pare rău
să-și consume muniția pe fazani ori potârnichi
tace nu mișcă e un cercetaș care după ce m-a descoperit
crede că știe totul despre mine
eu las câte un semn în fiecare pagină
poeziile se întețesc și frigul
îl simt cum se ascunde în alte cuvinte
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochii noștri nu au toamnă...
Câteodată, ochii noștri, când e toamnă, se privesc,
Pe vreun gând ce vine simplu, de demult, din primăvară,
Și se-întorc la clipa lumii, când lumina se măsoară
Prin culorile ce-n viață viața-n muguri o clipesc.
Ochii noștri sunt în spațiu porți de cer și anotimp,
Se deschid ca o corolă, ca un radar, ca o zare,
Au nevoie de lumină, de privire și de soare,
De un timp golit în spațiu, de un spațiu fără timp.
Ei sunt, poate, cu uimire, cercetași într-un război,
Pentru care Universul n-are margini nici zăbrele,
Ci doar sensuri nesfârșite, rațiuni și vorbe grele
Despre-un haos fără drumuri, dar prin care trecem noi.
Ne uimim de ce se-întâmplă, de-întuneric și de flori,
Trecem totul prin idee și-i găsim justificare,
Orice clipă de sosire are-o clipă de plecare,
Albul iernilor bogate-i o sinteză de culori.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Văduva (7 august 2015, București)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coriolan
I. Marșul triumfal
Piatră, bronz, piatră, oțel, piatră, frunze de stejar, copite de cai.
Pe pavaj.
Și steagurile și goarnele și atâția vulturi.
Câți? Numărați-i. Și ce buluc de lume.
Abia ne-am cunoscut unii pe alții în acea zi, abia am
recunoscut City-ul.
Acesta este drumul spre templu și e atâta mulțime de drum.
Atât de mulți așteptau, câți așteptau? Ce importanță mai avea
într-o asemenea zi?
Vin? Nu, încă nu. Poți să zărești niște vulturi și
să auzi trompetele.
Iată-i că vin. Vine și el?
Viața trează a Ego-ului nostru firesc e pătrunzătoare.
Putem să așteptăm cu mesele și cu cârnații noștri.
Ce va fi mai întâi? Poți spune? Spune-ne. Iată
5.800.000 puști și carabine,
102.000 mitraliere.
28.000 mortiere de tranșee,
[...] Citește tot
poezie de T.S. Eliot
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre cercetași și viață, adresa este: