Constantin Noica

Golul are accepţiuni diferite, la Noica şi la Becali.

aforism de Valeriu Butulescu din Noroi aurifer
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tradus in limbajul lui Blaga: Sa nu ucidem golurile ce le-ntalnim in cale: in pat, stomac, pe umeri si morminte. [...] | Citeşte tot comentariul

Noica! Noi ca el fi-vom vreodată?

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu l-aş fi cunoscut pe Constantin Noica, n-aş fi putut scrie această carte. Dacă l-aş fi ascultat, n-aş fi scris-o.

Andrei Pleşu în Minima moralia
Adăugat de Doina Bumbuţ
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitori versus cântăreţi

Bine zise Stoica
Noi ca Noica
Voi ca Voica.

tristih de David Boia (1 februarie 2018)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce stingher şi nefericit s-ar simţi Noica în Palatul lui Becali!

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deviza necesară a emulilor lui Noica: noi ca Noica!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este imposibil să înţelegi o cultură şi politicile unui stat precum România în perioada 1918-1948 dacă îi citeşti doar pe Cioran, Eliade, Ionescu şi Noica.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi amintesc prima vizită a lui Constantin Noica. Când am rămas o clipă singuri, m-a întrebat verde-n faţă: "Cum îl puteţi suporta pe Cioran?" Şi i-am zis: "Dar şi el mă suportă pe mine." Adevărul e că Cioran era pur şi simplu imprevizibil. Nu te plictiseai nicio­dată cu el.

Simone Boue în interviu (1996)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Constantin Noica (in memoriam)

Mă simt în scrisul meu ca într-o
chilie
cuvintele ascultă toaca bătând
se strâng şi se-adună în şir de metanii
ce urcă din vale, domol, către schit.
Morminte şi flori
ici, colo o cruce
un strigăt-ecou
că urlă cuvintele-n turmă
o haită sălbatecă-lupi!
Să sfâşie tăcerea
de carne şi sânge
ce ninge cu îngeri
icoane, martiri
şi sfinţi pe statui.

poezie de Constantin St. Dogaru din Contantin Noica în amintirile şi mărturisirile unui preot ortodox (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Constantin Noica

O seamă de cuvinte 'ncrucişate
c-un tâlc ce suie tainic din străfund
şi gânduri în balanţă răsturnate
ca aur de nisip pe-un val la prund

din Kant şi din bătrânul Anton Pann
adâncul vorbelor l-ai despicat în taină
- un matematic Baltasar Gracian -
tu gândul îl desbraci de-a vorbei haină

însingurat pe-a veacului alee
la ceas secret de brumă şi cleştar
c-un toc muiat în trudă şi-n idee
clădeşti al sufletului dicţionar.

poezie celebră de Ştefan Baciu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mine, Constantin Noica m-a sfă­tuit să mă ocup de relaţia spirit-suflet, o te­mă a filosofiei germane interbelice.

Vasile Dem. Zamfirescu în revista Formula As (2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conceptul lui Noica despre "omul deplin al culturii româneşti" ar putea fi rezumat printr-un singur cuvânt miracol: eminescianitate!

aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demonizarea unui judeţ pentru un politician e o eroare. Teleorman înseamnă Galaction, Noica, Marin Preda, M. R. Paraschivescu, nu neapărat Liviu Dragnea.

aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am scris o singură carte, care se numeşte "Gânduri". Am scris-o, mai ales, din îndemnul cuiva, care se aştepta ca fiul lui Noica să scrie o carte. Şi când a deschis această carte, prima pagină era albă, a doua era albă şi toate celelalte la fel. Acum, la sfârşitul vieţii mele, mă gândesc să scriu altă carte care s-ar numi "Memorii", fiindcă aşa scriu toţi oamenii mari. Or, cum eu mi-am pierdut memoria, această carte va fi asemenea celei dintâi!

Rafail Noica în Celălalt Noica - Mărturii ale monahului Rafail Noica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simpaticule Daniel cel nedrept, când spun Marx, mă refer, ei da, la drăguţul, hegelianul, dr. Karl Marx, maurul de pe [...] | Citeşte tot comentariul

Rondel pentru Constantin Noica

În Păltinişul paşnic, răcoros,
Când nopţile erau cu stele,
Din cabana lui cu pragul ros,
Noica privea cerul prin zăbrele.

Filozoful gândea la toate cele
Şi-ntorcea idei pe faţă şi pe dos,
În Păltinişul paşnic, răcoros,
Când nopţile erau cu stele.

Avea ideile-n ceaiul din ulcele,
Fiind Om blajin şi credincios
Tot mereu îşi amintea de ele,
Că vor fi lumii noastre de folos.

În Păltinişul paşnic, răcoros.

rondel de Ioan Friciu (30 iulie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre deo­sebire de profesorii mei de la Filosofie, care nu-şi prea ascultau studenţii, fiind înclinaţi să vorbească tot timpul despre ei şi despre ideile lor, Constantin Noica era atent la tine. Era capabil să intuiască din frământări, din lecturi şi preocupări care e tema ta, acea temă pe care trebuie s-o urmezi.

Vasile Dem. Zamfirescu în revista Formula As (2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scântei creştine

Pe-un petic de rai creştin,
În Schitul din Păltiniş,
Doi vinovaţi, sfioşi păşeam,
Să pipăim cu sufletul iertarea,
Iar spiritul să-l lecuim, cu vindecarea.

Ţii minte, când ne închinam?
În faţa micului altar, din inimă de munte,
Doar noi doi, martor Dumnezeu
Şi ale noastre jurăminte.

În poarta casei sale de vecie,
Spiritul lui Noica
ne-a întâmpinat apoi, cu modestie.
Suflet plecat în rătăciri astrale,
Spirit treaz,
la ferestrele inimii mele şi-a tale,
Sfidând tăcerea noastră vie.

În mica bisericuţă, cu brâu de brazi,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (6 ianuarie 2011)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că poţi filosofa în orice limbă. E însă adevărat că germana are o anumită structură gramaticală şi un mod de compunere a cuvintelor ce-ţi permit să concretizezi în imagine concepte abstracte, lucru extrem de prielnic pentru reflecţia filosofică. Sunt însă şi cel puţin doi gânditori români de prestigiu care au încercat să evidenţieze potenţialul filosofic al limbii române: Mircea Vulcănescu şi Constantin Noica.

citat din Cristian Iftode
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţii minte

Ţii minte când ne închinam?
În faţa micului altar,
Din inimă de munte,
Doar noi doi, martor Dumnezeu
Şi ale noastre jurăminte.

În mica bisericuţă,
Cu brâu de brazi,
De ger încremeniţi,
Pe scaunul lui Noica
Te-ai aşezat tăcut.

Tăcerea era plină
De icoane sfinte,
Din apa sfinţită,
Pe rând noi am băut
Şi pentru ai noştri morţi,
Noi am aprins lumini,
Sus în munţii Păltiniş.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (7 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

În memoria lui Noica

În liniştea pădurii în care te odihneşti
Ne inspiri prin cugetările tale.
Ne-ai lăsat moştenire cultura ta.
Să învăţe şi generaţiile viitoare
Cele cunoscute de tine.
Promitem că ne vom depăşi unii pe alţii
Şi vom da mai departe din cuvintele tale.
Au trecut 30 de ani de când ne-ai părăsit.
Spiritul tău ne însoţeşte cu modestie.
Iubitorii tăi te preacinstesc
Din inima muntelui
Zăpada albă, pură asemenea sufletului tău
Se aseaza pe mormânt.
Mereu vei rămâne în inima noastră,
Mentor spiritual al sufletelor noastre.

poezie de Teodora Diaconu
Adăugat de Teodora Diaconu
Comentează! | Votează! | Copiază!