existenţă şi laşitate

Nu există virtute fără forţă, laşitatea este calea care duce la viciu.

Jean-Jacques Rousseau în Julie sau Noua Eloiză (1761)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există mai multe metode de a rezista ispitei, însă cea mai sigură este laşitatea.

citat celebru din Mark Twain
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica ne stimulează simţurile şi spiritul; în lipsa ei, nu există acte de curaj şi nici de laşitate.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există lucruri mai rele decât războiul. Laşitatea este mai rea, trădarea este mai rea, egoismul este mai rău.

citat clasic din Ernest Hemingway
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ni se tot spune că sinuciderea este cea mai mare laşitate... că sinuciderea este ceva rău, dar este cât se poate de evident că nu există nimic pe lumea asta ceea ce îi aparţine într-un mod mai inatacabil omului decât propria sa viaţă şi persoană.

citat celebru din Arthur Schopenhauer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hans Hubermann: Există laşitate în a fi bucuros că ai supravieţuit?

replică din romanul Hoţul de cărţi de Markus Zusak (17 iulie 2005)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există cale de mijloc. Orice om este bun sau rău. Indiferenţii, călduţii nu sunt buni, sunt deci cei mai răi dintre toţi răii, pentru că sunt laşi. Lupta vieţii seamănă cu un război civil, cei care rămân neutrii trădează ambele părţi şi renunţă la dreptul de a fi socotiţi printre copiii patriei.

Eliphas Levi în Cheia marilor mistere
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maria Sineşti: Uneori nu ma mai înţeleg nici eu. Sunt clipe în viaţa mea pe care, când mi le amintesc, mă îngheaţă un fior din cap până în picioare. Rătăcirile astea din viaţa mea... câtă josnicie inutilă... Mi-e silă de mine... Gândesc uneori că sunt în mine două fiinţe: una josnică, mărginită şi laşă... Of! Mi-e scârbă de tot şi totuşi există în mine o fiinţă care suferă, care plânge... care sângerează pentru toate josniciile celeilalte!

replici celebre din piesa de teatru Jocul Ielelor, scenariu de Camil Petrescu (1918)
Adăugat de Alexandra Gheorghe
Comentează! | Votează! | Copiază!

Construcţie

Eu sunt un mare Dom care dorm.
Eu sunt o mare stea care A.
Degeaba curgeţi voi, le-am spus
celor care curgeau,
Degeaba aţi fost, le-am spus celor
care erau.

Nu există un viitor al trecutului.
Nu se poate spune ce ar fi fost
dacă ar fi fost.
Singurul lucru din viitor
nu există încă.

Şi tot n-am să fiu iubit
pentru că laşitatea
este zidul cel falnic şi de granit.

- Dar tu, dar tu ce faci?
zise Îngerul...
- Ce să fac,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea de mâine nu poate exista fără morală, fără credinţă şi fără memorie. Cinismul, interesul îngust şi laşitatea nu trebuie să ne ocupe viaţa.

citat din Mihai I al României
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă răul există, el se află printre cele non-existente, ca o formă oarecare a non-existenţei şi aparţine unuia dintre lucrurile amestecate cu nefiinţa. Natura corpurilor, pe cât participă la materie, ar putea fi ceva rău, însă nu răul iniţial. Partea iraţionala a sufletului acceptă răul, adică lipsa de măsură şi excesul şi defectul, din care provin ticăloşia şi laşitatea şi celelalte rele ale sufletului, afecţiunile involuntare care produc opiniile false, toate acestea determină sufletul să se gândească la cele pe care le evită şi pe care le caută.

citat clasic din Plotin
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numim obiceiuri acele vicii sau virtuţi ale spiritului, care ne dovedesc înclinaţi spre făptuiri rele sau bune. Există însă vicii sau înclinaţii bune, nu numai ale spiritului, ci şi ale trupului; astfel sunt slăbiciunea sau tăria trupului, numite trăsături esenţiale, precum încetineala sau iuţeala, şchiopătatul sau mersul drept, orbirea sau vederea. Pentru a face o diferenţiere de acestea, când am spus vicii, am specificat ale spiritului. Aceste vicii, adică ale spiritului, sunt contrare virtuţilor, precum nedreptatea - dreptăţii, laşitatea - fermităţii de caracter, nestăpânirea - cumpătării.

Pierre Abelard în Etica
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eroul grec plăteşte cu sânge non-sensul destinului; el ispăşeşte absolut răul vieţuirii, pe când creştinul în Absolut. Minciuna mântuirii a domolit universul uman şi a răpit vieţii farmecul înnebunitor al ireparabilului. Omul n-a născocit o laşitate mai ruşinoasă ca învăţătura eliberării prin raiuri şi patroni cereşti. Creştinismul e renunţare la soartă, pe când tragedia antică expresie a esenţei omului. Pe acesta, Eschil nu l-a ocolit, aşa cum face acea credinţă. Marele elen ştia că noi n-avem decât ieşirea unui sfârşit patetic, şi că viaţa-i un exil ucigător, din care scăpăm numai ca proşti actori, ca existenţe de mâna a doua.

Emil Cioran în Îndreptar pătimaş II (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare zi

În fiecare zi, ne batem joc
De păsări, de iubire şi de mare,
Şi nu băgăm de seamă că, în loc,
Rămâne un deşert de disperare.

Ne amăgeşte lenea unui vis
Pe care-l anulăm cu-o şovăire;
Ne reculegem într-un cerc închis
Ce nu permite ochilor s-admire;

Ne răsucim pe-un aşternut posac,
Însinguraţi în doi, din laşitate,
Minţindu-ne cu guri care prefac
În zgură sărutările uzate;

Ne pomenim prea goi într-un târziu,
Pe-o nepermis de joasă treaptă tristă:
Prea sceptici şi prea singuri, prea-n pustiu,
Ca să mai ştim că dragostea există.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Romulus Vulpescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este ridicol să se salveze cineva doar datorită zeilor dacă a făcut toate lucrurile în viaţă dupa judecata proprie, iar nu aşa cum le place zeilor, şi nu a făcut nici măcar acele lucruri pe care zeii înşişi le orânduiesc în vederea salvării;dacă se întâmplă contrariul şi pacea se menţine în toate nelegiurile şi viciile, aceasta ar fi o neglijenţă a providenţei, care ar lăsa pe cei răi să conducă. Dar cei răi conduc datorită laşităţii celor conduşi, aceasta este drept iar contrariul nu. Providenţa nu trebuie să existe astfel încât noi să nu mai însemnăm nimic. Dacă totul ar fi providenţă şi doar providenţă, atunci nici ea însăşi nu ar mai fi: căci pentru ce anume ar mai putea fi? Nu ar mai exista decât divinitatea. Dacă unii au devenit răi, nu le este permis, ca făcând rugăciuni, să pretindă altora să fie salvatorii lor, neglijându-se pe ei înşişi, nici să pretindă ca zeii să renunţe la vieţile proprii, pentru a dirija treburile lor particulare.

Plotin în Enneade
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde eşti?

Niciodată nu voi mai dansa
aşa cum n-am dansat cu tine
deşi, în joacă, timpul înscris-a
predestinatu-ţi nume pentru mine.

Nu ştiu când ne vom întâlni
sau de ne vom cunoaşte vreodată,
ales eşti tu, din urmă sau dintâi,
niciunul sau acelaşi înc-o dată.

E prea târziu să fim o întâmplare
deşi e chiar devreme să insişti
cu-atâtea mii de vorbe întâmplătoare
ce-ascund pretextul laşităţii că exişti.

poezie de Luminiţa Suse din Sacrificiul mirării (2002)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu încerca să îngropi durerea. Ea va invada pământul pe care calci; se va infiltra în apa pe care o bei şi îţi va otrăvi sângele. Rănile se închid, dar întotdeauna vor rămâne cicatrice mai mult sau mai puţin vizibile care te vor supăra când se va schimba vremea, muşcându-ţi carnea ca să îţi aminteşti că le ai şi de unde le ai. Şi amintirea durerii îţi va influenţa deciziile viitoare, te va împovăra cu frici inutile şi tristeţi jalnice, iar tu vei creşte ca o fiinţă sfârşită şi laşă. Ce rost are să încerci să fugi şi să laşi în urmă oraşul unde ai căzut? Chiar speri prosteşte că în alt loc cu climă mai blândă nu te vor mai durea cicatricele şi vei bea o apă mai curată? Vei vedea înălţându-se în jurul tău ruinele propriei vieţi, pentru că oriunde te-ai duce vei purta cu tine oraşul căderii. Nu există nici pământ nou, cu mare nouă. Viaţa pe care ai batjocorit-o, batjocorită rămâne oriunde te-ai duce.

Lucia Etxebarria în Beatriz şi corpurile cereşti
Adăugat de Ion Alexandra Monica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am întâlnit munţii

Călătorind spre înlăuntrul fiinţei
am întâlnit munţii
cu piscuri ninse, bătute de vânturi.
De-acum singurul scop e ascensiunea
dar cui îi voi mărturisi lupta
şi modul cum există în noi teama de înălţime.
Neumblată e valea pe care am fost cu tine
să căutăm izvorul pârâului rece:
cărările-s înfundate, animale sălbatice stau la pândă.
Va trebui să ne adăpostim în coliba ruinată
cu toate ambiţiile noastre uitate.
Va trebui să mă părăsesc, să mă lepăd de laşitate,
convins c-o să revii printre bujorii poienii
unde ne-am spus jurămintele lunii,
unde cuvintele au rămas neterminate de teamă
să nu se transforme în cântec.

Vine toamna,
nu mai simt cum păşeşti de uşor
prin gândurile mele sărace,

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (24 februarie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Începând cu Paştele, viaţa trece printr-o înnoire care o face diferită de existenţa ştiută mai înainte ; viaţa nu este satisfăcută până când întreaga lume nu reînvie. Disperarea înseamnă moarte, dar ea se ofileşte în minţile oamenilor care cred cu adevărat. Frica este moarte, dar ea nu ne mai invadează clipele senine. Laşitatea este moarte, dar ea încetează a-i cuprinde pe cei care ştiu întru totul ce înseamnă Paştele.

citat din Glenn H. Asquith
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Durerea nu este întotdeauna de ajuns. Se întâmplă, uneori, ca un om să reziste durerii până când ajunge să moară din cauza ei. Dar pentru orişicine există câte ceva de nesuportat – ceva la care nici nu se poate gândi. Nu-i vorba de curaj sau de laşitate. Când cazi de undeva de sus, nu este o laşitate să te agăţi de o frânghie. Când ieşi la suprafaţa apei, nu eşti laş dacă tragi aer în plămâni. Este, pur şi simplu, un instinct care nu poate fi jugulat.

George Orwell în 1984
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!