frică şi instinct

Instinctul e lucru mare. Eu am fost fricos din instinct.

citat celebru din piesa de teatru Henric al IV-lea, partea întâi, II, 4 de William Shakespeare
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adesea mă tem că folosim limbajul filosofiei doar pentru a ne justifica instinctele.

citat clasic din Eugenio d'Ors
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă las condus fără teamă de instinct. Sunt folosit ca instrument pentru ceva mai presus de mine însumi...

citat clasic din Richard Wagner
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica colectivă stimulează instinctul de turmă, şi tinde să producă ferocitate faţă de cei care nu sunt priviţi ca membri ai turmei.

citat celebru din Bertrand Russell
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Angoasa crează refularea, iar situaţia temută instinctual este provocată, în ultimă instanţă, de o situaţie exterioară periculoasă.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Instinctul de iubire către un obiect necesită dorinţa de a vrea, iar dacă o persoană simte că nu poate controla acel obiect sau i-e frică de el, îşi exprimă sentimentele invers.

citat celebru din Sigmund Freud
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Impotentul dispune de o forţă lăuntrică ce-l singularizează, îl face inaccesibil şi, în chip paradoxal, primejdios: provoacă frică. Animal desprins de animalitate, bărbat fără neam, viaţă abandonată de instinct, el se înalţă prin tot ce a pierdut: e victima preferată a spiritului.

Emil Cioran în Ispita de a exista
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu îţi fie teamă să îţi urmezi instinctele. Ia-te după ce îţi spune inima.

citat din Robert De Niro
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată care este inventarul complet al unei nevroze: un instinct erotic şi o împotrivire contra lui, o dorinţă care nu este încă obsesivă şi o teamă, cu un caracter deja obsesiv, care i se opune, un afect penibil şi o tendinţă (Drang) către acţiuni de apărare.

Sigmund Freud în Omul cu şobolani
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frica normală face parte din instinctul de conservare. Frica patologică este, în schimb, foarte periculoasă şi reprezintă rezultatul gândurilor negre, a oboselii şi a imaginaţiei necontrolate.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare trebuie să se lase fără frică în voia instinctului său de dezvoltare, instinct care domină întreaga natură... Important pentru fiecare om este să cunoască în mod cât mai independent şi mai direct realitatea, şi nu s-o perceapă cu ajutorul altora. O astfel de legătură vie cu viaţa constituie premisa necesară pentru a ajunge la bucuria sănătoasă a cunoştinţei fiecărui eveniment, de la cel mai neînsemnat până la cel mai de seamă, ba chiar şi până la cel mai dureros.

citat clasic din Henrik Pontoppidan
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate animalele, bătrâne şi tinere, se îndepărtează cu teamă instinctivă de orice obiect străin ce se apropie de ele.

citat din William Henry Hudson
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Teama, ca instinct de supravieţuire, în felul ei, poate aduce o anumită consolare, pentru că vrea să spună că mai există încă speranţă.

citat din Theodore Sturgeon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tabu-ul are aceeaşi origine ca şi cele mai primitive şi totodată cele mai durabile instincte umane: teama de acţiunea forţelor demonice.

citat din Wilhelm Wundt
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iată în ce fel se produce refularea sub influenţa angoasei: eul observă că satisfacerea unei noi cerinţe instinctuale evocă una dintre situaţiile periculoase a cărei amintire a păstrat-o. Îi este deci necesar să reprime, să înăbuşe, să anihileze această investire impulsională. Eul reuşeşte acest lucru foarte bine când este puternic. Dar în caz de refulare, această impulsiune aparţine încă sinelui, iar eul, conştient de propria sa slăbiciune, foloseşte atunci o tehnică identică în fond celei utilizate de gândirea normală. Gândirea este o metodă de încercare practică, cu ajutorul unor mici cantităţi de energie; ea aminteşte de procedeul unui general care, înainte de a da trupelor sale comanda "înainte", mută pe hartă mici figurine. Eul devansează deci satisfacţia acordată impulsiunii instinctuale neliniştitoare şi permite sentimentelor de neplăcere să reapară de la începutul situaţiei periculoase temute. Astfel se declanşează automatismul principiului plăcere-neplăcere, care realizează apoi refularea impulsului instinctual periculos.

Sigmund Freud în Angoasa şi viaţa instinctuală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prudenţa este forma academică a fricii, spaimă bazată pe paragrafe. Omul este singura specie la care instinctul de conservare are o dimensiune juridică.

aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2007)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se spune că omul se naşte cu frica de două lucruri: de zgomot şi de cădere. Acestea ne sunt date de către natură ca un sistem de alarmă, care face parte din instinctul de conservare şi sunt normale. Celelalte angoase ne sunt întipărite de către părinţi, educatori şi cei din anturajul nostru.

Joseph Murphy în Puterea Extraordinară a subconştientului tău
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-ar fi dacă pentru o fărâmă de clipă te-aş elibera din frâiele raţiunii, lăsându-te pradă dorinţelor? Ţi-ar sfâşia lent orgoliile, isipitele nesupuse, amintirile mute lăsând adânc impregnat pe trupul de lut urme de extaz. Lent ne-ar sorbi întunericul şubred amestecând instincte, fericire şi agonii. Dezinhibat si intens, cu iubiri mocnind in suflete flămânde de moartea uitării la
margine de apus tardiv. Te-aş lăsa să-mi domini fricile, încercările eşuate, şoaptele latente, până dincolo de compromis. Şi dacă am fi alcătuiti din gânduri imperfecte, forme abstacte şi efemer ţi-aş pune piedică la mijloc de iulie. Să răsari în adânc de sine cu vară şi valuri de cer albastru. Să furăm timp. Vrei?

Andreea Palasescu
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puţinul unei mici flăcări

joc moartea pe degete
cu un descântec
intru în transă şi-mi induc nefiinţa

închid în cerc patimile şi suferinţele
teama mă face să rămân în afară
şi nu mă plâng

poate instinctul de a trăi
urcă forţat timpul prin sânge
fulgere de viaţă

neliniştea se scurge într-o tăcere
de piatră zidită-n cetatea
pe care o cuceresc

prea multă cruzime şi nepăsare
Doamne, schimbă destinul ori legea
prin care murim

[...] Citeşte tot

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (8 noiembrie 2011)
Adăugat de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lup singuratic

Sunt hăituit de singura teamă,
foamea din iernile geroase.
Pădurea-i din ce în mai rară şi mai potrivnică,
urletul este nemângâiat de lună,
în gură, frigul clănţăne-ntre dinţi bătrâni,
din instinct adulmec miros de pradă
şi nu văd nicio urmă.

Mă mişc singuratic şi slăbit
de nopţile pierdute pe cărări întunecoase
fără niciun obol,
fără noroc.

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!