fum şi iubire

Fum

Fumez – şi fumul, în panica orei,

mă sugrumă ca eşarfa Isadorei

pentru că nu mă iubeşti.

poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este un fum creat prin infumegarea vederii.

citat celebru din piesa de teatru Romeo şi Julieta de William Shakespeare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea este un fum alcătuit din emanaţia oftaturilor.

citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăciunii iubirii nu fac fum.

citat din Marin Voiculescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor, vânat sau vânător?

Dragoste netrecătoare
Prin păduri de fum şi ceaţă,
A ieşit la vânătoare
Dorul meu de dimineaţă.

Şi prin codrul desfrunzit
Al iubirii trecătoare,
Cerb ieşit la boncănit,
Dorul meu, în înserare.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

iubire (vezi şi dragoste)

Romeo: Iubirea este un fum făcut din arborii suspinelor;
Purificată, e un foc în ochii celor ce se iubesc;
Tulburată, este o mare hrănită cu lacrimile celor ce se îndrăgesc.
Şi încă ce mai e? E nebunia cea mai înţeleaptă,
Fierea ce înăbuşă, dulceaţa ce ne mântuie.

replică celebră din piesa de teatru Romeo şi Julieta, Actul I, Scena 1, scenariu de William Shakespeare (1597)
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi focul dragostei scoate fum.

aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubita

Că fumează şi pe drum
Nu mă plâng de nenoroc,
Că, de unde iese fum,
E ştiut că e şi foc.

epigramă de Virgil Poiană din Fumuri (culegere de epigrame) (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din focul Iubirii nu se emană fum.

aforism de Tudor Gorgos (5 iunie 2017)
Adăugat de Mihai Cucereavii
Comentează! | Votează! | Copiază!

La vârsta a treia

Dragostea, bat-o norocul,
Arde-ntruna ca şi focul,
Dar mai mult un foc de paie...
Când e fum, când vâlvătaie!

epigramă de Virgil Petcu
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Virgil Petcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lamentaţia Ioanei d'Arc pe rug

Aceasta-i vina mea: că n-am lăsat,
Cu gând ascuns, feciori în preajma porţii.
Şi-acum, când prima dată un bărbat
Mă strânge-n braţe, sunt sortită morţii...

Dar flăcările creşte-vor mereu,
Creşte-va mult şi strania orgie.
Şi, în curând, flămând, iubitul meu,
Întâiul meu iubit, fără să ştie,

Mă va cuprinde-atât de mult în el
Încât nu va putea să mai despartă
De trupul lui pe-al meu - şi-n alb inel
Mă va iubi fum zvelt şi ceaţă moartă.

poezie celebră de Radu Stanca din Poezii (1973)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiu

Tu eşti furtuna ce-a spulberat
Castelul de nisip al inimii mele.
Mă tem de forţa ce ne-a unit destinele
Cu lanţurile sălbăticiei.
De ce aştept curcubeul care să-mi lumineze
Existenţa cea de dincolo de aici?!
Ea nu mai semnează cu surâsul speranţei...
A murit odată cu prima palmă primită...
Ce sărut mi-ar mai demonstra iubirea,
Când eu simt doar teamă şi ură?
Ba nu, nu pot nici măcar să urăsc.
Sufletul meu a murit atunci când,
Cu lacrimi în ochi
Te-am întrebat dacă
Mai crezi că te pot iubi.
Unde s-a ascuns visul din templul fericirii?
Unde este dragostea la care visam?!
Fericirea este un înger-fantomă.
Un fum alergând dezordonat
Prin oraşul inconştienţei...

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Testamentul cel mic al marelui Francois Villon

II

În anul zis în primul cânt,
de-i totul nins şi e Crăciun,
iar lupii mestecă doar vânt
şi omu-i doar la gheaţă bun-
îmi zic: poete, hai la drum!
să nu cumva să se întâmple,
din dragostea ce scoate fum,
să-ţi iasă stele iar pe tâmple!

poezie clasică de Francois Villon (1456), traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strânge-mă la pieptul tău (Gabrielei, iubitei mele)

Strânge-mă la pieptul tău
Şi ucide-mă c-un vis
Hai să fim perverşi, iubito, să fugim din paradis
Eu rămân, rămân în tine – blând, supus şi nătărâu

E atât de dulce mierea ce mă-neacă şi-s nebun
De atâta frumuseţe sufletească mă sufoc
Tu mă mângâie trupeşte, mângâerile-ţi întorc
Ce-ar fi viaţa fără tine şi parfumul tău - un fum?

Peste pântecul tău dulce mă aplec îndrăgostit
Tu eşti o minune vie, eu sunt cel ce te-a iubit
Şi mă lasă, mă mai lasă, să mă pierd printre arini

Tu suspini, mă strângi în braţe, mă scufund adânc în tine
Tremuri şi dulceaţa vieţii curge-n valuri cristaline
Când te frângi ca ceru-n două şi pe umăr îmi suspini

poezie de Ioan Lila (29 noiembrie 2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec III

Când ai trecut
Florile şi-au întins gurile, ochii,
Pentru sărut.

Plopii-au băut
Fumul sălciu al zării.
Înalţi se clatină la marginea serii.

Clopotele pădurilor sună,
Clopotul serii
Fâlfâie, sună, răsună.

Poate-am sorbit din vinul iubirii,
Poate dragostei i-am gustat mătrăguna.
Galbenă, se furişează-ntre noi,
Ca o vulpe de aur, luna.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristele acorduri de vioară
Cântă peste fumul care-apune
Slavă cerului că pentru-ntâia oară
Eşti, cu iubitul, singură în lume.

catren de Anna Ahmatova din Într-o seară (1913)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cununia vine după dragoste la fel cum fumul se înalţă după flacără.

citat din Chamfort
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceapa, fumul, actorii şi dragostea, toţi patru îţi provoacă lacrimi.

proverbe bengaleze
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai fost cârmaciul

Ai fost cârmaciul valurilor mele
De iubiri trecute în tăceri,
În parfum de tei, în lan de stele,
Inimile noastre bat stingher!

Mai privesc, uimit, în depărtare
Şi parcă simt din răsputeri suflarea
Unde am unit furtuni în zare
Cu speranţa de-a învinge marea.

Valuri furtunoase mă cuprind,
Aripi aburinde fâlfâie în geam,
Aş zbura pe-o rază de argint
O clipă-n fericire să te am.

Golită inima-mi aleargă fără ştire
Printre macii care dorm în drum,
Deschid fante-n muguri de iubire,
Din talpa nemuririi iese scrum!

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suspin în alb

Miroase a iarnă, a geruri devreme,
A fum care iese prin hornuri de case,
Miroase a sobă ce mângâie lemne,
A flăcări albastre, iubito, miroase.

Miroase a trupuri, iubiri efemere,
Aprinse dorinţe, săruturi târzii,
Miroase a tine, a gând ce te cere,
A suflet oftând ce aşteaptă să vii.

Miroase a vânt îngheţat de uitare,
A seară în care alături nu-mi eşti,
Miroase a plânset de stea căzătoare,
Ce caută-n ceruri ascunse poveşti.

Miroase a lacrimi din fulgi de zăpadă,
Topiţi peste buze ce nu le săruţi,
A iarnă ce parcă refuză să creadă,
Că-ţi spun te iubesc, însă tu nu asculţi.

poezie de Adi Conţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!