Citate despre imagine și lumină
citate despre imagine și lumină (inclusiv în versuri).
Lumina prea puternică face rău la imagine.
aforism de Dorel Schor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Imagine udă
Lumina ta
peste genele mele închise de vise
Strecoară în suflet și gânduri
ploi de comete și stele
viu colorate dar... stinse
poezie de Alexandra Șerban
Adăugat de Simona Orban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Retina incandescentă a ochiului solar nu poate fixa imagini. E orb, părintele luminii.
aforism de Valeriu Butulescu din Frunze fără ram
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu cât este mai clară și mai definită imaginea mentală și cu cât stăruiești mai mult asupra ei, aducând la lumina detaliile plăcute, cu atât mai puternică va fi dorința ta și cu cât mai puternică dorință, cu atât mai ușor îți va fi să te concentrezi asupra imaginii lucrului dorit.
Wallace D. Wattles în Știința de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Camera captează lumina, mintea noastră captează imagini.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deviza luminii
Accesând coerent deviza luminii,
Vom trece stadiu anost de rutină
Preluând compact aura ei sublimă
Vom deveni fii cuminți la orizont,
Poate și azi lumina de la Big Bang
Mai dăinuie tainic în ființa umană,
Poate și azi acea lumina necreată
Ne mai saltă condiția din neființă,
Poate și azi lumina îngerească de sus
Ne învață iar condiția iubiri lumești
Sigur lumina divină ne-a făurit intens
Acele destinele implementate în noi
Călăuză transpusă nouă sui-generis,
Pesemne și astăzi noi ăștia minusculi
Mai bâjbâim în penumbra prezentului,
Imagine aplicată coerent pe retină
Asta-i speranța noastră de veacuri
Invocând consistent deviza lumini
Acea lumina de la capătul tunelului.
poezie de David Boia (29 ianuarie 2015)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ca o poveste fără sfîrșit, a tuturor ființelor și întîmplărilor din toate timpurile, curg norii în azur, zugrăvindu-l cu mirifice sau înfricoșetoare imagini. Nici un chip al realității cum se arată în lumina soarelui -, nici o transfigurare a lui sub razele lunii-, nici o plăsmuire, a oricărei mitologii, nu întîrzie să-și înceapă peregrinarea (...)
Geo Bogza în Cartea Oltului, Norii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geografia țării trebuie să înceapă cu geografia locului natal, ale cărui elemente proaspete, pline de imagini și de simțire, există în sufletul fiecărui copil și trebuie numai scoase la lumină, valorificate și rânduite.
George Vâlsan în Opere alese
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ploaia acționează ca un revelator fotografic care, sub lumina roșie, dă viață imaginii. Ea desăvârșește cristalizarea.
Martin Page în Despre ploaie
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăcerea
Nu sunt niciodată văzută.
Nu mă simțiți niciodată.
N-am vocea clară a trompetului
sunând asaltul cetății.
Sunt doar căldura imaginii
ce-o poartă la piept ostașul.
Nu sunt orchestra bogată în viole, nici orga.
Sunt ecoul din sala concertului,
după ce ultimele aplauze s-au stins, și luminile
rare își povestesc, retrăind bucuria.
Nu sunt ploile primăverii cu toane ciudate,
sunt aerul respirat de cel dintâi fir de iarbă
și lumina de apus la căderea ultimei frunze.
Nu sunt patima
care-și strigă vecia de-o clipă -
sunt ceea ce rămâne din dragoste,
subînțeleasa poezie a ploii mărunte și sure.
Nu sunt marea ce-adună în palme
legănări sidefate.
Sunt tăcerea unde se coc în afund
[...] Citește tot
poezie celebră de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Violoncelul profund al nopții
Profundul violoncel al nopții
azvârle întunecata sa jubilare departe, peste zare.
Imaginea de ceață a lucrurilor își dizolvă formele
în fluviul de lumină cosmică.
Dune luminoase, prelungi,
le clătește val după val în vecia albastră.
Tu! Tu! Tu!
Iluminată, ușoară materie, al ritmului înflorat întuneric,
plutitor, amețitor vis al viselor, orbitor de alb!
Un pescăruș sunt eu, și cu aripi întinse, calme,
beau fericirea sărată a mării:
la răsăritul ei, știu totul,
la apusul ei, vreau totul,
și ating inima lumii -
orbitor de albă.
poezie clasică de Karin Boye, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ascensiune nocturnă
În toiul nopții resuscitam
imaginea lunii
pe post sui generis de muză
partea poetică a ei
inclusiv partea nevăzută
că să emane vise de lumini
noi acționam concentric
undeva la zenit
se deslușea chipul
strălucitor al dimineții
doar cei inocenți
și curați la suflet
pot resuscita luna cu brio.
poezie de David Boia (9 aprilie 2020)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zori spirituale
Când la destrăbălați vin zorii albi și vineți,
Intrând în armonie cu-arzândul Ideal,
Având și mijlocirea unui mister fatal,
Un înger se trezește în jalnicii procleți.
Al cerurilor sfinte îndepărtat azur
De omul prăvălit, dar care mai visează,
Se cască, se deschide, cu hău-n rezonanță.
Astfel, dragă Zeiță, spirit lucid și pur,
Pe resturi fumegânde de josnice orgii
Imaginea ta scumpă, trandafirie, clară,
Prin ochii mei măriți fără-ncetare zboară.
Dar soarele-adumbrește lumina de făclii;
Mereu învingătoare, fantoma ta mi-apare,
Spirit strălucitor, ca sempiternul soare.
sonet de Charles Baudelaire, traducere de Florin Dănuț Necula
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Legi optice refracția și reflexia luminii
Când o rază jucăușă
Se izbește de-un perete,
Se refractă pe sub ușă,
Efectuând piruete...
Apoi, sub unghi α minus
'Ntr-o oglindă se reflectă,
Ajungând cu + sau
O imagine discretă...
Prin lentile convergente
Iute pleacă mai departe,
Făcându-și planuri urgente
Să ajungă într-o carte.
Iar acolo nemurirea
Fiindu-i asigurată,
Vine în curând cu știrea:
"Optica e demodată!"
poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dumnezeu a fost întâi putere și tiranie. Apoi lege și justiție. Apoi lumină. Apoi iubire. În sfârșit, el s-a făcut absență și noapte iar această supremă metamorfoză, care adună și conține în unitatea ei indivizibilă toate imaginile împrăștiate pe care noi ni le făceam despre el, este, în noi, ipostaza în care el seamănă cel mai mult cu el însuși.
Gustave Thibon în Ignoranta înstelatã
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea pe care mă năcăjeam, urmărind cu degetul și cu priviri mirate buchii mari, întortochiate și cârligate ca niște gângănii, era abecedarul lui Creangă. Era o carte fără imagini, încâlcită și misterioasă. Învățasem pe de rost aproape toate cuvintele normale, și-n fața mea era tot pâclă de nepătruns. Când deodată, într-o zi, ca-ntr-o scăpărare de lumină, i-am găsit cheia...
Mihail Sadoveanu în Cheia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Târziu
Tavanul stă să pice peste visul
Ce zburdă-n capul meu neobosit,
E amintirea aia când eu ți-eram trimisul,
Iar tu erai o sumă a tot ce mi-am dorit.
Explozia gândirii, durerea îngropată,
Mă cred toți obosit, eu sufăr în tăcere,
Ți-aș scrie dar mi-e frică, îmi pari așa schimbată,
Și ce rost ar avea acum o revedere?
Fac ordine și-mi pare că n-am schimbat nimic,
Dezordinea din suflet mă bântuie în zi,
Ești numele pe care n-aș mai putea să-l zic,
O tristă amintire cu care voi muri.
E albul din tavan, e visul, e lumina?
Imagini mi se zbat prin minte, și dispar,
Așa încerc să uit, căci știu a cui e vina,
Și este prea târziu să-ți simt iubirea iar....
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe aripile fluturilor noștri de hârtie, asemenea unor solzișori ce irizează lumina, sunt tatuaje ciudate, înscrise cu cerneală tipografică. A trebuit să mergem la școală ca să le deslușim. Stând confortabil pe spinarea mătăsoasă a marelui fluture, citim și zburăm. Căci fluturele nu se urnește de pe frunza lui dacă nu-i inventăm aripile adevărate, care nu sunt de hârtie, nici de cerneală, nici de cuvinte, ci de imagini, atingeri, mirosuri și melodii. Pe toate ni le imaginăm citind. Și atunci înțelegem că zborul, chiar dacă ne duce în lumi îndepărtate, se petrece întotdeauna în noi înșine.
Mircea Cărtărescu în Care-i faza cu cititul?, A patra inimă (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Splendoarea nopții
Printre spuza de stele
Lumini ingenui
Variații de efect
Cu imagini sprințare
tanka de David Boia (31 octombrie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cantec
Tu ai un fel de paradis al tau
in care nu se spun cuvinte.
Uneori se misca dintr-un brat
si cateva frunze iti cad inainte.
Cu ovalul fetei se sta inclinat
spre o lumina venind dintr-o parte
cu mult galben in ea si multa lene,
cu trambuline pentru saritorii in moarte.
Tu ai un fel al tau senin
de-a ridica orasele ca norii,
si de-a muta secundele mereu
pe marginea de Sud, a orei,
cand cerul devine nou si rece
si harta serii fara margini,
si-abia mai pot ramane-n viata
mai respirand, cu ochii lungi, imagini.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre imagine și lumină, adresa este: