Citate despre lebede și viață
citate despre lebede și viață (inclusiv în versuri).
De ce, când auzi cântecul lebedei, ai dori atât de mult să trăiești viața netrăită și de ce simți, ce mult iubești viața ce ți-ai putea-o pierde? Chiar dincolo de spațiu și de timp, am putea străluci cu o intensă iubire, dacă în viață am trăit la cea mai înaltă tensiune sufletească.
Ecaterina Chifu în Reflecții
Adăugat de Untea Alice
Comentează! | Votează! | Copiază!
frunze uscate -
un rol pe scena vieții
lebăda neagră
haiku de Sandiana Ionela Gheorghe
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lebăda tace toată viața ca să poată cânta desăvârșit o singură dată. Omule de geniu! Rămâi în umbră și păstrează tăcerea până în clipa în care vei putea să apari cu toată strălucirea unei faime pe care nimeni nu o mai poate tăgădui.
aforism celebru de Pitagora din Legile morale și politice
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
De ce, când auzi cântecul lebedei, ai dori atât de mult să trăiești viața netrăită și de ce simți, ce mult iubești viața ce ți-ai putea-o pierde? Chiar dincolo de spațiu și de timp, am putea străluci cu o intensă iubire, dacă în viață am trăit la cea mai înaltă tensiune sufletească.
Ecaterina Chifu în Reflecții / Reflexions
Adăugat de Ecaterina Chifu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cugetările unui rrom
În Occident n-am să rămân,
Cu toate viața că-i frumoasă,
Dar eu gândesc, ca bun român,
Mai bună-i lebăda de-acasă!
epigramă de Nicolae Paul Mihail-Nicomah din revista "Haz de Necaz" (mai 2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Imaculare
Liniște...
Dincolo de mine - Viața!
"Nici un copac nu crește până la cer."
Unde să mă înalț?
...
Când o să-mi arăți lebăda
O să cred în nuferi
Și n-o să mă mai tem să ating
Pământul
Cu gura!
...
A trebuit să suport mereu
Nașterea
Dansul suav,
Dezmățul,
Moartea
[...] Citește tot
poezie de Virginia Radu Gavrilă (1977)
Adăugat de Virginia Radu Gavrilă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu de ce cred că în acel an Tudora, baba care se îndrăgostise fără să se rușineze, a fost fericită cât n-a fost în toata viața ei. Era o dragoste târzie, din cele ce fac toamna să înflorească crânguri de salcâmi și lebede sălbatice să se răzgândească să mai plece în țările calde...
Nicolae Dabija în Nu vă îndrăgostiți primăvara!
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și totuși... în nopțile cu lună, când perechile de lebede stau față-n față, privindu-se cu dragoste, iar eu sunt în mijlocul lor, viața mi se pare minunată... Asta nu înseamnă că nu visez la un lac curat, limpede, cu malul de aur de pe care mă privește și mă admiră un adevărat prinț sau o adevărată prințesă...
Emilia Plugaru în Broscuța Veruza și floarea de nufăr
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albastru de Australia
sunt femeia
care nu poate trăi...
fără albastrul oceanului!
sunt aripa
care nu poate zbura...
fără azurul clar al cerului!
sunt firul
care nu poate urca...
fără seninul sufletului!
sunt inima de Lună Plină
care nu poate trăi fără ochi de vis,
și visele mele au gheare de leu,
apără zbor de lebădă neagră...
numele meu este săgeată,
albastru de Australia...
și nu am să rămân în umbră,
nu am să caut decât cerul,
la fel ca Statuia Libertății...
și zi și noapte, și noapte și zi...
[...] Citește tot
poezie de Daniela Voiculescu
Adăugat de Ilinca Puiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegia lebedelor
Corăbii elegante pe luciul apei,
Corăbii vii pentru suflet si gând,
Corăbii de vis, ce-s încărcate toate,
Numai cu iubire și fidelitate,
Cu multa frumusete si puritate,
Toate pentru un singur partener... și când,
Unul din ei pleacă definitiv și departe
Sau are eșec la " cuibărit", ori a pierit-
Cel rămas, de tristete și dor,
Se " topește", simte sfârșitul,
Și dă drumul in zări unui cântec
Niciodată de lebădă cântat,
Este "Elegia ",
Minunat " Cântecul lebedei", pentru moarte cântat...
*
"Lebăda are un singur partener toată viața, ea nu cânta, decât la sfârșit..."
poezie de Garofița Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Galaxia lebedelor negre
Cerul fulgeră, se acordează-n vară
Cu inima dorului pe-arcuș de vioară,
Brațele tale în galaxii de vers unduite
Lasă lebedele de dor pescuite.
În parfumul de-arome respiră ușor
Ordinea zborului înșirat în iubire și dor,
Stau la pândă, ocolesc înaltul păcat,
M-ascund lângă tine noaptea în pat.
Mesajul gâtului tău de lebădă mă-mbie
Să intru-n galaxia-ți de vis și poezie,
Să-mi iau povară zborul și iubirea,
Să nu cedez sclipirii de-a zbura aiurea.
Nectarul vieții crește fericirea pură,
Floarea de colț plantată-n bătătură,
Slovă de credință în cântări integre
În galaxia unde albim lebede negre!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-am dorit, am împlinit
Ca o lebădă pe ape
Viața noastră a plutit.
Acum suntem mai aproape
De tot ceea ce-am dorit.
Am dorit s-avem o casă,
O casă și doi copii.
S-avem ce pune pe masă,
Să le facem bucurii.
Avem casă, avem masă,
Doi copii cum ne-am dorit.
Viața ne este frumoasă,
Ce-am dorit, am împlinit.
poezie de Dumitru Delcă (ianuarie 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frescă de inimă
Privesc lebedele ades
Până pleacă cu zbor ales.
Le admir erosul trăit
Odată de mine simțit...
Ce aprinde o lumină
In fresca de inimă...
Și-n focuri o animă
Să alerg din nou sub lună
Cu si mai multă patimă!
Cu trandafirul meu alb
Poate voi găsi un dalb
Chip cu nufăr-n inimă
Cu bătaie în dans de lebădă...
Să o simt cum mi se scaldă
Pe o frescă de inimă
Ce împietrită sub lună
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul lebedei
Sunt ecoul ideii emise cândva...
În armonie precede cuvântul creației,
Taina ei învinge orice formă de înțelegere a mea.
Din țărână fost-am crescut, modelat
Pe calapodul ideii divine - sunt cântec unic!
Azi încă simt urmele degetelor pe trup,
Simt mâna arhitectului cum a modelat lutul
În care a fost însămânțat sufletul meu;
Și cât de frumoasă a fost melodia nașterii mele!
Încă se aude ecoul ei...
Azi am simțit uitarea.
Uitarea mă împinge mereu înainte...
Chiar ea să fie marea trădare din mine?
Acum am înțeles, e mult mai clar:
Uităm că suntem muritori și pierdem prezentul.
Și iară simt acea mână peste trupul meu mereu grăbit
În traversarea-i către ceva necunoscut.
Dar dacă azi mâna a venit să culeagă recolta?
Vai ce păcat că învăț să cânt ca o lebădă,
[...] Citește tot
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La o artistă
I
Credeam ieri că steaua-ți e-un suflet de înger
Ce tremură-n ceruri, un cuget de aur
Ce-arunc-a lui raze-n o luncă de laur
Cu-al cântului dar,
Iar tu, interpretă-a cereștilor plângeri,
Credeam că ești chipul ce palida stelă
Aruncă pe-o frunte de undă rebelă,
Pe valul amar.
Dar astăzi poetul cu inima-n ceruri,
Răpit d-a ta voce în rai de misteruri,
Ș-aduce aminte că-n cerul deschis
Văzut-a un geniu cântând Reveria,
Pe-o arpă de aur, c-un Ave Maria
Și-n tine revede sublimul său vis.
II
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din cer a venit un cântec de lebădă
Din cer a venit un cântec de lebădă.
Îl aud fecioarele ce umblă cu frumseți desculțe
peste muguri. Și pretutindeni îl and eu și tu.
Călugării și-au închis rugăciunile
în pivnițele pământului. Toate-au încetat
murind sub zăvor.
Sângerăm din mâni, din cuget și din ochi.
În zadar mai cauți în ce-ai vrea să crezi.
Țărâna e plină de zumzetul tainelor,
dar prea e aproape de călcâie
și prea e departe de frunte.
Am privit, am umblat, și iată cânt:
cui să mă-nchin, la ce să mă-nchin?
Cineva a-nveninat fântânile omului.
Fără să știu mi-am muiat și eu mânile
în apele lor. Și-acuma strig:
O, nu mai sunt vrednic
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din În marea trecere (1923)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În trafic
Se pot vedea superbe gâturi
împietrite
de lebede
cu ochelari de cal
la volan.
Care te pot ucide fulgerător
într-o clipită
cu grația aceea la care ai visat toată viața ta
de biciclist prost.
poezie de Șerban Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lebăda iubirii
Iubirea-i minunată,
O lebădă în zbor
De dor mereu purtată
Pe cerul fără nor.
Și simți că viața este
Un dar neprețuit,
O tainică poveste,
Un vis fără sfârșit.
Te-mbată fericirea
Trăiești pe curcubeu,
A ta e strălucirea,
Te plimbi cu Dumnezeu.
Dar pușca ticăloasă
Țintește fără greș,
Iar lebăda frumoasă
Devine doar un leș.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (2 februarie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lebede înecate în otrava prezentului
Rana conștiinței s-a îmbrăcat
În mantie sângerie.
Apa liniștii nu-i suficientă
Pentru a săpa fântâna vieții.
Pomii au brațele ciuntite
De amprentele noastre.
Pâinea se dumică în gura cerului
Cu duhul cuvintelor.
Birjarul, care mâna caii Domnului,
Înjură haosul din Piața Sfântului Duh.
Lacrimile copiilor limpezesc
Lebedele înecate în otrava prezentului.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântul iubirii
Iată din ce-i făcut simfonicul cânt al iubirii
e cântecul iubirii de altădată,
e murmurul pierdutelor săruturi ale marilor iubiri
sunt strigătele de iubire a muritorilor ce-i violară zeii.
E bărbăția fabuloșilor eroi sculată precum
tunuri antiaeriene
E prețiosul urlet al lui Iason,
e cântecul de moarte al lebedei
și imnul biruinței pe care-ntâiele raze de soare
pe Memnon nemișcatu' să cânte l-au făcut
e țipătul Sabinelor răpite
Și țipetele de feline-n junglă
e clocotul de seve-n plante tropicale
e tunetul artileriei împlinind cumplita iubire a popoarelor
talazul mării frumuseții dându-și viața
e cântecul de dragoste al lumii.
poezie clasică de Guillaume Apollinaire
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre lebede și viață, adresa este: