Citate despre lungime și moarte
citate despre lungime și moarte (inclusiv în versuri).
Afacerea unui avar
Când a simțit, Mitruț, că moare,
Un loc de veci a cumpărat,
Plătise-un metru doar, pătrat,
Or să-l îngroape, în picioare.
epigramă de Petru Miloș
Adăugat de Petru Miloș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ilie Iuga se îndepărtă, legănând biciul, o clipă mai târziu, căruța zdrăngăni prin oraș, ieși din oraș, trecu mai departe, sub perdeaua nopții, ducând într-un sicriu bețișoare de aceeași lungime, cu spiritul decedatului in ham, printre copacii grei de corbi, pe drumul prăfos, către marele gol fără coordonate și limită unde stăpânește Nisipul-Timp și Uitarea-Sepie.
Leonida Neamțu în Jurnalul oficial al misiunii Scorbowski, "Urlet"
Adăugat de csv
Comentează! | Votează! | Copiază!
La doi metri în pământ
Ca să fie antrenat
Pentru somnul cel de veci,
Exersează, mort de beat,
În adâncul unui beci!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cel mai important semn de punctuație este punctul. Privit de la miliarde de kilometri distanță, Pământul pare doar un punct, rătăcit în imensitatea spațiului... Oare nu acolo se petrec cele mai frumoase și cele mai cumplite lucruri, oare nu acolo ne trăim viața și ne murim moartea...?
Mihail Mataringa (23 iulie 2015)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Azi se recită Eminescu în camera de gazare
Se desfac mâinile de la stahii
Se fac filme în colaborare
între morți și vii.
Azi toate drumurile
se termină
în metrul antic.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Teroriștii au o boală socială
Nu mi-e frică de prea multe lucruri...
fiind combatant într-un război și căsătorit, timp de douăzeci de ani,
știu totul despre lupte...
Un tip de doi metri cu o armă...
nu mă deranjează, cu el pot să mă descurc... problema
e jigodia de-un metru și jumătate cu exploziv C4 și grenade,
de el mă tem cel mai mult...
omuleții cu ego-uri mari... și cu gâgâlici de scule-n pantaloni
care le controlează creierele și rațiunea.
Puțoii-s convinși că paradisul e plin de fecioare
și-s gata să moară pentru a pune laba pe-un funduleț mai acătării...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă (în metru antic)
Nu credeam să-nvăț a muri vreodată;
Pururi tânăr, înfășurat în manta-mi
Ochii mei nălțam visători la steaua
Singurătății.
Când deodată tu răsăriși în cale-mi,
Suferință tu, dureros de dulce...
Pân-în fund băui voluptatea morții
Nendurătoare.
Jalnic ard de viu chinuit ca Nessus,
Ori ca Hercul înveninat de haina-i;
Focul meu a-l stinge nu pot cu toate
Apele mării.
De-al meu propriu vis, mistuit mă vaiet,
Pe-al meu propriu rug, mă topesc în flăcări...
Pot să mai renviu luminos din el ca
Pasărea Phoenix?
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu (1884)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
La moartea unui atlet
Pustiu a rămas stadionul,
La groapă s-adună cumetri
Să vadă și ei campionul
Pe ultima sută de metri.
epigramă de Ion Diviza
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Antifonare
În plin cimitir, curios,
Pe soacră, mi-au spus de la poartă,
C-o-ngroapă c-un metru mai jos...
Fiindcă nu tace nici moartă!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața se închină în fața morții, până la doi metri sub pământ. Nu cred că există-n trăirea umană, o închinare mai reverențioasă.
aforism de Cornel Stelian Popa (29 aprilie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Îmbătrânesc, încep să se închege
Îmbătrânesc, încep să se închege
inele noi pe trunchiul meu bogat
tu, tinerețea mea fără de lege
voi apucă să te mai văd vreodat'?
Eram așa nebun! un sclav și-un rege
în carne deslușeam cum mi se bat
plutea un gust de fragi și ploi pribege
prin universul meu predestinat
Și parcă veacuri lungi de frumusețe
se așterneau în fața mea, solemn
învăluite-n lauri și ospețe
E timpul, dar, să caut, să-mi însemn
o odă-n metru antic, să mă-nvețe
prin vama morții cum să trec mai demn.
sonet de Corneliu Vadim Tudor din Epistole Vieneze, II (1979)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
(...)roata unei mori de pe Someș vîntură atît de repede apa, încît, în pulberea ei, se ivesc culorile curcubeului. De aici, puzderii de stropi prind să alunece, pe o lungă și imprevizibilă traiectorie. Alții, supunîndu-se aceleiași legi, pornesc în clipa cînd caii își moaie botul în unde, în clipa cînd înotătorii își scot brațul din valuri, sau peștii, vrînd să vadă dacă va fi o noapte cu lună, fac un salt zvelt în aer de pe celelalte rîuri care își au izvorul in Carpați. Și mai de departe de pe Dunăre, în toată lungimea ei.
Geo Bogza în Cartea Oltului, Norii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu, la 33 de ani
Am vârsta christică, sfârșit de secol,
mă soarbe golul vremii înapoi
e viața mea cenușăreasa morții
ținută-n dreptul peșterii de voi.
Învăț să gust din toate, să mă mistui
cu ode-n metru antic mă-nfășor,
în părul meu a prins să înflorească
un liliac albit de-atâta dor.
Port tragedia pinilor de munte
sub care doarme un convoi de orbi.
tu, daimon rău, mândria mea nebună
în ce prăpăstii de ghețari mă sorbi?
La urma urmei, ce frumoasă-i lupta
chiar dacă-i strâmbă uneori, și grea,
chiar dacă mori cu dreptul tău în brațe
chiar dacă ei și-atunci te-or profana.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (1982)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Arunci aiurea... (variație după sonetul lui Leonardo da Vinci)
Arunci aiurea-n pântece de toate:
Sarmale grele, câte-o murătură,
Înghiți cu poftă metrul de friptură,
Și-n porc găsești, avid, o zeitate.
Cu berea-n mână, stând de-obezitate
Pe trei saltele, bei fără măsură,
Citești reviste, iei o-mbucătură -
Coran ți-e manualul de bucate.
Cu glasu'n oale ți-ai găsit menirea;
Mănânci mai des, iei totul de pe mese,
Depui grasimi în ritm cu învelirea
Ficatului și minții. N-o să-ți pese
Că ți-a cuprins obrazul puhăvirea
Când te visai panseaua ce fusese?
Osânze rele ochiul vor să-ți lege.
De vrei să mori, tu moarte vei culege.
sonet de Ionuț Popa, după Leonardo da Vinci (12 decembrie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
E indicat să ai o atitudine pozitivă
Am hotărât ca de-acum înainte să am o atitudine pozitivă.
Nu există cutremure, erupții vulcanice, uragane sau tornade,
cel puțin pe o rază de o mie de kilometri
de locul unde mă aflu.
Nu există specii pe cale de dispariție.
Încălzirea globală a luat sfârșit;
la fel ca războiul din Irak și, spre marea mea surpriză,
nu mai există amenințări teroriste. N-am fost, de altfel, martor
niciunor accidente sau decese, programate sau inventate,
și îmi place să cred că toți cei care-au mierlit-o
sunt iertați de Dumnezeu și au intrat în Împărăția Cerurilor.
Of, iar am uitat unde mi-am pus medicamentele alea...
poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frica Domnului desfată inima, dăruiește veselie, bucurie și lungime de zile. Pentru cel ce se teme de Domnul, totul se va sfârși cu bine, în ziua morții sale va afla har.
Isus Sirah în Ecclesiasticul, 1:12-13, traducere de Bartolomeu Anania
Adăugat de TraianD
Comentează! | Votează! | Copiază!
De satin
Mai am o lungime de undă
Și gata-i cu mine de-acum,
De moarte mă rog să m-ascundă
Sub negru-i, de gală costum.
La balul acesta, se pare,
Doar eu am venit nechemat;
- Doar ăsta pereche nu are,
Mi-au spus când afară m-au dat...
M-am furișat, să mai rămân puțin,
Sub neagra morții fustă de satin.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (19 ianuarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La depărtări de ani-iubire
De ziua celor ce iubesc,
Nu se acordă importanță
Felului cum sărbătoresc
Îndrăgostiții la distanță...
Cum n-o pot face, mai ales,
Decât în vis, în plan real
Zâmbind cu mult subînțeles,
Dar în ascuns, paradoxal
Sau poate numai încurcat,
Știind că e și ziua lor,
Se duc și plâng dezacordat,
Și unul câte unul mor...
Dar nu pe rând, ci simultan,
La o lungime pe o scară
Echivalentul unui an,
Încât obișnuit să pară
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (13 februarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cea mai cumplită nenorocire
Cel mai amar dintre toate lucrurile din viața mea amare:
Ea, pe care-am iubit-o nespus, lumii mele centru,
E moartă și-acum, într-un sicriu din lemn de cedru
Plumbuit, se afla undeva departe, nemuritoare
Sau, nor-fantasmă, cutreieră o singurătate mare
Împinsă de forțe stranii zi de zi, metru cu metru,
Mie-asemeni, neconsolată, abandonului epicentru,
De neatins, oricâte implorări sau rugi curg fără încetare;
Resturi de viață petrecute-ntr-o nesfârșită lamentare.
Acesta-i cel mai amar lucru: nu-i pot întinde-o mână
De ajutor și nici s-o consolez, deși, o, cât aș fi vrut!
N-o pot încuraja și nu-i pot oferi nicio îndrumare;
Și gândul că-i singură, biet nod nevăzut de țărână,
În lumea stafiilor... ea, pe care-am iubit-o cel mai mult!
poezie de C. Louis Leipoldt, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câinele sufletului
Sufletul meu e câine credincios
L-am dezlegat adeseori din lanț,
Adeseori din cușca lui l-am scos
Și l-am târât până la șanț,
Până la șanțul întăririi mele,
Ca să-l înnec în zmârcul dintre stele.
Desprins cu lanțul și lungimea lui,
Se-ntoarce repede la cușcă
Și mârâie la biciul dintr-un cui
Care scoboară pe-nserat și-l mușcă
Și i se plimbă ca un foc pe piele
Rănile lui sunt și-ale mele.
Câine mișel, tu mârâi numai biciul
Și urmele și pragul mi le lingi!
Căci te târăști ca să-ți păstrezi șoriciul
Și dând din coadă voia mi-o învingi.
Pe toată viața înnădit cu tine,
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre lungime și moarte, adresa este: