Citate despre moarte și ritm
citate despre moarte și ritm (inclusiv în versuri).
Moartea este marele rezervor al vieții. Numai înțelegând marea trecere, ordinea și ritmul ei vom fi împăcați cu noi înșine.
Arthur Schopenhauer în Viața, amorul, moartea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atât un plus, cât și un minus de viață mă pătrund de un fior de irealitate. O mare moartă și o mare furioasă, într-o măsură egală, sunt lipsite de ritm.
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire, tu mi-ai colorat gândurile și ritmurile
Iubire, tu mi-ai colorat gândurile și ritmurile
cu cele din urmă răsfrângeri ale măreției tale,
tu ai transfigurat viața mea prin frumusețea apropiată a morții.
Așa cum apusul de soare lasă să întrezărim puțin
din paradis,
tu mi-ai schimbat suferința în extaz suprem.
Prin vraja ta, Iubire,
viața și moartea au devenit pentru mine
o singură nemărginită uimire!
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Petale pe cenușă, traducere de George Popa
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Autorul: Muzica e manipulatoare. Ritmul înrobește mulțimile în căutare de libertate! Le face să înainteze cadențat, rap, rap, rap, indiferent în ce direcție! Muzica! Vreau un șlagăr muncitoresc. (Cântă, privind spre Bărbat). "Sculați, voi, oropsiți ai vieții!"... Să răsune "Internaționala". Cântecul acesta inept a înviat atâția morți!... Și a trimis la moarte atâția vii!...
replică din piesa de teatru Herghelia albastră (Forța imaginației), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elan
Sunt numai o verigă din marea îndoire,
Fragilă, unitatea mi-e pieritoare; dar
Un roi de existențe din moartea mea răsar,
Și-adevăratul nume ce port e: Unduire.
Deci, arcuit sub timpuri, desfășur lung țesut
De la plăpânda iarbă la fruntea gânditoare,
Și blondul șir de forme, urcând din soare-n soare,
În largul vieții revarsă un trecut.
Din călătoarea undă, din apele eterne,
Îmi însușesc vestmântul acelor care mor,
Și înnoit și ager alerg subtil fior
Prin săli orgolioase ori umede caverne...
Și astfel, în pământuri croindu-mi vaste porți
Spre ritmuri necuprinse de minte vreodată,
Aduc Înaltei Cumpeni povara mea, bogată
De-atâtea existențe și tot atâtea morți.
poezie celebră de Ion Barbu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ne mor prietenii
Aud iar voci pe scena ce devora destine,
Prietenii ne pleacă, prietenii ne mor,
Văd rătăcind trei stele prin zare cenușie,
Cu inimile triste, vorbind de moartea lor,
Și simt cum vertical vibrează-n cor poeții,
Sub cerul vlăguit de-atâta imprudență,
Pășind printre fantome, pe coridoare sumbre,
Zâmbesc nepăsători spre noua existență.
Îngenunchind cuvinte sub tălpile de sănii,
I-au râs în față morții, poetic, mai mereu,
În ritm de tarantela, acum fără vreo teamă,
Se plimbă-n nemurire, doar ei cu Dumnezeu.
Au strâns, aici, în inimi, puține anotimpuri
Și-un dor mă amăgește la modul singular,
Recidivând cuvinte își vor urma destinul,
De-atâta disperare căzând rectangular.
[...] Citește tot
poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Versul
... ritmul ce pare a fi
cam saccadé în franceză
e mi fa sol-ul la si
pus pe hărții-antiteză
e numai ceea ce pot
rupe cu dintîi din viață
soi de venin-antidot
simplu legate cu ață
rânduri ce strigă mereu
hăul ce groaznic mai doare
și alter ego-ul meu
ce ba se naște ba moare
ultima șansă de-a fi
altul decât voi să fiu
omul ce nu va muri
nici zgribulit în sicriu
ritmul ce pare a fi
roi de cuvinte în zbor
e mi fa sol-ul la si
muzicii mele de dor
[...] Citește tot
poezie de Iurie Osoianu (19 decembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Apocaliptica
nascuti sub zodia terorii
grabind cel prorocit apus
noi ritmuri impunand terorii
iscand razboaie unde nu-s
sa n-aiba cine mai boci
si cine sta in fata sortii
cand armele se vor toci
veti inventa si moartea mortii.
poezie de Sorin Tilita Dolhesti
Adăugat de Andreea Sipos
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Modelul reflectă perioada finită dintre naștere și moarte, dar ritmul vieții tale îmbrățișează eternitatea.
Herbert Harris în Cele 12 legi universale ale succesului
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Optimistul este prospețimea adâncurilor intime ale ființei, infinit-poezia sau nebunia interioară a sufletului ce determină un armistițiu cu moartea. Nu se mulțumește cu un elogiu permanent adus lirismului său lăuntric, ci se transformă într-o fluiditate amețitoare, urcând dintr-o înălțime spre alta. Timpul capătă un ritm intens și plin până la rupere: iată cum timpul trece dincolo de flacăra născătoare de luceafăr.
Camelia Oprița în Cred că dragostea adevărată creează un armistițiu cu moartea
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Târziu
Nu voi putea să redevin banal,
Prea m-am îndrăgostit catastrofal,
Îmi pierd secunde când nu te iubesc,
De fapt, dacă n-o fac, nici nu trăiesc
Respir prin sărutarea ce mi-o dai,
Mi-e trupul tău și iadul dar și rai,
Iar între ele răstignesc pe cruci,
Durere și iubirea ce-mi aduci
Visez legat la ochi de dansul tău,
În ritmuri ce-mi fac bine cât și rău,
E totul un vârtej emoțional,
Nu știu să mai iubesc convențional
Vom arde amândoi într-un sfârșit,
Precum făclii mocnind în asfințit,
Păcat că ne-am aprins așa târziu,
La granița de moarte și de viu
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe țărm
Îndepărtându-mă de ritmul prietenosului tom-tom,
De râsul mulțimii și de ochii scumpilor mei tovarăși,
M-afund în noapte; trebuie să mă-ntorc iarăși
Acolo pe șuvița necălcată de pașii altui om,
Acolo unde sclipește curbându-se în necunoscut
Bătrânul ocean cu neliniștile lui. Umbrele-s
Pline de magie și mișcare. Rătăcesc pierdut,
Aici la limita tăcerii, temător, căutând un înțeles,
Așteptând un semn. În adâncul inimii mele,
Mareele îmbufnate se înalță-nspre lună
Și toate apele din mine curg spre mare. De la uscat
Curge-un crâmpei de melodie persiflantă spre lagună,
Care zuruie, râde și se pierde plajă c-un oftat,
Și moare între dig și mare, sub un câmp de stele.
[...] Citește tot
poezie de Rupert Brooke, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Convoaiele Războiului (sonet)
CONVOAIELE RĂZBOIULUI
(sonet pribegiei)
Mi-am adunat ultimele cuvinte
În tolba minții, despre război să scriu:
"Încheiați pace, până nu-i prea târziu
Și toți îmbrăcăm sângerii veșminte!"
În drapel învăluiți orice sicriu
Și fredonați imnul patriei sfinte
Pentru eroii ce trec spre morminte
Într-un convoi pe ultimul drum pustiu!
Mame, fiice, surori, mătuși, nepoate
Deplâng gloria în ritm de fanfară,
Cu suflete de lacrimi inundate.
Refugiații își caută țară
Cu lumina păcii și libertate,
Din iadul războiului să dispară.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Jurnal de Război (martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe un stih străin
Fericit cine a călătorit ca Odiseus.
Fericit dacă în ceas de plecare simțea puternica
armătură a unei iubiri, în tot trupul,
ca venele-n care vuiește sângele.
Iubire cu nesfârșit ritm, invincibilă
ca muzica și eternă
fiindcă s-a născut când ne-am născut și, de murim,
nici noi nu mai știm că ea moare și nici lumea
nu mai știe. Pe Domnul Îl rog să pot spune, într-o clipă
de rară fericire, care e-această
dragoste.
Stau uneori împresurat de străinătate
și aud glasul ei îndepărtat ca un clocot
al mării unit cu furtuna.
Și mi se arată în față iar și iar
năluca lui Odiseus cu ochii înroșiți
de sarea talazurilor
și de vastul dor de-a vedea din nou fumul
ce iese din căldura casei lui
și câinele îmbătrânit de așteptare în fața porții.
[...] Citește tot
poezie celebră de Giorgos Seferis din Cele mai frumoase poezii (1965)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Visul unei creații (2)
Mi-am spart pușculița cu îngeri
în căutarea celui cu pene de aur
împrăștiați pe jos
au început să cânte toți în gama pustiirii
cu voci de bronz și alamă
bătând din aripi găurite ritmuri metalice și reci
adun cu grijă penele profetice
căzute în durerea ce clocotește în tâmple
deschid trapa sufletului
cu mâinile adânc afundate
în solul din sânge și amintiri
al cimitirului din mine
îmi trag morții afară
de păr
de mâini
de picioare
spre durerea din tâmple
[...] Citește tot
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arunci aiurea... (variație după sonetul lui Leonardo da Vinci)
Arunci aiurea-n pântece de toate:
Sarmale grele, câte-o murătură,
Înghiți cu poftă metrul de friptură,
Și-n porc găsești, avid, o zeitate.
Cu berea-n mână, stând de-obezitate
Pe trei saltele, bei fără măsură,
Citești reviste, iei o-mbucătură -
Coran ți-e manualul de bucate.
Cu glasu'n oale ți-ai găsit menirea;
Mănânci mai des, iei totul de pe mese,
Depui grasimi în ritm cu învelirea
Ficatului și minții. N-o să-ți pese
Că ți-a cuprins obrazul puhăvirea
Când te visai panseaua ce fusese?
Osânze rele ochiul vor să-ți lege.
De vrei să mori, tu moarte vei culege.
sonet de Ionuț Popa, după Leonardo da Vinci (12 decembrie 2008)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dilemă de dragoste
Sunt blestemat să te iubesc de-acum înainte
O mie de vieți și-o mie de morți
Am primit pedeapsa-nvățării de minte
Și povață-mi fie nescrisele cărți...
Lângă tine-am învățat ce conjugarea lui "a zâmbi",
Și tot lângă tine pe a lui "a plânge",
Lângă tine-aș fi vrut să-nvăț "a muri"
Și orice obstacol să-nvățăm "a-nvinge".
Dar n-a fost să fie, iar astăzi mă doare
Fiecare clipă ce se scurge lent,
Inima-mi șoptește ca să fiu mai tare
Iar dorul de tine este... permanent
Visuri când e noapte, iar vise de-i zi
Toate peste mine vin ca avalanșe
Ritmuri decadente, făr-a se opri
Zguduie pereții nepictatei planșe.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Lupu
Adăugat de wolfpress
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul iubește femeia, ucide pe cel ce nu-l lasă să aibă ce dorește, se bucură de puterea mușchilor lui ori de ascuțimea gândului lui. Iar bucuria îi dă un ritm cât mai grăbit, îl preface întreg în ritm concret-ca dans și ca sunet cântat, ca tact demiurgic, ca delicată frângere aliniilor aspre și tari,-îl facr să uite tot ce e slab în el, îl "enthousiasmează";sufletul desprins din cătușele materiei vibrează în sine, sfărmând materia, creând extazul incoștient de viață reală, de lume ori de personalitate: dă nebunia beției dionysiace, dă uitarea de sine a inspirației apollinice, dă divinul aliaj al esenței vieții cu esența morții în îmbrățișarea Afroditei.
Vasile Pârvan în Datoria vieții noastre (1920)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spaima reintegrează, prin cunoașterea morții, pe om în cosmos. E o anticipare a procesului morții, care consistă tocmai în această risipire a ritmurilor corporale în ritmurile cosmice. Conștiința individuală se desprinde din contingent și devine conștiința cosmică. Detașat de cotidian, omul trăiește drama lumii, drama inexistenței timpului psihologic.
Ion Biberi în Thanatos: Psihologia morții
Adăugat de Alexandra A
Comentează! | Votează! | Copiază!
După gripa
spaniolă a venit corona
virusul
care își cere morții, îi ia
și apoi
se jură că pleacă, dis
pare de necrezut
după aia vine furtuna
de nisip saharian
în ritm
de zarzuela cuprinde spania
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre moarte și ritm, adresa este: