pandemie şi planete

Cea mai mare pandemie

De când e lumea fost-au mii
De boli din grupa pandemii:
De ciumă, lepră, de holeră,
De tifos, friguri, filoxeră,

De gripa ce-o numim porcină,
De tebece, de scarlatină,
De gripa zisă aviară,
Ce om şi pasăre omoară,

De antrax, poliomielită,
De febră, de encefalită,
Ba şi de gripă spaniolă,
De HIV, de SIDA, variolă,

De sifilis, de meningită,
Malarie şi hepatită,
Dar cea mai mare pandemie
E pandemia de prostie:

[...] Citeşte tot

pamflet de George Budoi din Dicţionarul prostiei (1 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crezul lumii şi al meu

Pandemia poate schimba lumea,
dar nu-L poate schimba pe Dumnezeu.
Este crezul lumii de acuma,
cu siguranţă este şi al meu.
Pământenii pot schimba planeta,
dar nu pot schimba şi Universul.
Ei pot schimba vieţii reţeta,
dar nu pot schimba timpului mersul.
Acesta este crezul lumii,
Acesta e şi crezul meu.
Credinţa e Zeul Înţelepciunii.
A fost, există DUMNEZEU.

poezie de Dumitru Delcă (10 decembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin urmare, locuitorii planetei vor fi înregistraţi şi acest instrument va permite autorităţilor să-i urmărească toate mişcările în timp real.
În cele din urmă, urgenţa pandemică se dovedeşte a fi un instrument pentru atingerea unui singur obiectiv: controlul total al populaţiei lumii.

Camelia Opriţa în Palimpsest (Jurnal) (martie 2020)
Adăugat de Dobrin Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciuma

marţiană ameninţă omenirea
din două mii
treizeci şi unu cel mai probabil
adusă odată cu rocile recoltate
pline de agenţi patogeni
şi oamenii nu vor fi pregătiţi
nici de data aceasta
ciuma o să facă ravagii
lovind planeta noastră
fără milă
specialiştii rămaşi vor studia atent
ciuma marţiană prevestită de scriitorii sf
încă din secolul trecut
oraşele vor rămâne din nou pustii

ciuma marţiană o să-şi găsească
un mediu propice la noi
şi omenirea o să sfârşească
în chinuri groaznice

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvară cu miros de praf de puşcă

Mă poartă rănile viselor noastre
Peste monade apuse de vreme,
Revin păsări cu ciocuri dure, albastre
Să-mi ciugulească frânturi din poeme...

La graniţa ţării rachete mortale,
Avioane ce pustiesc oraşe şi sate,
Primăvara-i pierdută în doliu şi jale
Cernobâlul cu vânturi mortale ne bate.

Ce moară-mi macină noianul de rime?
Ce mai faci, Doamne, acolo prin cer...?
Iubito, mi-ai rămas un fel de zecime
Prin primăvara fadă, pierdută sub ger!

Sub masca ta, de mine te-ascunzi...
Oraşul ne pare, mereu, sub asediu...
Nu-ţi pot adora nici sânii rotunzi
Nici vremuri nu sunt de concediu!

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Coţa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din temerile mele. Poezie în vreme de plandemie

De teamă de prezent, de teamă,
S-au năruit cetăţi la mine-n gând,
Mai naşte-mă o dată mamă
Şi linişte mai dă-mi ca oarecând.

Opriţi acest concurs sinistru
Cu frici iraţionale-n pandemie
Întreabă-l, tată, pe ministru
Când se sfârşeşte-această comedie.

De sănătatea locului acesta
Să ne-ngrijim cu tot cu zăcământul,
Căci până se va încheia şi pesta
Mă tem că ne va vomita pământul.

Atâţia "suferinzi" bolesc impresii
Şi temere de "boli" fără scăpare,
În secolul acestor mari concesii
Ajungi să nu mai crezi că altul "moare".

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Cătălin Varga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!