pandemie şi religie

Războaiele religioase, terorismul global, genocidele şi pandemiile au contribuit la naşterea epocii anxietăţii.

Camelia Opriţa în Zidul gândurilor (2020)
Adăugat de Elena Vlaicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întoarcerea în haos este un joc inconştient al omului când se joacă de-a Dumnezeu; este o metodă pandemică în care haosul ia dimensiuni înnegurate, nebănuite.

Ştefan Radu Muşat în Întoarcerea în haos - nume de cod: COVID - 19 (martie 2019)
Adăugat de Ana Georgiana Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hotărâre în timpul pandemiei

Restaurantele s-au închis,
Pe al ţării intreg cuprins.
Totul este un infern -
Deschis doar... cel de la Guvern.

epigramă de Adrian Timofte (aprilie 2020)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp de pandemie, un spital e mai important decât o catedrală.

aforism de George Budoi din Sănătatea şi boala în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (17 aprilie 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pandemia a schimbat cursul istoriei şi a accelerat eforturile tehnologice. Toate prognozele pentru viitor ne spun că de acum înainte tehnologia va juca un rol important în educaţie, servicii publice şi sănătatea umană. Dar tehnologia nu este în niciun caz soluţia şi fără un Dumnezeu viaţa nu valorează mai mult decât un leu sau o copeică.

Camelia Opriţa în Extras din carte ( toate drepturile de autor sunt rezervate ) (martie 2020)
Adăugat de Filip Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crezul lumii şi al meu

Pandemia poate schimba lumea,
dar nu-L poate schimba pe Dumnezeu.
Este crezul lumii de acuma,
cu siguranţă este şi al meu.
Pământenii pot schimba planeta,
dar nu pot schimba şi Universul.
Ei pot schimba vieţii reţeta,
dar nu pot schimba timpului mersul.
Acesta este crezul lumii,
Acesta e şi crezul meu.
Credinţa e Zeul Înţelepciunii.
A fost, există DUMNEZEU.

poezie de Dumitru Delcă (10 decembrie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp de pandemie, un spital ‒ oricât de mic, e mai important decât o catedrală ‒ oricât de mare.

aforism de George Budoi din Sănătatea şi boala în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (17 aprilie 2021)
Adăugat de Gheorghe BUDOI
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înainte să vină această pandemie peste suflarea omenească, noi credeam că viaţa este o nesfârşită sărbătoare. N-a fost să fie aşa. Pandemia ne-a lovit greu. Dacă avem încredere în Dumnezeu, vom reuşi. Totul va fi bine.

Dumitru Delcă (mai 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

De când cu pandemia asta, zău,
M-a mai ferit şi bunul Dumnezeu...
Nevasta-mi spune: poţi să pleci de-acasă!
De azi nu vreau să te mai văd la faţă...

catren de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşi este pandemie de COVID-19, acum două zile a avut loc o procesiune de preoţi cu moaştele Sfântului Dimitrie Basarabov pe străzile Bucureştiului: "căutau" virusul SARS-CoV-2 cu lumânarea... Acest sfânt este sărbătorit pe 27 octombrie, iar moaştele lui sunt păstrate în Catedrala Patriarhală din Bucureşti. În fiecare an are loc un pelerinaj de câteva zile la moaştele sfântului.

aforism de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (26 octombrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai suntem încă vii

Mai suntem încă vii
Să mai răbdăm urgii?
Că peste răul ce l-am adunat
A mai venit un rău neaşteptat.

Acest rău numit Covid,
Un virus periculos şi perfid,
S-a răspândit ca un blestem
Făcându-ne viaţa un infern.

O cumplită pandemie se instalează,
Şi oamenii se izolează,
Stau in carantine
Şi la ei in case.

O, Doamne, câtă suferinţă
Pe oameni, şi câtă neputinţă,
Când virusu-i doboară!
Şi câtă jale,
Când stau la rând să moară

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Alionte (17 noiembrie 2020)
Adăugat de Gheorghe Alionte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoare din Zaragoza

Fraţi iubiţi de pretutindeni vă înştiinţăm şi despre noi
Ca să ştiţi că şi pe-aici este "vremea cea de apoi",
Oamenii-s mai răi ca groaza care bântuie de zori
Dar mai sunt şi raze blânde ce se-arată printre nori
Aducând căldura scumpă a divinelor valori.

Pe-aicea-i o pandemie şi nu ştim cât o să ţină
Toată ţara-i ghemuită şi cârcită-n carantină
Nimeni nu te vizitează, nu mai sună interfonul,
Ne vin numai informaţii de strănută telefonul...
Însă noi, uniţi în duhul Îl glorificăm pe Domnul.

Toată lumea-i speriată căutând în van soluţii
Şi aşteaptă ca acestea să vină prin instituţii...
Noi ne desfătăm în duhul fiindcă preţuim Scriptura
Şi-o punem la loc de cinste sorbindu-i învăţătura
Şi-astfel ne întărim într-una cu Dumnezeu legătura.

Căci doar aşa se poate ajunge la soluţia deplină
Că-n definitiv soluţia-i Cel ce-L aşteptăm să vină.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Aurica Cristea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă poeţilor

BALADĂ POEŢILOR

Scriitorii nu mor,
ci se afundă-n somn
pe un tărâm de dor,
la Zeu şi Mare Domn.

Mai cade câte-o stea,
iar alta răsare,
ducând lumină-n ea,
pe-a ochilor zare.

De dor lăcrimează
Soarele în apus,
suflet luminează
în veşnicie dus.

Plâng îngerii-n cerul
funebru, înnorat,
privind mesagerul

[...] Citeşte tot

cântec, versuri de MariaFilipoiu (12 mai 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vremea acestei pandemii nenorocite, numeroşi semeni de-ai noştri susţin că nu se tem de îmbolnăvire fiindcă... ei îl au pe Dumnezeu! Aceştia nu realizează însă faptul că, spunând asta, comit o uriaşă blasfemie, deoarece ei cred că ştiu deja răspunsul la Judecata de Apoi în ceea ce-i priveşte şi au hotărât că sunt... sfinţi în viaţă, uitând că "Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă " şi că aceasta nu este decât o formă de mândrie deşartă!
Nu mândria l-a pierdut pe Lucifer?

Marian Pătraşcu (9 noiembrie 2020)
Adăugat de Marian Pătraşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie, de pandemii

Trăim ca nişte copaci vii,
sub o ploaie de rele pandemii,
care nasc la rândul lor copii.

Pandemie boală grea,
cu substraturi inferiore sub coaja ta,
ataci imunitatea trupului şi a minţii omeneşti,
tocându-le ca o meliţă rea,
când indolenţa, răutatea, lăcomia
ca multe alte rele sunt la cote înalte,
iar tu omule putincios nu vrei să te indrepţi,
deşii se poate.

Pandemia uitaţilor fără pic de umanitate,
dezinteresaţi de tot şi de toate
se întrece în carate cu
pandemia tinerilor apatici,
din frâie scăpaţi în defavoarea Naţiei,
castrată mai sus de coate,
sau pandemia urii şi ale invidiei

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (3 februarie 2021)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi mergeam

în urma dricului fără o vor
bă, nimeni nu zicea ni
mic
preotul tămâia şi spunea
o rugăciune pe timp
de pandemie
sicriul era acoperit - ca
pac
cu o cruce aurită - regu
lamentar am fost număraţi
de un echi
paj
de poliţie cu măşti la gură la nas mănuşi de unică folosinţă
numărau de două ori numă
rau
opt
atât prevedea ordonanţă militară
noi ne-am conformat
la coborârea în groapă am tras capa
cul

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

«Între "arborii sfinţi ai Daciei", dacă, indiscutabil, Bradul (Abies alba) ocupă locul întâi (cf. PTZpl, I, 64 sq.), potrivit "întregului" mitosofiei Pelasgimii > Valahimii, neîndoielnic, avându-se în vedere "dispoziţia testamentară" a nemuritor-zalmoxianului / cogaionicului protagonist din balada Pe-a Gură de Rai ("Mioriţa"), protagonist în care se oglindeşte firea Mesagerului Celest trimis "tot în al cincilea an" cu solie la Dumnezeu ("... Iar la cap să-mi pui / fluieraş de fag ‒ / mult zice cu drag ; / fluieraş de os ‒ / mult zice duios ; / fluieraş de soc ‒ / mult zice cu foc..."), pe locul al doilea se află Fagul (Fagus sylvatica) şi pe locul al treilea Socul (Sambucus nigra) ; tustrei copacii au profunde rădăcini în solul real şi mitic al Daciei şi o extraordinară importanţă medicinală, vindecând omenirea de nenumărate maladii, dar nicidecum de vreuna dintre bolile cronice ale istoriilor (în frunte-având războinicita), maladii "impuse" de imperiile antice, evmezice, capitaliste, socialiste şi "deghizat-democratice" (sau "imperiile de sub măşti pandemice de neasemuit de exploziv prezent")...» ‒ (33) / 30 mai 2022
(Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"Aforism-brazde" cu stihuri inspirate de toacă la Mânăstirea Elementului Lemn» ‒, Timişoara, Editura Waldpress [ISBN 978-606-614-329-5], 2022, p. 163).

Ion Pachia-Tatomirescu în (Ion Pachia-Tatomirescu, «Aforismele celor cinci elemente de fundament cosmic» ‒ capitolul «"A, capitolul «"Aforism-brazde" cu stihuri inspirate de toacă la Mânăstirea Elementului Lemn» (30 mai 2022)
Adăugat de Ion Pachia-Tatomirescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva "sunt izvor de vindecare", cum a pretins mitropolitul Teofan al Moldovei într-o declaraţie din 08.10.2020, atunci de ce, la pelerinajul din timpul pandemiei de COVID-19, a pus o măicuţă să şteargă racla cu dezinfectant după fiecare pelerin care o săruta? Atunci de ce mai-marii BOR-ului i-au lăsat pe ÎPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, şi pe alţi prelaţi să moară de COVID-19, în ciuda tuturor eforturilor medicilor, şi nu i-au dus să sărute moaştele Sfintei Parascheva, care "sunt izvor de vindecare"?

George Budoi în Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (10 octombrie 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când "cântă" armele

De câte ori "cântă" armele
muzele tac în lacrimi fierbinţi
iar cerul nopţii îşi ascunde stelele
de avioane, rachete şi proiectilele
ce seamănă calvarul,
dărâmă construcţii milenare
fierb casele şi blocurile
în praf de puşcă şi trinitrotoluen
migranţii cu milioanele îşi părăsesc
ruinele şi oraşul şi ţara
pentru o altă ţară mai ferită de război...
Vapoarele sunt scufundate-n porturi,
trenurile mor pe şinele ruginite
bombe termobarice şi cu fosfor
topesc pământul, casele, spitalele.
O racheta se luptă cu o altă rachetă,
drone inteligente topesc vehicule amfibii,
tancuri, tunuri, lansatoare de rachete...
De o parte şi de alta nu mai rămâne timp
de număratul morţilor nici de îngropăciune,

[...] Citeşte tot

poezie de Eugen Coţa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stăm în casă, staţi în casă!

Dragii mei, zilele acestea
m-am gandit şi mi-am amintit,
De câte ori ne-am mai fi dorit
În loc ca devreme sa ne fi trezit
Şi la munca sa ne fi grabit,
Încă un pic sa fi lenevit!
Sa fi dormit, sa fi citit,
Unii cu altii sa fi palavragit,
Ce ne plăcea, sa fi gătit,
Filme preferate sa fi privit,
Surprize copiilor şi părinţilor
sa fi pregatit....
Cat de bine ne-am fi simţit!!!
Dorintele, din păcate,
Acum o pandemie ni le-a implinit,
De afară ne-a gonit,...
Oameni dragi, de lângă noi o
mulţime a răpit....
Lumea intreagă s-a ingrozit
Şi în case s-a adăpostit

[...] Citeşte tot

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!