reverie şi viaţă

Îmi trăiesc reveriile în muzică. Îmi văd viaţa în termeni muzicali... Obţin cea mai multă bucurie în viaţă din muzică.

citat celebru din Albert Einstein
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din poezie şi din reverie nu se poate trăi.

citat din Doina Ioneţ
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiesc într-un fel de cuptor de sentimente, iubiri, dorinţe, invenţii, creaţii, activităţi şi reverii. Nu-mi pot descrie viaţa în fapte pentru că extazul nu rezidă în fapte, în ce se întâmplă sau în ce fac, ci în ce se stârneşte în mine şi ce se naşte din toate astea.

citat celebru din Anais Nin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trebuie să ne închipuim că produsele acestei acţiuni fantasmatice – fatasmele, castelele în Spania sau reveriile – sunt nemodificabile. Dimpotrivă, ele se adaptează la impresiile schimbătoare ale vieţii, se transformă odată cu modificarea situaţiilor de viaţă, fiecare nouă impresie profundă marcându-le cu ceea ce s-ar numi "pecetea timpului".

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt trei dimensiuni componente ale conştiinţei umane, care ne deosebesc de animale. Ne naştem şi asfinţim odată cu ele, nu numai bătrânii se gândesc la trecut, nu numai tinerii la viitor şi nimeni nu poate trăi ca un cal jugănit, numai în prezent, viaţa noastra ar fi ca şi a lui, mâncare, ham, apă, somn, apoi iar mâncare, ham, apă şi din când în când bici, dacă l-ar vizita, trăgând căruţa şi auzind nechezatul unei iepe - cine ştie ce reverie de pe vremea când era armăsar.

citat celebru din Marin Preda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trebuie să ne închipuim că produsele activităţii fantasmatice – fantasmele, castelele în Spania sau reveriile – sunt nemodificabile. Dimpotrivă, ele se adaptează la impresiile schimbătoare ale vieţii, se transformă odată cu modificarea situaţiilor de viaţă, fiecare nouă impresie profundă marcându-le cu ceea ce s-ar numi "pecetea timpului". Raportul dintre fantasmă şi timp este, de altfel, extrem de important. S-ar putea spune că o fantasmă are legătură cu toate cele trei timpuri, cu cele trei momente temporale ale procesului nostru imaginativ.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem afectiv

Instinctul e fantezie
Omul o enigmă vie
Natura o veselie
Viaţa o filozofie
Iubirea o bucurie
Teatrul o comedie
Sufletul o reverie
Lumea toată-i poezie.

poezie de David Boia (4 martie 2016)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi totuşi, orele de singurătate, clipele de nefericire, crizele din viaţă, visele şi reveriile, depresia, situaţiile limită, obsesiile, muzica, îndrăgostirea - toate ne spun altceva. Tot ce te scoate din rutina vieţii tale "reale" îţi arată că, trăind fără reflecţie despre tine însuţi, te duci de fapt în jos pe un tobogan de senzaţii, satisfacţii, imagini, bârfe, obiecte, minciună şi strălucire, tot mai departe de nucleul viu al fiinţei tale. Eşti un simplu consumator care se consumă în primul rând pe el însuşi. Şi vei rămâne mereu aşa dacă viaţa nu se hotărăşte o dată să te dea cu capul de pragul de sus.

Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverie

În această stare lentă,
De lentori şi-nsingurare,
Laşi, din toate, să-ţi rămână
Numai nopţile fugare,

Numai partea ta de tine
Şi ceva din ce ai fost
Când avea copilăria
Toate visele cu rost,

Când credeai că eşti o parte
Din fiorul veşniciei
Şi te-nfiora secunda -
Ca secundă-a reveriei.

Multe s-au lovit de malul
Paşilor făcuţi prin viaţă;
Drumuri multe, spre-napoi,
S-au acoperit de ceaţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Lucian Dumbravă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa arată un budoar în 1837: o etalare de mărfuri care atrag privirile, ca şi cum un duşman ar ameninţa această societate - cea mai schimbătoare din lume şi care ea însăşi aduce multe schimbări. De ce nu găseşti nimic intim, nimic care să te împingă la reverie? De ce?... Pentru că nimeni nu este sigur de ziua lui de mâine şi fiecare caută să se bucure de viaţă ca un uzufructuar risipitor.

Balzac în Amanta imaginară
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipul poeziei

Când eu treceam cântând pe vale,
Cântând şi surâzând,
Adeseori mi-ieşea în cale
Un chip ceresc şi blând.
Îmi surâdea cu-nduioşare
Cel chip de mic copil
Şi-mi lumina a mea cărare
Sub soarele d-april!
D-atunci adeseori în viaţă
Cel chip l-am revăzut,
Dar întristat într-a lui faţă
Şi-n reverii căzut...
Ursita-mi fu fără-ndurare...
Îi cer însă umil
Ca să expir într-o cântare
Sub soarele d-april.

poezie clasică de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la începutul lumii povestesc norii, şi au să povestescă pînă la sfîrşitul ei. Uneori, o dimineaţă întreagă, sănii trase de reni alunecă pe imaculate cîmpii de zăpadă ; cortegii de nuntă pătrund în biserici ; fete cu părul lung, care de obicei trăiesc în adîncul apelor, ies pe mal şi încep să danseze ; împărătese dau viaţă, într-un fast nemaipomenit, moştenitorului mult aşteptat ; iar punct culminant al vrăjitelor vedenii, o femeie statuară, de o fără seamăn frumuseţe, făcută să scufunde în reverie un continent întreg, se duce spre o zare străină, dar cu capul întors, ca şi cum i-ar părea rău de ceice o privesc din urmă.
Dimineţi întregi, ei pot spune numai poveşti de dragoste, apoi, schimbîndu-şi densitatea, ritmul şi culoarea, se prefac în turme de elefanţi ieşiţi din minţi, care strivesc totul sub picioarele lor de tuci.

Geo Bogza în Cartea Oltului, Norii
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răbdarea te impulsionează să schimbi strategia, să ai inima vitează şi să te bucuri de călătorie chiar dacă viaţa nu e o perpetuă reverie!

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însufleţirea Poeziei (sonet)

ÎNSUFLEŢIREA POEZIEI
(sonet creativităţii)

Din cuvinte ce le-am legat adesea
Cu firul de beteală azurie,
Pe aripi de gând înalţă făclie
Spre tărâm etern luminând cărarea.

Un curcubeu ca-n vis de reverie
Se prelinge în priviri de catifea
Şi praf de stele curge-n inima mea,
Ca să-mi însufleţească poezie.

Se-ncheagă idei pe stele de gheaţă,
Ce-mi plimbă gândurile-n emisfere
Şi-n caierul timpului le agaţă.

Cu muză ţes veşminte în tăcere,
Pentru cuvinte ce-n stihuri prind viaţă,
Când spiritul renaşte din mistere.

[...] Citeşte tot

sonet de Maria Filipoiu din Ziua Mondială a Artei (15 aprilie 2021)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însufleţirea Poeziei (sonet creaţiei)

ÎNSUFLEŢIREA POEZIEI
(sonet creaţiei)

Din cuvinte ce le-am legat adesea
Cu firul de cerneală azurie,
Pe-aripi de gând se înalţă făclie
Spre tărâm etern luminând cărarea.

Un curcubeu ca-n vis de reverie
Se prelinge în priviri de catifea
Şi praf de stele curge-n inima mea,
Ca să-mi însufleţească poezie.

Se-ncheagă idei pe stele de gheaţă,
Ce-mi plimbă gândurile-n emisfere
Şi-n caierul timpului le agaţă.

Cu muză ţes veşminte în tăcere,
Pentru cuvinte ce-n stihuri prind viaţă,
Când spiritul renaşte din mistere.

[...] Citeşte tot

sonet de Maria Filipoiu din Spiritul Poeziei (21 martie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

***(reverie)✍️

ca un copil în jocul vieţii
prins
eu
scutur seara cerul greu de
stele
şi troienit adorm -
şi-apoi în
vis
trec păsări
albe
deasupra nopţii
mele...

poezie de Alexandru D. Funduianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverie

Rămân copacii goi
Cu simţ de nimic în sânge,
Lumina lunii ca un felinar
Din ceruri se răsfrânge,
Apele îşi scutur' ochii
Privind mai rar spre zboruri de cuvinte,
Idila dintre zori şi creste de visare
Sileşte viaţa de-a merge înainte,
Iar o pereche de apostoli
Din sufletul lui Dumnezeu
Coboară-n valuri de nisipuri,
Coboară trist, coboară greu,
Căci nu doresc să se desprindă
De mirul veşnic. Totuşi, lăcrimând
Privesc în ochi Iubitul Tată
Şi parcă vrând-nevrând
Se îngrijesc de trecătoarele ambiţii
Ale muritorilor de rând...

poezie de Mariana Bubuioc (27 aprilie 2011)
Adăugat de Mira Condor
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi dacă...

Şi dacă am murit în ziua ceea
Când, pe-un peron de gară, uşor, am lunecat,
Şi dacă azi din mine trăieşte doar ideea
A ceea ce-mi închipui că e adevărat...

Şi dacă sunt doar umbră, nălucă rătăcită,
Pierdută prin noianul mirărilor deşarte
Ce nu mai ştie dacă e lacrimă trăită
Sau strop de veşnicie din infinita noapte...

Şi dacă orice zgomot din liniştea mirată
E-o clipă din tăcerea măreţului divin...
E-o reverie simplă, e lumea nevisată
Sau paşi purtând o viaţă, o urmă, un destin?

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverie

În toată noaptea te visez,
Te văd şi te iubesc,
Te simt, şi-încep să-nebunesc.
În ochii tăi, mă pierd în ei.
Inima ta mereu e pururea.
Şi-mi pare rău, iubita mea
Că doar în vis te pot vedea
Şi dorul meu în vis venea.
O lună mică îmi şoptea
Şi raza ei te reflecta.
Ar trebui să vii...
Să-mi spui cum să continui.
Aproape, departe, oriunde-ai fi,
Inima va continua să bată,
Dragostea ne poate atinge o singură dată
Şi ne poate părăsi o viaţă.

Adevărat, o singură dată
Te-am ţinut în viaţa mea

[...] Citeşte tot

poezie de Danic Paun (4 aprilie 2021)
Adăugat de Danic Paun
Comentează! | Votează! | Copiază!

Florile gândului

Florile gândului
sculptate în cleştar, răsar peste verile
parfumate... Aripi de lumină
însoţesc visul alb când umbrele veghează
din tenebre...
E o şoaptă de tristeţe pretutindeni,
un murmur al somnolentelor
reverii,
a sufletului dorinţă frântă care renaşte
din cenuşa uitării
şi triumfă precum mireasma ambrei
dincolo de răscrucile
vieţii...

Florile gândului
sculptate în cleştar, răsar peste verile
parfumate...

poezie de Cristina Maria Şandru (2012)
Adăugat de Cristina Maria Şandru
Comentează! | Votează! | Copiază!