Citate despre speologie și timp
citate despre speologie și timp (inclusiv în versuri).
Medicul
Medicul ginecolog,
Amator e speolog,
Studiază-n timpul verii
Clima-n "Peștera muierii".
epigramă de Nicolae David din Epigrame cu și despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orgoliul este o fiară care trăiește în peșteri și în pustii; vanitatea dimpotrivă, ca un papagal, sare din cracă în cracă și pălăvrăgește în lumina mare a zilei.
citat celebru din Gustave Flaubert
Adăugat de Magia Feminina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tânărul: Grăbiți-vă! Nu mai avem timp de pierdut. Aruncați-vă lanțurile! Peștera aceasta se va prăbuși în curând. Trebuie să o părăsiți cât mai repede. Aruncați-vă lanțurile!
replică din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acuma soarele suia pe scara cerului în zodia întâia și se auzea, din prăpăstiile de jos, tunetul zăporului. Pe plaiuri, era încă iarnă dulce, cu ostroave de omăt subt brazi. Cucoșii cei mari sălbatici începeau să-și cheme găinile în marginea poienelor. Dela peșteră se auzea mugetul bourilor, în hățașurile văii. Cintezii și stigleții care ceruseră sălaș în peșteră cât ținuse puterea iernii se mutaseră pe crenguțele mestecenilor de deasupra celor trei izvoare și se închinau primăverii cântând subțirel și sticlindu-și în lumină àcele ochișorilor. După ce se arătă pe cerul nopților luna plină a luminii lui Martie, cei doi ucenici așezaseră la altar făcliile de ceară poruncite, căci la sfârșitul acelei săptămâni postul lor se sfârșea, și, după trei zile de mâhnire, tăcere și taină, urma o nouă înviere a Dumnezeului tuturor veacurilor.
Mihail Sadoveanu în Creanga de aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La 18 ani convingerile noastre sunt dealuri de pe care privim; la 45 de ani ele sunt peșteri în care ne ascundem.
citat clasic din F. Scott Fitzgerald
Adăugat de Ioana Teodorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De când a rămas pomenire între oameni se vorbea de "pustnicul de la peșteră". Deși nu mai era același, ci, din veac în veac, altul. Și alții erau și ucenicii, care pe urmă duceau ruga și înțelepciunea mai departe. În vremurile acelea îndepărtate erau mulți creștini care se retrăgeau în munte, fie în mănăstiri cu mai mulți frați, fie la schituri, fie singuratici, în peșteri.
Ion Agârbiceanu în Pustnicul și ucenicul său, Editura Tineretului, 1964
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu există o profunzime a minții pe care trebuie să o atingem. Nu există decât o vacuitate imaculată. Nu există interior, exterior, suprafață sau adâncime. Nu ai unde să te duci. Oriunde te-ai duce, e tot aici. Privește în jur, spune care sunt limitele acestui moment. Cum îl măsori? După lungime, lățime, grosime? Acest moment prezent nu are nimic de-a face cu timpul sau cu profunzimea. E foarte simplu. Vei râde când îți vei da seama cât de simplu este. Oamenii petrec 30 de ani în peșteri doar ca să descopere că sunt ei înșiși, Sinele lor. Acest A FI este aici și acum. E ca și cum ți-ai căuta ochelarii în timp ce îi porți. Orice ai face, oriunde ai fi, ești mereu în această Sursă.
citat din H.W.L. Poonja
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
În muntele cel ascuns, care va rămâne necunoscut până la sfârșitul timpurilor, bătrânul legii vechi privea din gura peșterii lui lucirea nouă de primăvară. În unghiul crestat, unde băteau răsăriturile dimineților, lumina trecuse de semnul cumpenei zilelor și nopților.
Mihail Sadoveanu în Creanga de aur
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amintiri
Ninge
cu argint de icoană
pe Muntele Copilăriei;
bulgări fierbinți -
îngeri făcând tumbe,
murmură, murmură,
la marginea
hăului...
Lacrima
dorului
își picură sarea
în ecoul din peștera
timpului.
poezie de N. Petrescu-Redi din Înrourări (2005)
Adăugat de Mariea Petrescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zidiți în dragoste
Vino - însetați de curgerea eternă -
Să ne-adăpăm din jgheab de stalagmită
Și peștera, sorbind, să ne înghită
Pecetluind intrarea în cavernă.
Un rege-ndrăgostit de-o Sulamită,
Din muntele de marmură, o pernă
Cioplind, pentru o dragoste eternă,
Când lumea toata-i numai dinamită.
Afară este viscol și e ură -
Îmbrățișati cresc țurțurii în plete
Timpul s-a-ntors cu fața la perete
Și pân' la viitoarea picătură -
Un secol e și tu îmi dai o gură
Ce ține și de moarte și de sete.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păstrați curățenia în apartamente! Peste câteva secole vor veni după noi speologii.
aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Munții
Sunt uriașii din vechime,
În vechi scrieri pomeniți
Ei, cei dintâi la înălțime
Peste vremuri neclintiți
Privesc munții cu nesațiu,
Ancorați în timp și spațiu
Pentru mine munții-s sfinți
Îmi sunt frați, dar și părinți
Sunt falnici și misterioși
Îmi sunt dragi dar și strămoși
Tainici, majestuoși sau duri
Ascund enigme prin păduri
Dețin, comori adânci și reci
Prin codri, peșteri sau poteci
Transmit, o stare pozitivă
Din orișicare perspectivă
[...] Citește tot
poezie de David Boia (12 martie 2013)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
În peșteră trăiau niște oameni uriași carii aveau numai câte un ochi în frunte. Ceru foc de la dânșii, dar ei, în loc de foc, puseră mâna pe dânsul și-l legară. După aceea așezară și un cazan pe foc cu apă și se găteau să-l fiarbă ca să-l mănânce. Dară tocmai când era să-l arunce în căldare, un zgomot se auzi nu departe de peștera aceea, toți ieșiră, și lăsară pe un bătrân de ai lor ca să facă astă treabă. Cum se văzu viteazul nostru singur numai cu unchiașul, îi puse gând rău. Unchiașul îl dezlegă ca să-l bage în cazan, dară voinicul îndată puse mâna pe un tăciune și-l azvârli drept în ochiul bătrânului, îl orbi, și apoi fără să-i dea răgaz a zice nici cârc! îi puse o piedică și-i făcu vânt în cazan. Luă focul după care venise, o apucă la sănătoasa, și scăpă cu față curată. Ajungând la Zorilă, îi dete drumul. După aceea o tuli la fugă și fugi până ce ajunse la Miazănoapte, o dezlegă și pe dânsa, și apoi se duse și la Murgilă pe care îl trimise să-și vază de treabă. Când ajunse la tovarășii săi, ei tot mai dormeau. Nu începuse, vezi, încă a se arăta albul zilei, atât de lungă fu noaptea, fiindcă voinicul îi oprise cursul, și așa avu timp destul să colinde după focul care îi trebuia.
Petre Ispirescu în Balaurul cel cu șapte capete
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Somn
Noapte întreagă. Dănțuiesc stele în iarbă.
Se retrag în pădure și-n peșteri potecile,
gornicul nu mai vorbește.
Buhe sure s-așază ca urne pe brazi.
În întunericul fără de martori
se liniștesc păsări, sânge, țară
și aventuri în cari veșnic recazi.
Dăinuie un suflet în adieri,
fără azi,
fără ieri.
Cu zvonuri surde prin arbori
se ridică veacuri fierbinți.
În somn sângele meu ca un val
se trage din mine
înapoi în părinți.
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fântâna
Vreau să fiu fântâna gurii tale, desprinsă din salcia mamă
Cu lacrimi mă-mbii la Peștera Muierii
Ce mă-ndeamnă la vis,
Din coastele mele vei gusta fructul oprit
Nedeslușitei iubiri, îi va risipi moartea tot arsenalul din dotare. În iarna de argint, aurul s-a risipit în pământ
Cu toate zilele mele, cu freamătul codrului și cu visele spulberate de zei
O cămașă de mătase mă va acoperi în gândul opac
Am să scurtez ritualul devenind lumină lină.
poezie de Ileana-Nana Filip din Primăveri în amurguri (2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Găselnițe
Cum unii vând pământ pe Lună
El medita în pragul serii:
"N-ar fi afacerea mai bună
De-aș vinde Peștera Muierii?"
epigramă de Eugen Coța din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Veți fi poate ispitiți să aflați unde sunt locurile de desfășurare și ce s-a întâmplat cu eroii acestor întâmplări. Părăsiți această idee! Nu stăruiți! Renunțați! Locurile nu mai există. O parte au avut soarta tuturor așezărilor omenești. Civilizația a înlocuit peșterile cu bordeiele, bordeiele cu colibele, colibele cu casele, iar casele cu blocurile, genialele imaginări ale... mușuroaielor de furnici. Altă parte, mai istoricește spus, după ce au fost trecute prin focul și sabia timpului, au dispărut pentru totdeauna, sub brazda uitării.
citat din Gheorghe Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copil iubit
Copil iubit cu ochi senini
Tu vii din nou printre străini
în peșteră pe paie reci
Tu iarăși capul Ți-l apleci.
-Dar astăzi magii nu mai vin
și nici păstori să-Ți cânte lin,
Copil iubit cu ochi senini
Tu vii străin printre străini...
Copil iubit cu chipul blând
Te naști și azi ca oarecând
de mii de ani în chip sărman
Tu vii în lume an de an.
Și știi că cei ce-Ți cântă azi
scuipa-vor mâine-al Tău obraz
și totuși Tu Copil preablând
cobori ca anii rând pe rând.
Demult, cu suflet plin de dor
Te-ai coborât de mila lor-
în ieslea rece-ai fost culcat,
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peștera de gheață
Tot ce este înconjurat
E cristalin și transparent,
Fără zgomot,
Fără praf,
Numai luna și stelele
Îngână, aici,
Cântece de dragoste.
poezie de Ai Qing
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu, la 33 de ani
Am vârsta christică, sfârșit de secol,
mă soarbe golul vremii înapoi
e viața mea cenușăreasa morții
ținută-n dreptul peșterii de voi.
Învăț să gust din toate, să mă mistui
cu ode-n metru antic mă-nfășor,
în părul meu a prins să înflorească
un liliac albit de-atâta dor.
Port tragedia pinilor de munte
sub care doarme un convoi de orbi.
tu, daimon rău, mândria mea nebună
în ce prăpăstii de ghețari mă sorbi?
La urma urmei, ce frumoasă-i lupta
chiar dacă-i strâmbă uneori, și grea,
chiar dacă mori cu dreptul tău în brațe
chiar dacă ei și-atunci te-or profana.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (1982)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre speologie și timp, adresa este: