Citate despre suflet și viticultură
citate despre suflet și viticultură (inclusiv în versuri).
Povestea toamnei
Am lăcrimat când au plecat cocorii
Plutind ușor spre înălțimi albastre
Zburând lăsau din infinitul zării
Pustiu și jar în sufletele noastre.
Când m-am întors, în jurul meu natura
Zăcea pe o saltea de frunze moarte
Și viața-și terminase aventura
Prin crengi hidoase, rupte și uscate.
O liniște adâncă, nefirească
Paralizase-n-mine-ncet voința
Și o imensă rană sufletească
Îmi devenise-acum toată ființa.
Când El văzu nemulțumit acestea,
Chemă cerimea la raport, în goană
Și rescriind de la-nceput povestea
Luă naștere ceva ce-i zice, toamnă.
[...] Citește tot
poezie de Gelu Crisan
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă cu aromă de cuvinte
Toamnă cu aromă de cuvinte,
Îmbracă-mi gândurile aurii
Cu savoare din livezi și din vii!
Și pune-mi agate în veșminte!
Lasă-mi din podgorie mănoasă,
Balsamul în ciorchinii gândului!
Iar din livezi, aroma de gutui,
Adu-mi în a sufletului casă!
De vrei să îmi nutrești gândirea,
Cu miez răscopt de nuci și alune,
Te înveșmântez în al meu nume;
De belșugul tău să-mi leg menirea.
Dulceață din prunele brumate
Îți voi savura cu prisosință,
Să-mi revigoreze conștiință
Ce îmi face gândurile coapte.
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!


Al tuturor...
El a plecat din munți ca un izvor,
Vuind impetuos, sclipind la soare,
De sus se-ntoarce, preschimbat în nor,
Cu ploaie caldă, binefăcătoare.
Dă sevă rădăcinii încordate,
Înviorează tropotul de cerbi...
Când spală colbul adunat pe ierbi
Îi curg în suflet valuri tulburate.
El nu-i numai al lui: e-al meu, al florii,
Al brazilor, al coaptelor podgorii -
Și-i totuși el, atât de neștirbit!
N-arată ce lumini în el scânteie;
Doar când se odihnește, însorit,
Fără să vrea aprinde curcubeie.
poezie celebră de Nicolae Labiș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adormirea Maicii Domnului
Adormirea Maicii Domnului
(tradiții și ritualuri)
O sărbătoare vestită,
A Mariei Preacurată,
În Gustar e prăznuită
De cei ce numele-i poartă.
Adormirea Maicii Sfinte,
Spre viață veșnică în cer,
E aducere aminte
De minunile ce nu pier.
În ritualuri păstrate
De străbuni pe-a vieții cale,
Abundă sacralitate
Și mituri proverbiale.
Despre Maica Preacurată,
Născând Fiul Mântuirii,
[...] Citește tot
poezie de Maria Filipoiu din Poeme Maicii Domnului (august 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Piața Centrală
Cad porumbei peste
Piața Centrală,
cad primăvăratice ploi
peste străzi, peste piețe.
Oamenii poartă pânze de
soare pe fețe
și-n suflet un straniu amestec
de-azur și lentoare letală.
Iarăși cresc muguri în
ceața podgoriei,
iarăși cresc ierburi și flori din
sinistra țărână.
Și-asemenea ierbii, și-asemenea frunzei,
urcă, tacit,
din latența, din
țărâna istoriei,
urcă-n priviri, urcă-n
gând și în sânge,
urcă, în vidul
lăsat de pârjolul ateu,
[...] Citește tot
poezie de Eugen Dorcescu din În Piața Centrală (2007)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!


Pomul de iarnă
O, mamă, dulce mamă, la cumpăna de ani
spăl tălpile cu smirnă la oamenii sărmani
Să-ți fie mai ușoară țărâna casei noi
să-ți lumineze calea făclii de ceară moi
E ziua de pe urmă a unui an nebun
și nu îmi aflu tihna, și nu știu ce să spun
Un pom de iarnă arde la fiecare geam
pocnesc colindătorii din bice mari de hram
Cât de frumoasă-i viața, și sufletul ce plin
când scapără-n potire podgorii de rubin
Doar eu rămân cu tine, doar eu te priveghez
legenda ființei tale sub pleoape mi-o așez
Dezlănțuită-i lumea, departe de noi doi
deșertăciunea vieții va fi mereu în toi
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din Carte Românească de Învățătură (1990)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dăruire
Din zori și până seara
mă numesc dimineață.
Noaptea numele meu
e luceafăr
pieptănat de
viile făcli
ale nopții albastre.
Soarele îmi soarbe
roua din suflet
toată ziua până-n
pragul amurgului
pentru ca luna
să mi-o dăruie mereu.
poezie de Violanda Georgescu din Albumul cenaclului buzoian prin corenspodență "Prietenia" (1977)
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Textele de mai jos conțin referiri la suflet și viticultură, dar cu o relevanță mică.
Vatra de dor
vatră de dor am zidit în univers
pâinea de lumină să se coacă în ea
că să hrănească minunea iubirii de vers
în nopți întunecate să bucure o stea.
dintre multe locuri dragi și sfinte
vatra părintească mă mai cheamă
sufletul flămând să îl alinte
departe de tristețe și de teamă.
timpul are grijă de casa părintească
de când părinții s-au înălțat la cer
o udă ploaia să o primenească
nucul de la poartă este bun străjer.
vatra de dor s-a clădit și în suflet
cu vița de vie boltă pentru sunet.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura nenaturala
prin acea iarbă deasă mi-am alergat sufletul
era cu un pas în față
l-am ajuns la fântâna cu apă sărată
mi s-a părut că mă cunoaște de undeva, a tresărit
încercând să-l ating am spart oglinda mamei,
ne-am tăiat amândoi în cioburi
eu plângeam, el râdea
dintre cioburi am răsărit amândoi într-un copac uscat
a venit o ploaie, a trecut un soare peste noi
acum ne împărțim mugurii
doi la mine, doi la tine
ce viță de vie frumoasă
crezi că e fericită?
poezie de Dan Constantin Muresan
Adăugat de Laura Istratescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Speranța nu moare în muguri
Speranța nu moare în muguri
Și-n lacrima viței de vie;
Când focuri se-nalță în ruguri
Speranța-n flăcări reînvie.
Speranța-n idee nu moare,
Chiar dacă ideea e-nfrântă;
Dispare o clipă și-apare
În cântec de păsări ce-ncântă
Auzul! Chiar dacă privirea ne doare,
Speranța-n idee și-n suflet nu moare...
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Aceeași
în reci dimineți de toamnă târzie
suspină doar vântul prin vița de vie
ce frunza pătată demult și-a lăsat
la streașina casei din margini de sat
când gândul s-așterne în raza de soare
si-n suflet pătrunde aromă de floare
pot să zâmbesc când ziua începe
nu-i Eros pierdut încă prin vreme
iarna îmi face semn de departe
cu mine vei merge peste o noapte
eu îi răspund... sunt încă în toamnă
și vise mă-mbracă cu frunze de-aramă
când haina o schimb în altă culoare
la fel voi zâmbi aceeași sub soare
de-i toamnă sau iarnă sufletul meu
respiră-n poeme ce-s scrise mereu
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amprentele noastre
O inimă plânge în cuvinte,
o amară constatare sau un dulce avertisment
amețitor ca și un lucru amânat de teama riscului
de a te risipi, din prea multă plăcere.
Ai grijă de visele tale
și nu uita de frumusețea nopții!
Pe unde treci îți lași amprenta,
un timp trăit împreună, perle sub valuri,
un semn, nufărul deschis în palme,
un talisman ascuns în suflet,
o hoya albă care-mi vorbește în locul tău,
roua de pe flori înșirată pe lanțul de la gât
și dulcele emoției rodiului înflorit.
O lume de poveste risipită în ochi cu mare dăruire!
Ce mult contează să rămâi cu un semn,
vibrația dispare abia atunci când se vindecă
locul marcat de emoție!
Chiar dacă nu ești aici, poți schimba ceva în bine,
[...] Citește tot
poezie de Irina Lucia Mihalca
Adăugat de Irina Lucia Mihalca
Comentează! | Votează! | Copiază!


Altceva
ceea ce îmi exprimi tu
e altceva
altceva decât ceea ce electrizează alte inimi
altceva decât ceea ce face natura să înflorească
altceva decât ceea ce adună laolaltă lumea în biserici
ceva ce într-o poezie s-ar simți ca într-o menghină
ceva mult mai presus de ceea ce oamenii profanează adesea
mutându-și sufletele sumar îmbrăcate
de la o adresă la alta
ceva mult mai îmbietor decât orice expresie a luminii
ceva ce nici un muritor nu poate exprima cu acuratețe
da. altceva
altceva decât un zăcământ neexploatat de inspirație
altceva decât un simplu capriciu al sângelui meu adesea efervescent
altceva decât o simplă podgorie de dorințe
care se așteaptă degustate
[...] Citește tot
poezie de Gabriel Petru Băețan din volumul de versuri Headshot
Adăugat de Gabriel Petru Băețan
Comentează! | Votează! | Copiază!


Nichita
În cuvintele sale s-a copt regina viilor,
pe sub arcuri de triumf trec cohorte de îngeri,
toamna nu se mai satură de arome
în iubiri de femei înalte
cu glezne subțiri,
leoaice de pradă.
Poemele îi cântă în trâmbițele veacului
nemurirea în harul divin
și din cer lumina i se așează pe umeri.
Dar Nichita rămâne rodul visării
unde sufletul se încuvântă apoteotic,
este sămânța din fructul universului
din care răsar luceferii.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autumnala
Autumnala
Nu găsesc nimic, nici frunze goale,
Pădurile se aricesc sub trombă,
Căutarea crește-n rotocoale
Cicatricea zilei ce sucombă.
Peste toate treptele căinței
Cade toamna ca o ghilotină,
Amazonul spart al neputinței
Mi se varsă-n suflet cu rugină.
Răvășit, ca viile culese,
Țin pe masă fricile în plic;
Un paing prin hăuri încă-mi țese
Pânzele tristeții din nimic...
Unde naiba ești când storc alese
Vinuri din negară, pic cu pic?...
poezie de Nicolae Vaduva din insemne culturale
Adăugat de Nicolae Vaduva
Comentează! | Votează! | Copiază!


Valea Morții
În Valea Morții pietrele au suflet,
Merg rectiliniu sau se tăvălesc
În vana lacului secat
De stelele cu iz lumesc.
Nu poartă vre-un veșmânt de ceară
Să toarne-n forme lungi cuvinte,
Nu caută-n învălmășeală
Nici arhitecții de morminte.
Totul e pașnic și mă miră
Că-n Valea Viilor mereu,
De-atâta ură și durere.
Ne tăvălim spre Dumnezeu.
Suntem noi oare pietre sfinte
Călcate de sfinți în picioare,
Sau suntem pietrele de moară
Născute în vieți trecătoare?
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!



Al șaptelea râu
există șase râuri care separă
infernul de lumea viilor
și un al șaptelea râu
care-mi izvorăște de sub tălpi
și mă poartă spre lumea veșnică
a lucidității creatoare
dar râul acesta se întoarce
uneori în amonte
îmi gâdilă ușor tălpile
cât să le ridic
apoi, ca un prestidigitator
îmi intră pe sub piele
și circulă pe același drum cu sângele
îmi intră prin creier
prin inimă și prin plămâni
pentru o clipă se oprește
lângă sufletul meu trist
ca o salcie plângătoare
și oftează
poezie de Ionuț Caragea din Umbră lucidă (aprilie 2016)
Adăugat de Ionuț Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!



Vei rămâne în cântul meu
Mă lași să te îmbrățișez
cum sărută lumina strugurii
din viile toamnei.
Bucuria trăirilor mele
îți lasă urmele pe buze
și trupul tău asemeni trestiei din lac
primește cu suspiciune binecuvântarea
din adâncul inimii,
pradă iubirii abia încercate.
Învăluit în mireasma sublimului
ochii tăi îmi vor spune adevărul
ascuns
și nimic nu-ți va mai fi străin,
îți va înflori carnea ca macul
în câmpia sufletului meu
și se vor îmleti gusturile așteptării
cu foamea unul de altul.
[...] Citește tot
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!


Urnire
Apocaliptic vița de vie îmi intră în casă,
Se-ntinde în suflet, s-așează la masă,
ÎMI BEA SÂNGELE ȘI-I BEAU LICOAREA
Străbunul din oale îmi soarbe răbdarea.
Tu, înger, cu aripi de piatră și lut,
Magistru-n lumina din ochiul pierdut,
Mai spune-mi de clipa adâncă, brăzdată,
Cu plete de vie, cu sânge de fată.
Alunec în mine prin calul troian,
Albirea cu brumă devine noian
Și-n ruga adâncă, în clipele noi,
Sunt lacrima viei depusă-n butoi.
Timpul mă fură, fărâme de vis -
Privesc orizontul de semne cuprins,
Mirificul zbor prin clipe trăiesc,
Pun statorniciei aripi s-o urnesc!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Farmecul toamnei
Îți imaginezi ca e totul real,
și tu ești conștient de asta,
pentru că ești o imaginație,
când geografia sufletului
îți arată locuri care îți iau respirația.
Doar când e adevărat,
farmecul trece dincolo de tine.
Ei creează locuri
care se transformă în ochii tăi.
Împreună cu voi noi evoluăm.
Natura ia forma celor pe care-i iubim.
În curând vom realiza
o mare explozie de frunze.
Ritmul aripilor viței de vie,
cu culorile frunzelor copacilor
și luna care ne face să ne uitam noaptea.
Natura se întoarce stăpână
a stării noastre de spirit.
Respirația noastră pură
se va ridica în nori.
[...] Citește tot
poezie de Eugenia Calancea (12 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre suflet și viticultură, adresa este:
