nuferi

Cupa fericirii

Pe oglinda lacului singuratic

sub strălucirea lunii

a înflorit un nufăr alb

din cupa fericirii

priveam înmărmurită

iubirea prefăcută în esenţă

atât de pură şi de sfântă

tăcere şi lumină

este natura

desăvârşind zilele verii

[...] Citeşte tot

poezie de Maria Ciobotariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Beţia de culori

Oferim luminii vis,
Pe morminte veşnic plouă,
Cresc ciulinii neputinţei
Pentru coasa cea mai nouă.

Toamna îşi numără vina,
Vina de-a trece în ceaţă
Tot ce în noroi e nufăr,
Tot ce-n lume este viaţă.

Trec prin trup inelul sorţii,
Pun în suflet vânt, zvâcnire
Şi mă-nalţ pe munţi cu soare
Să am pâine-n pomenire.

Vinul timpului îl soarbe
Zeul ce-a urcat în nori
Trandafirii de mătase
În beţia de culori.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nuferii din palme

Nu-mi strânge mâinile atât de tare
C-ai să-mi striveşti nuferii din palme,
Iar linia vieţii va irumpe în peţioluri...

Haide mai bine să hoinărim prin nufăriş,
Să inventariem lişiţele şi găinuşele de baltă,
Iar luntrişoara s-o ţinem ascunsă-n lintiţă,
Vreme lungă!

Se vor găsi destui ce se vor pune luntre şi punte
Ca să facă, din frumoasele noastre trăiri, amintiri...
Cu noi vor suferi şi nuferii,
Dragule!...

poezie de George Ceauşu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descânt

iubito, în zori
îţi voi zidi o casă din petale de vis
mâinile noastre, duioase atingeri făr de margini precise
să îţi pui în păr un strop de dor
să te îmbraci apoi în flori albe de cais
voi întreba doi nuferi dacă ar dori să îţi stea in obrăjori
te-as inveli în clipe nesfărşite
ţi-aş împleti iubito părul cu lacrimi de iubire
numărând în astă seară paşii pănă la limita dorului
doar pentru tine
femeie, înger şi durere

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epitalam

Anotimp de iubire al apelor lungi
sunând toropit şi prozodic în maluri,
când plouă cu astre-ostenite de vârstă,
întoarse în mâluri primare de fluvii...

Bogatele trupuri de carne lichidă
cu vinele verzi - somnoroase tulpine de lintiţi;
artere submerse - liane de nuferi clorotici;
nervoase vibrări de unde subţiri şi foşnite,
imensă-ncordare de fibre foind:
iuţi păstrăvi, plevuşcă futilă, bibani melancolici,
şi somnii placizi - acuaticii muşchi răscoliţi;
crap matur, viclean - o, monstruos biceps al deltei!

Periodic răstimp al apelor calme,
cu mari înfloriri germinale de icre:
maci roşii şi negre lalele - pretexte vitale;
şi sălcii sumare-aşteptând despletite
fecunda plecare-a polenului - ploaie
întoarsă în mâluri primare de fluviu...

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Romulus Vulpescu (1959)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastel cu lacrimă de vânt

Suspină în adâncul meu doi ochi căprui fardaţi cu ploi.
Pe scări de suflet urcă umbre cu pasi stingheri şi umeri goi.
Chiar îngerii se răzvrătesc, oftând de dor încătuşaţi,
Din aripi, împletind în zare, un pod din lacrimi, resemnaţi.

De ce nu te-am găsit pe când flori de cireş inimresmau
Ani inocenţi de început şi prin petale rătăceau,
Alai de fluturi nepereche pe ram de gând, din pribegie?
Aş fi venit prin lan de maci să-ţi dărui stele numai ţie!

Te-aştept să-mi vindeci rest de vis, să-mi ştergi tocite agonii,
Pastel cu lacrimă de vânt să mi-l pictezi în armonii.
Să-nseninezi solstiţii oarbe de-absenţe lungi, încărunţite
Şi dor ne-nfrânt să îl dezlegi cu flori de nufăr infinite.

Te voi chema cu glas de crin, din necuprins şi zbor uitat,
În seara ce va fi să vină să-mi spui, în şoaptă, de-ai păstrat
Scântei de jar din vis nestins, de-ţi pasă, fiindc-aş vrea să ştii
Că pescăruşii melancolici ţi-au scris pe cer: -Te-aştept să vii!

poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de epocă

Într-un buchet de flori de toamnă... am pus parfum de epocă,
Un vechi parfum stors din romanţe, din frumuseţi îngălbenite.
Parfum de coarde-atinse tandru şi veşnic... ca un miez de rocă,
Parfum din vremuri ce sunt duse... parfum din timpuri fericite.

Pe un buchet de flori de toamnă, am pus parfum de nostalgie,
Un vechi parfum cu iz de-atuncea, când ne iubeam fără păcat.
Parfum de epoci strânse-n viaţa... cu-aceiaşi timpi ca-n trilogie,
Parfum din vremuri stinse-n vremuri, odor ce-şi n-are duplicat.

Într-un buchet de flori de toamnă, am pus parfum de tinereţe,
Un vechi parfum, stors din dorinţe... păstrat acuma în memorii.
Parfum de nopţi topite-n patimi, de nopţi cu nuferi de nobleţe,
Parfum din vremi demult apuse... din vremi răzleţe prin istorii.

Pe un buchet de flori de toamnă, am pus parfum de ploi târzii,
Un vechi parfum cu-aromă dulce, cu-aromă coaptă, de demult.
Parfum din stropi de pasiune... ce-au curs prin nopţi cu frenezii,
Parfum din vremi... ce-au fost odată, romanţe vechi ce le ascult.

poezie de Ion Apostu
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confesiune

Mă împresoară chipuri stranii
De carnaval împărătesc,
Preschimbă zilele şi anii
În nimb de suflet omenesc.

Se-adună-n cerc pe boltă norii
Deasupra boabelor în pârg
Şi risipind din stol prigorii
Alungă clipele ce plâng.

Se oglindesc pioase-n unda
Cu nuferii nepieritori,
În apa limpede, fecunda
Izvorâtoare de fiori.

Sărută din icoane darul
Bisericuţei dintr-un lemn,
Se-alină-n taină în altarul
Pătruns de-al cerurilor semn.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza din Sertanianul şi alte povestiri (2007)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adânc de Groapa Marianelor

Pe unde trece pasu-ţi de zăpadă
cresc roşii trandafiri; spre cer te sui...
Dorm toţi, nicio privire să nu vadă
Cum te văd eu cu ochii nimănui.

Din stele sau din nuferi, orhidee,
Alb, alb mă uit - văzduhul ţi-e deschis...
De pe pământul nins, în Căi Lactee
Duc trandafirii tăi, cu ei, un vis...

Şi pleacă mări albastre-verzi din mine;
Fluidul transparent de-atâta dor
Ascunde lumii ăsteia străine
Adânc de Groapa Marianelor...

poezie de Shanti Nilaya
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Roua de pe flori

ne spune o poveste de a
mor (?!) dacă nu te văd
te văd dulce emoţie
talisman: un nufăr as
cu
ns în suflet adânc
ce mult înseamnă să rămâi
îndrăgostit şi roua ştie povestea
un
timp stai şi asculţi dramoleta
de amor pur ne
contrafăcut - inima plânge
o poveste ieftină, naivă pes
cu
ită dintr-o revistă de doi lei -
cât un covrig cu mac cu sare
pentru domnişoare puse pe plâns
părăsite de iubit logodnic soţ amant

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te las

Te las... să-ţi fie dor de mine
Să vezi când dimineata vine
Că-i întuneric şi e gol
În casă singur dai ocol

Nu ai ştiut ca sa te bucuri
De ochii mei ca flori de nuferi
De limpezimea apei reci
Şi de umbritele poteci

Din râsul meu nevinovat
Nu ai ştiut sa faci palat
Şi candelabru de lumina
Din bucuria mea deplină

Te las... să-ţi fie dor de mine
S-aud în urma mea suspine
Şi dacă nu va fi asa...
Nu- i locul meu în viaţa ta.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonia tăcerii

am adunat tăcerile
la apus
strigau trompetele în parc
pe lac
cor lung de lebede obosite
în palmă purtam o lumânare
nu o stingeţi, vă rog
deschideţi uşa durerii
să urle, să ţipe
să joace pe frunzele toamnei
eu am rămas să repet cuvinte
la răscruce de gânduri
târziu, mă sting
într-o simfonie a tăcerii în catedrale de suflet
lăsaţi-mă să vin, să vin acasă
să văd lacul cu nuferi
femeia în poartă
să beau cupa uitării în ultima noapte

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E iarnă

Pe lacul mort, un val face un rid
Şi barcagii-s trişti şi nu vâslesc,
Nici nuferi nu-s, iarna nu înfloresc,
De ger şi stufu-a devenit flacid.

La sat, poeţii, în odăi se închid
Şi muzele cu versuri le peţesc,
Pe lacul mort, un val face un rid
Şi barcagii-s trişti şi nu vâslesc.

În munţi e jale, lupii, oi, ucid,
Pe stânci abrupte, brazi se preoţesc,
Parfumul de tămâie-l risipesc
Şi-n dangătul din clopotul rigid

Pe lacul mort, un val face un rid!

rondel de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vei mai fi altfel decât a mea

nebunia atingerii
te va urmări prin toate celulele
ca o profundă mutaţie genetică
îţi vor înflori sânii precum nuferii
în plin deşert din ochii îţi vor creşte oaze
iar braţele vor înota precum delfinii
oricât te vei opune
oricât vei vrea să eviţi acest dezastru
te vei prăbuşi definitiv în inima mea
precum se prăbuşesc stelele în ele însele

şi să nu crezi vreodată că e vina mea
iubirea acestea mă omoară la fel
de parcă mi-am răstignit toţi dumnezeii

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ofelia

I

Pe unda neagră, lină, în care stele dorm,
Ofelia cea albă pluteşte-ncet, culcată
În lungile ei văluri. Şi pare-un crin enorm.
Chemări de corn răsună-n pădurea depărtată.

De ani o mie trece pe lungul, negrul râu,
Ofelia cea tristă, ca o nălucă pală.
De ani o mie, dulcea-i sminteală, fără frâu
Romanţa şi-o îngână în briza vesperală.

Ca pe-o corolă vântul îi desfăşoară, lin,
Gingaşul văl pe apă, şi sânul i-l sărută,
Plâng sălcii pe-al ei umăr, iar trestiile vin
Asupra frunţii sale, în vise-adânci pierdută.

Mototoliţii nuferi suspină-n juru-i, blând;
În vreun arin ce doarme, ea sperie ca un crainic
Vreun cuib din care – o clipă – se-aud aripi bătând.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Arthur Rimbaud (1870)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbeam

zilele trecute cu un ochi simpatic de broască
i-am spus: am primit o invitaţie-n Serbia
într-o tabără – să mă duc? dar
în tot timpul acesta gândul îmi fugea în Slovenia
la Porto Roz şi la Izola – oare
să trec frontiera în Serbia în condiţia-n care
totuşi, unele vapoare
din Mediterana urcă greoaie pe Tisa?
ce zici, să mă duc? am întrebat-o din nou
pe mica balerină pe lac – du
te du-te a spus şi pictează un cer cu mulţi nuferi:
aminteşte-ţi de barcagiul Monet!

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cheie

A sosit un străin de undeva din vest,
La cureaua lui se legăna o cheie uşurel.
"Va deschide-o uşă undeva-n lume",-a spus.
"Trebuie," a adăugat el.

"Am călătorit amar de zile,
Până şi sufletul mi-i plin de praf, ehei!
Dar nimeni, desigur, n-ar turna o cheie
Care să n-aibă uşa ei."

"Poate-i o uşă din aur greu, masiv,
Dincolo de care-i palatul unui rege,
Cu nuferi şi cu păsări albe –
Pe-un lac frumos, se înţelege."

"Sau poate o uşă spre-o pădure
Spre-un loc sălbatic, magic, unde dimineaţa
L-auzi pe Pan cântând la nai
Şi – cine ştie? – i-ai putea zări chiar faţa."

[...] Citeşte tot

poezie de Hamish Maclaren, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plouă şi noi ne iubim

Plouă trupurile stau cuminţi
lângă liniştea pietrelor
Mâna mea te mângâie pe trup
Orizontul îşi îmbracă vântul
în fulgi de zăpadă
Dimineaţa, iubirea ca soarele,
Curată în flori de nufăr se ascunde
Îţi cuprind mânile cu somnul
Şi liniştea păpădiilor
Eu ştiu să te iubesc cu apa
Şi focul cu seara şi dimineaţa
Ce ridică curcubeul, scăldat în soare
Acum timpul face din aripi magice
Culori albastre galben-verzi
Un zbor de cocori în translucida iubire.

poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bucium de cer

Ninge cu nuferi albaştri de tei
Luna se oglindeste-n ochii ei
Doinind lacrima catargelor
Infinite coloane...
Scufundate-n codrii pe cer
Somnorase stele pe ramuri de păsărele
Călătoare petale de floare albastră
Pe vântul unui rece astru
Fiu de Luceafăr......
Cu vine de mercur argintiu
Izvorât din lacul Phoenix
Invălurit de ramură de plopi fără soţ adiind
Dulcea baladă incrustată
Pe o placă de marmură jelită de soare
Cutreieră el
Copilul bucium de cer...

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Incizie cu laserul iubirii

Cu laserul iubirii
Sculptăm interiorul
Statuii de piatră
Înflorind visurile.

Căutăm boţul de lumină
Ce traversează Universul
Sângelui de îndrăgostiţi.

Te iubesc, am spus,
Te iubesc
De zeci şi zeci de ani,
Poezia este cartela
Râului pe care-am vâslit
În unde cu spume de nuferi.

Apele negre sapă
Scriptura altor începuturi
Statuând insomnia pietrei
Incizată cu laserul

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!