reverie

Trăiesc într-un fel de cuptor de sentimente, iubiri, dorinţe, invenţii, creaţii, activităţi şi reverii. Nu-mi pot descrie viaţa în fapte pentru că extazul nu rezidă în fapte, în ce se întâmplă sau în ce fac, ci în ce se stârneşte în mine şi ce se naşte din toate astea.

citat celebru din Anais Nin
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem afectiv

Instinctul e fantezie
Omul o enigmă vie
Natura o veselie
Viaţa o filozofie
Iubirea o bucurie
Teatrul o comedie
Sufletul o reverie
Lumea toată-i poezie.

poezie de David Boia (4 martie 2016)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să remarc că analiza psihologică a oamenilor care nu sunt scriitori şi care se abat în multe privinţe de la aşa-numita normă mi-a relevat variante analoge de reverie, în care eul se mulţumeşte cu rolul de spectator.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanele care ar putea fi numite "excentrice" par a sta într-un pronunţat raport de opoziţie cu reveria. În aceste romane, personajului principal nu-i revine un rol activ; el se comportă mai curând ca un spectator care observă faptele şi suferinţele celor care se perindă prin faţa sa.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raţiunea sănătoasă este nesănătoasă pentru reverie.

citat din Kazimierz Matan
Adăugat de Roman Walewski
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă melancolia este o stare de reverie, difuză şi vagă ce nu atinge niciodată o adâncime şi o concentrare intensă, tristeţea dimpotrivă, prezintă o seriozitate închisă şi o interiorizare dureroasă. Poţi fi trist în orice loc, dar într-un plan închis, tristeţea câştigă în intensitate.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reveria trecutului...

Nu voi putea uita vreodata
Ca noi doi ne-am cunoscut
Chiar daca asa""a fost odata""
Ne leaga strans un frumos trecut

Dar timpul trece nemilos
Si lasa-n urma amintiri
C-a ieri treceam neputinciosi
Si ne gaseam printre priviri...

poezie de Marian Alexandru Bercuci (14 octombrie 2013)
Adăugat de Marian Alexandru Bercuci
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a supravieţui avem nevoie de certitudini. Timpul pierdut pentru obţinerea acestora ne costă privaţiunile reveriei şi sacrificarea melancoliei.

Vasile Gavrilescu în Parabole, volumul 1
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când scriitorul prezintă pe scenă sau ne povesteşte ceea ce noi considerăm a fi reveriile sale, resimţim o mare plăcere, ale cărei surse sunt, pesemne, variate. Modul în care scriitorul realizează acest lucru constituie secretul său; adevărata ars poetica rezidă în tehnica de a depăşi acea repugnanţă a cărei explicaţie trebuie căutată în graniţele existente între un eu şi altul.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un răspuns

Am un anumit loc al meu pe colinele Chungnan.
Şezând acolo poţi privi Munţii.
De jur împrejur, ţipenie; nu sunt vizitatori, iar poarta e închisă.
Fără planuri întreaga zi, doar timpul şi liniştea.
Nimic nu împiedica privirea şi reveria.
De ce n-ai veni acolo, încercând să mă găseşti?

poezie de Wang Wei, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne gândim şi la o minune: cele două inimi să treacă printr-o reverie şi să se unească într-o nouă căsnicie.

aforism de Harry Ross din Aforisme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Subiect de bocet

Morţi din gropile comune,
Fără nume ori cu nume.
Morţi de glonţ ori de cărbune,
Risipiţi în lut şi-n lume,
Pentru ce ieşiţi afară
Şi-mi şoptiţi în astă-seară
Jalea voastră-atât de-amară
Fără nume ori cu nume?

Armele-auziţi cum tună
Din adâncuri de genune
De-mi cântaţi ca o furtună
Marşul vostru fără strune
Şi-mi strigaţi să las deoparte
Reveriile deşarte,
Că-i primejdie de moarte,
Morţi din gropile comune?
(...)

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chemând Umbrele

O lumânare e de-ajuns. Lumina ei blândă
e mult mai potrivită, va fi mai mult har
atunci când vin Umbrele, Umbrele Iubirii.

O lumânare e de-ajuns. În seara asta încăperea
nu trebuie luminată prea mult. În reverie adâncă,
cu inima deschisă, cu lumina aceea blândă –
în această adâncă reverie voi plăsmui vise
pentru a chema Umbrele, Umbrele Iubirii.

poezie de Constantine P. Cavafy, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa arată un budoar în 1837: o etalare de mărfuri care atrag privirile, ca şi cum un duşman ar ameninţa această societate - cea mai schimbătoare din lume şi care ea însăşi aduce multe schimbări. De ce nu găseşti nimic intim, nimic care să te împingă la reverie? De ce?... Pentru că nimeni nu este sigur de ziua lui de mâine şi fiecare caută să se bucure de viaţă ca un uzufructuar risipitor.

Balzac în Amanta imaginară
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trebuie să ne închipuim că produsele acestei acţiuni fantasmatice – fatasmele, castelele în Spania sau reveriile – sunt nemodificabile. Dimpotrivă, ele se adaptează la impresiile schimbătoare ale vieţii, se transformă odată cu modificarea situaţiilor de viaţă, fiecare nouă impresie profundă marcându-le cu ceea ce s-ar numi "pecetea timpului".

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reverie

Am două mâini
Cu care te voi cuprinde,
Am două picioare
Cu care am să străbat drum lung
Ca să ajung la tine,
Am doi ochi,
Cu care am să veghez
Asupra ta,
Am două buze,
Ce te-ar săruta,
Am un suflet
Ce te-ar duce departe
Şi o inimă
Ce se află în mâna ta.

poezie de Andreea Popovici
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt trei dimensiuni componente ale conştiinţei umane, care ne deosebesc de animale. Ne naştem şi asfinţim odată cu ele, nu numai bătrânii se gândesc la trecut, nu numai tinerii la viitor şi nimeni nu poate trăi ca un cal jugănit, numai în prezent, viaţa noastra ar fi ca şi a lui, mâncare, ham, apă, somn, apoi iar mâncare, ham, apă şi din când în când bici, dacă l-ar vizita, trăgând căruţa şi auzind nechezatul unei iepe - cine ştie ce reverie de pe vremea când era armăsar.

citat celebru din Marin Preda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonia a V-a în Do minor opus 67 sau "Simfonia destinului" pare a izvorî de-a dreptul şi numai din singur geniul lui Beethoven; în ea îşi va dezvolta el gândirea sa lăuntrică; durerile sale ascunse, mâniile sale înăbuşite, reveriile copleşite sub atâta tristeţe; vedeniile nopţilor, flacăra avânturilor sale, iată ceea ce îi va forma subiectul; iar formele melodiei, armoniei, ritmului şi instrumentaţiei vor apărea tot atât de noi şi personale, pe cât de înzestrate de putere şi nobleţe.

citat clasic din Hector Berlioz (1830)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Descântec de poem

Se practică la naştere
După o tradiţie absconsă
Sau după legea reveriei
Menit pururi să renască
Minune a mistificării în spirit
Din florile feerice ale zări
La orizonturi de grandoare
Bucuria a viselor celeste
La rezonanţă cu eonii din noi
Motiv evident de visare
Treziri iminente din repaus
Activând răsărituri din sine
Moment de speranţe solemne
Întrezăriri cu adiere de lumină
Conversaţii cu tentă azurie
Modelând riguros străluciri
În decor de repere determinante
Cu pace îngerească spre eden.

poezie de David Boia (30 aprilie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Chipul poeziei

Când eu treceam cântând pe vale,
Cântând şi surâzând,
Adeseori mi-ieşea în cale
Un chip ceresc şi blând.
Îmi surâdea cu-nduioşare
Cel chip de mic copil
Şi-mi lumina a mea cărare
Sub soarele d-april!
D-atunci adeseori în viaţă
Cel chip l-am revăzut,
Dar întristat într-a lui faţă
Şi-n reverii căzut...
Ursita-mi fu fără-ndurare...
Îi cer însă umil
Ca să expir într-o cântare
Sub soarele d-april.

poezie clasică de Alexandru Macedonski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!