Citate despre nuferi, pagina 6
Geneză
Vreau să mă transform în soare
și prin raze să-ți vorbesc
vreau să mă preschimb în lună
noaptea să te învelesc
vreau să redevin o stea
tu să redevi luceafăr
să-ți șoptesc iubirea mea
ascunzându-ne prin nuferi...
vreau sa fim nuferi pe lac
lacul mândru cel albastru
și-un poet nebun și tandru
să ne-aștearnă pe hârtie
într-un vers de poezie
să fim două puncte negre
cu miros de iasomie
să ne gâdile penița
ca o vrajă amețitoare
ca să devenim apoi
tu poet eu visătoare
iar dacă va trece noaptea
[...] Citește tot
poezie de Florentina Danu
Adăugat de Florentina Danu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Puiul de lebădă
Se revărsa în crânguri întâia zi cu soare,
loveau ciocănitoare în rugi de trandafiri,
de parcă primăvara cea veșnic zâmbitoare
bătea la ușa lumii cu degete subțiri.
Și iată gospodina s-a înălțat pe scară
să pună sus, în coșuri, un așternut bălan.
Și păsările mame pe cuiburi adăstară
să scoată pui de aur, cu ciocuri de mărgean.
Iar după legea vieții și-a morții, la soroace,
din fiecare coajă ieși un pui frumos.
Dar s-a-ntâmplat să iasă atunci dintr-o găoace
un pui cum nici o cloșcă pe-acolo n-a mai scos.
În loc de puf de aur și aripi smălțuite,
avea un strai ca fumul și ochii mari și triști.
Iar păsările toate priveau spre el uimite.
Și-l ciocăneau toții puii pe câmp și-n porumbiști.
Pe gâtul ca o coarbă curgea adesea sânge
și nu-și găsea prieteni de doruri nicăieri.
Iar pe-nserat, la vremea când orice pui se strânge,
dorit de aripi calde și blânde mângâieri,
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O rază printre frunze
Frunzele murmură cântece uitate,
dar florile mai ascultă ecourile
și pun peste nimicul absolutului
miresmele ascunse printre petale.
Nuferi atinși de valurile solare
împart culori cu lumini adiascente
și trimit spre ramuri zâmbetele calde
care mângâie gingășia florilor.
Coruri anonime mai aduc suspine
peste jalea pe care o au comoară
și își consolează visele neclare
cu florile uitate-n singurătate.
Numai un trifoi ne trezea din dilemă
și când am încercat să-i aflu secretul,
o albină oprea aripile pe-o floare,
dorind o rază ascunsă printre frunze.
poezie de Constantin Rusu (mai 2010)
Adăugat de Constantin Rusu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Răvașul
înzăpezit în drum spre casa
ce a fost odată a noastră
îți scriu iubito
pe un strop de cer
pe lacul întunecat plutesc nuferi
albi nuferi
trup crud, parfum nud
știi, nuferii se închid în apus
la umbra munților bătrâni
dincolo de ziduri este marea
curg leneșe valuri, se scurg pe nisip
murmur prelung, îngeresc
vin valuri, cad valuri pe stânci
ninge cu alba spumă
se înfige apa în pietre
renasc într-o vale
visând hipnotic o mare
sunt scoică pierdută în mare
în larg a rămas chemarea unui pescăruș
ce visa să plutească în zare
[...] Citește tot
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balerina
Stătea ca o nălucă înspre apus de soare,
Pe malul unui lac, în alb, o siluetă
Și-n liniștea sinistră,... doar adia o boare,
Năluca se ridică și face-o piruetă,
Mișcare circulară, pe vârfuri de picioare,
În mantia rotată părea un fulg în zbor,
Purta după ureche un nufăr alb, în floare
Și energii astrale o învârteau ușor...
Cu forță și tandrețe, în salturi grațioase,
Cu brațele întinse a prins în palme-un nor,
Și cu puterea minții ea Ceru-n jos îl trase,
S-asculte-n taina nopții al îngerilor cor...
Și i-a cuprins cu gândul nemărginirea toată,
Lumina siderală s-a stins ușor, în noapte,
Iar mica balerină a mai făcut o roată
Și-a înălțat o rugă vorbind cu Ceru-n șoapte...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căutare
Adulmec încă urma
Picăturii de ploaie
Ce a căzut pe pământ,
Dar și scrutez pașii tăi
Ferecați printre frunze.
Cred că încă o gheață
Și-a lăsat cumva un gând
Abia brăzdând fruntea mea,
Și de-atunci îmi plănge
O flacără în creier.
Iar eu mai caut încă
Dovada răsărită
A încă unei temeri
Obsedat de un nufăr
Pierdut de rădăcină.
Și lacom de tristețe.
Presar singur cenușă
[...] Citește tot
poezie de Răzvan Ventura
Adăugat de Răzvan Ventura
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haide
Dacă ochilor tăi le-ar plăcea
Nevăzutul și neștiutul, ai putea
Veni la mine, parcă,
Și te-ai lăsa primejdiei din barcă.
Și nu te-ai mai gândi la nimic,
Nămolurile tainelor toate
Zac în mine răsturnate.
Luntrea târâtă de ele
Se lovește de nuferi și stele.
Într-o limbă barbară
Ți-aș spune povești dintr-o țară.
Vorbele, ca o țărână
Din șesurile ei ți le-aș presăra pe mână.
Și-n lacrimi se vor trezi
Apele țării dinspre miazăzi.
Ascultă: râurile-i trec prin mine.
Le auzi tu destul de bine?
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nufăr...
Te-am căutat mereu,
De când mă știu,
În limpezimea apei
De izvor.
Aș vrea să pot aduce-n dar
Lumină,
Aș vrea să pot dărui
Mângâiere,
Albul te va face
Mai puternic,
Iar gândul își caută
Drumul spre tine.
poezie de Eugenia Calancea (6 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ademenit de vrajă
- Mai împletesc cu rimele năframă
Când marea se retrage liniștită
În golful cu magnolii și aclamă
Toți albatroșii-n noapte, bântuită
De pașii tăi ce înfloresc pe plajă
Ca-ntr-o poveste scrisă de vestale,
Iar stelele ademenite-n vrajă
Prin spuma dantelată dau târcoale
Și povestesc de țărmuri nesfârșite
Pe care trec sirenele spre mare
În razele de lună poleite
Cu versul tău, o lacrimă de floare.
- Mai rog această clipă să rămână
Deși-i târziu... Pe țărmurile nude
O să trăim eternitatea până
Ne-or crește flori pe trupurile ude
[...] Citește tot
poezie de Ioan Grigoraș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O cugetare a lui Nea Iancu
N-aș vrea să fiu floare de nufăr:
De-așa bucluc, Doamne mă scapă!
Ar fi îngrozitor să sufăr
Trăind o viață-ntreagă-n apă
epigramă de George Ranetti din Epigramiști cu sau fără voia lor (1983)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbre de lacrimi
Peste lac, în toi de noapte,
Am văzut umbre de lacrimi,
Ce se prelingeau din lună
Și-l umpleau cu negre patimi.
Și curgeau în geamăt mut,
Spărgând luciul liniștit,
Trezind nuferii din tihna
Somnului neîmplinit.
Și-ncepură-n ropot greu,
Să plesnească-n lacul verde,
Lacrimi mari, rostogolite,
Transformate-n unde negre.
Lacul verde se-nnegrise,
Nuferii plângeau și ei,
Lacrimile lungi curgeau
De la stele în scântei.
[...] Citește tot
poezie de Angela Mihai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urare de nuntă
Și-acum, când simți în piept fiori sub vălul de mireasă
Primește-n dar cu dulci fiori acest buchet cules în zori;
Să fie floare între flori frumoasă.
Bogat să fie cuibul tău de crini și viorele,
Cu flori în gând să fii mereu!
Să-nveți ce-i bun, să rabzi ce-i greu...
Să te încrezi în Dumnezeu ca ele.
Să fii o harnică zorea ce-n zori nu se dezminte,
Un nufăr alb cu strai de nea.
Să fii cu cel legat prin har
Crin alb păstrând credința;
Dar de-l mâhnești cu-o vorbă-n zbor,
Să simți arzând în obrăjor
Doi maci purtând în cupa lor căința...
Și-oriunde-n lume vei umbla
S-auzi un glas de-acasă:
"Te rog din zări fetița mea să fii, pentru măicuța ta,
O floare de Nu-mă-uita duioasă".
Și-apoi, când veți străbate-n lume
Vânt greu ce-n drum se-așterne,
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
A nins cu Eminescu
A nins cu neastâmpăr, sublim ca-ntr-o poveste,
Cu ochi de căprioare la geamuri luminate
Și cu albastre păsări iubindu-se în viscol
Sau mistuindu-și visul în zboruri sângerate.
A nins cu Eminescu pe liniștea de ape,
În marmuri să lucească a limbii piatră rară,
Cu irizări înalte din frământate cronici,
Ca-n foșnetul de gânduri luceferi să răsară.
A nins fără pereche cu răbufniri de nufăr
Și codrii de neliniști au fremătat poeme,
Iar pe sub bolți de flăcări alaiuri de domnițe
I-au dat hlamida lunii s-o poarte peste vreme.
A nins cu dor de seară în plopii din fereastră,
Ca-n vremea când poetul, în mantia-i legendară,
Întotdeauna tânăr, strângea în palme cerul
Să cearnă în cuvinte ninsoarea lui stelară.
poezie de Puiu Cristea din Viscol de seară
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șoapta șoaptelor
Mă uitam în oglindă
și zăream spațiile goale
dintre ale mele cuvinte
Și incepusem să cred
că sunt un nonsens
pe al reflectiei contrasens
ce nu se reflectă afară
este absorbit în vortex
fără sunet și culoare
și a apărut ea șoapta șoaptelor
și a întins mâna tandru
in oglinda ce eram eu goală
și a atins sunetul mut
culoarea oarbă în lut
și le-a înflorit
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Patul lui Procust
Felie de noroi e ciclul meu,
Spre capătul carent răzbat cu greu,
Fuiorul tors al cretei mi-e povară,
Și de mă apără, mă și măsoară.
Triunghiul tău înscrie albatroșii,
Și doare mlaștina cu viermii roșii,
Dar cum, mirajul frumuseții nevalente,
Când ochiul meu spre cruguri, sus, atent e?
Hrăniți cu putrezime de asemeni,
Se-ngrașă nuferii suavi și gemeni,
Eu, plin de bale și vâscos, greu lupt
Alăturea, din soare să mă-nfrupt.
Cu burtă flască, la urechi rubin,
Cu clopoței de slavă și venin,
Vecin cu mine e și se târăște, totuși
Împărătește balta, albii lotuși.
[...] Citește tot
poezie celebră de Camil Petrescu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ursitoare
Lună... nuferi... lac... și stele...
Și-o femeie printre ele
Ce-și aruncă hainele,
Să-și afle ursitele.
De o vreme, nu mai știe
Ce-i real, ce-i poezie...
Dragostea îi dă târcoale
Și ea se topește-n soare.
Plânge, cântă și dansează,
Nu mai știe de e trează.
Se trezește-n Răsărit
Și visează la iubit...
Are doruri multe, -o mie...
Și visează că e... VIE!!!
Își dorește întâlnire
Pe un nufăr de IUBIRE,
În argintul lacului,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Covată cu aur de stele
Țara mea e covată de stele
Plămădind galbenul din ele
Pe un braț albastru măiastru
Ce naste din ciob de ulcele
Frâmântate-n doine cu sângele
Curs pe aici să cânte horele
Plai negăsit pe nici un astru
Rai de nuferi si păsarele
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dinspre răsărit vântul oftează
Dinspre răsărit vântul oftează ca un om trudit.
Ploaie lină se apropie cu pași mici:
Dincolo de iezerul cu nuferi se aude parcă-n depărtare sunetul unui tunet.
O broască de aur mestecă încuietoarea. Deschide-o. Aprinde ierburi aromate.
Un tigru de jad trage de funie. O smulge din perete și evadează.
Când Han, funcționarul, era tânăr fata Chia-ei trăgea cu ochiul printre perdele.
Zeița fluviului și-a dăruit perna mărețului prinț Wei.
Nu-ți deschide niciodată inima în primăvara florilor:
Un grăunte de iubire e un grăunte de cenușă.
poezie clasică de Li Shangyin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Insomnii
Inima mea te cheamă din noapte
când dorm orologiile în piatră,
când stele se ating ca șoapte,
când tresar cărbunii pe vatră.
Ochii tăi se deschid în mine
ca doinele în veghile stânii,
ca nuferii în iezere line,
ca luna pe fundul fântânii.
Visul nostru de viață și moarte
ca iedera boltită ne îmbie
sub umbrarul ei de vecie
cu lanțurile-i prinse de soartă.
poezie de Ion Vinea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Vin la margine de clipă
Vin iubito... lângă tine,
Peste nuferi să te-ntind,
În lac stele-s mai puține,
Te mângâi și te cuprind.
Te lipesc... te țin aproape,
Pleoapele ți-le sărut,
Și tăceri ce vor să scape
Caută-nspre așternut.
Mi-este foame de iubire,
De surâsu-ți vrăjitor,
M-ai legat cu mii de fire,
Vreau... în tine să cobor.
Pun în părul tău... o floare
Și la gât... mărgăritar,
Tu-mi ești ultima chemare,
Buze-n buze, suntem iar.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre nuferi, adresa este: