Citate despre nuferi, pagina 8
Textele de mai jos conțin referiri la nuferi, dar cu o relevanță mică.
Nuferi de bitum
Pe unde pășește ea!
Înverzește mai verde
decât orice verde,
iarba.
Si răsar nuferi
in mlaștini de bitum
cu râuri de caldarâm
pe care în calcare plutim
din spuma valurilor de sânge
izbiți de falezele clepsidrei
unde ea cu o privire
a topit o fantă
de zbor în albatros
spre nemurire
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nuferi violet...
Nuferi violet ai pus la macerat
Într-o cupă cu înghețată
Ai admirat ikebana creată...
Nuferi violet stropiți cu cerneală de caracatiță
Ai prins în postavul din geam
Și i-ai dirijat pe tapetul de fum...
Nuferi violet mi-au umplut saci de gânduri
Nuferi violet s-au pitit printre rânduri...
poezie de Silvia Filip (11 martie 2020)
Adăugat de Silvia Filip
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta veșnicie...
.. De haosuri eterne cu aștri murmurând
Nostalgic se lovește frântura mea de gând
De unde-n Eminescu atâtea Universuri...
Atâta Veșnicie... De unde-n Eminescu...
De unde... dulce mama și grelele scrisori
Și codrii de aramă cu albăstrii de flori
De unde Cătălina, de unde Cătălin
Scăldat în foc de soare Luceafărul divin
De unde și Cezarul și plopii fără soț
Și greco-bulgărimea, Fanarul cu iloți
De unde lac cu nuferi, mijloc de codru des
Și vreme ce tot vine și valuri ce tot trec?!
Suntem români și punctum... zic aștrii împletind
În mreaja de văpaie frânturile-mi de gând
Din noi născu Poetul atâtea Universuri
Atâta Veșnicie... Atâta Eminescu...
poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Iurie Osoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciclu
Dacă nu aș fi fost om aș fi fost lebădă.
Dacă nu eram lebădă, lac
pe care o lebădă să plutească, mă doream.
Dacă nici măcar aceasta nu se putea,
mă rugam să fiu nufăr
ori oglindirea lui pe boltă,
stea,
când va veni vremea căderii
transformându-mă în Icar.
Ce bine era să fi fost lebădă...
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ce te-ai dus, Luceafăr (sonet)
DE CE TE-AI DUS, LUCEAFĂR
(sonet Luceafărului Eminescu)
De ce te-ai dus, Luceafăr, pe Drumul Robilor?
Că de dorul tău freamătă Codrii Vlăsiei
Și ciocârlia cântă oda nostalgiei;
Iar barca te-așteaptă pe lacul nuferilor!
Pe raza ta e ninsoarea florilor de tei,
În astre să duci balsamul primăverilor
Și-n amurg să răsari din pleoapele norilor,
Peste codrii scuturând veșminte de scântei.
Cu mare fast ți-am pregătit aniversare,
Toți prietenii de versul tău îndrăgostiți,
Că ești Eroul Culturii Naționale.
Prin veac de neuitare te așteptăm smeriți,
Din apusurile cu vremuri epocale,
Iar plopii te așteaptă prin toamne, desfrunziți.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Luceafărul Eminescu
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veronica Micle și dorul de Emin
Se-ascunde filomela
în trilu-i amuțit,
cea mai frumoasă pană
cu cerul s-a-nfrățit.
Te caut la "Junimea",
aștept să ne citești,
dar Domnu-acum te lasă
din cărți doar să grăiești.
Te-mbie și Cotnarul
cu-arome de povești,
nu ești în "Bolta Rece",
în bolta rece ești!
La "Timpul", când lucrai,
lucra la tine timpul,
în versul tău, Emine
și Cronos, și Olimpul...
[...] Citește tot
poezie de N. Petrescu-Redi (aprilie 2020)
Adăugat de Njcolae Petrescu- Redi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mamei
Toate florile-n buchet:
ghiocei, zambile, albăstrele,
trandafiri, garoafe și lalele,
dălii, crizanteme și bujori.
Toată grădina cu flori.
Narcise, orhidee, crini,
floare de cactus cu spini,
flori de nufăr de pe lac,
să le oferim cu drag,
celei pe care-o iubim,
din suflet să-i mulțumim,
MAMEI.
poezie de Dumitru Delcă (martie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zărind minunea
Lacul îti reflectă frumusețea
Si unde îți străluce chipul,
Păstrăvi sărutându-ti mirarea
Iți unduiesc usor conturul!
De se despică în fante zarea
Coboarând în stoluri îngeri!
Răsfirând alabaștri nuferi
Sfințindu-i lacului minunea.
Și când să atingă apei, luciul!
În lebede, nuferi-și iau zborul
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu totdeauna, Doamne, ești cu mine
Tu totdeauna, Doamne, ești cu mine
și nici o clipă singur nu mă lași.
Puterea Ta e taina ce mă ține
din cei dintâi la cei din urmă pași.
Tu nu lași, nici nu mă uiți vreodată.
Străbat cu Tine munți înalți și lunci.
Eu n-am să văd nici moartea niciodată,
ci eu voi fi ascuns în Tine-atunci.
Cu Tine-n rând străbat în zori cărarea,
cu Tine-n rând veghez în ceas târziu,
când Tu mă mustri, simt în piept mustrarea
și când Te bucuri, totdeauna știu.
Nu sunt decât un abur ce se-nalță,
un fir pe praf îndrăgostit de-o stea.
Dar tu mi-ai pus în suflet o speranță
ce nimeni altul nu mi-o poate da.
Au fost odată șiruri de păcate,
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cratere de lună
Cununări de stele-n
Iubirea Soarelui
Grădină astrală
Bolte răsturnate
Lacuri de comete... astre..
Lebede de lună
Urlete de albi lupi inaripate
Nuferi albe buhe
Trestie lilieci negri
Apă albastră
Aburul săruturilor noastre
Sub cununii de astre... comete..
In grădina nocturnă
A lunii ce ne arde!
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fuziune
Am fuzionat cu tainele universului...
La început am pătruns prin efracție
Prin zidul de nori fumurii,
Prin pelerina lor gri,
Căci ochii zugrăviți cu lumină de nori
Mă agasau uneori.
Deci am descins să călătoresc
Într-un alt univers.
Am scormonit în tăcere
După coșul cu miere.
Când mi-am retras brațele, răni sângerânde
Purtau urme de vânt.
Alunecau înspre umeri
Nuferi răniți de însingurare...
Căutau o salvare...
I-am lăsat să curgă liberi prin mine,
Prin ochii mei și prin părul meu...
Eram un mic Prometeu,
Salvând lumina
Și coborând-o pe pământul înlăcrimat.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem antagonic
Bărbatul calcă peste cuvinte
purtând bocanci înțintați.
Scrâșnind din gânduri
cioplește cu barda
crucea metaforelor
condamnate la povara agoniei lui.
Bărbatul iubește Femeia
precum iubește Hristos biserica
fiindu-i călăuzitor
și mântuitor în toate,
îmbrățișând-o cu pașii lipiți de ai săi.
Femeia pășește alin printre simțuri.
Frivolă,
posedată estetic,
filigranează tandru,
dureros de încet,
fiecare nufăr așezat în neant.
Femeia iubește Bărbatul
cu patima apei,
[...] Citește tot
poezie de Dara Blu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât de frumoasă e ea
i-am întâlnit umerii
scăldați în ceva care seamănă
cu nuferii lui monet
nu ea
am spus că va fi preferata
nu ea s-ar cuveni cultivată pe net
doar în iubire marile ochiuri
de apă
vor spune merci
pasului care trece cu mine
prin brațele preafrumoasei femei
cunoscută
abia în seara aceasta
i-am cunoscut umerii
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis alb
Verseturi dulci pictează cerul înstelat,
Un vis străpunge vălul străveziu de amurg,
Îngerii valsează între nuferi, delicat,
Iar slovele-s purtate de un demiurg.
O feerie învăluie întregul nonsens
Cuvinte oscilează printre file,
Necunoscutul avansează și devine tot mai dens,
Iar taina plutește în asfințire.
poezie de Ana Maria Zaiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
In genunchi
Să mă-nțelegi corect aștept salvarea
în care să mă știu a nimănui
nu-i pasă cât mai costă-n lume sarea
mi-o pun pe limba arsă-a dorului
i s-a făcut urât de-atâta vorbă
din noapte până-n palid răsărit
culegem mari tâmpenii într-o torbă
și credem într-un vis nestăvilit
Se-neacă-n taină bălțile cu nuferi
și rădăcini înfipte-n solzi de pești...
Dacă te vreau, nu-i bine să te superi
acum e necesar să mă păzești!
Nevertebrată mută și greoaie
mă storc de peste tot de ce mai sunt
femelă încruntată de războaie
cu simțul mult prea alb de-a fi cărunt
e verbul meu înfipt în tabla vremii
îi trebuie mereu fragili copii
[...] Citește tot
poezie de Radmila Popovici
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un nufăr ca solie
Mi-ai apărut în vis, chemându-mă suptil
Să vin la Ipotești, de-am gânduri rătăcite,
Să-ți caut urma-abur ce-apare, așa, tiptil,
Pe-o cărăruie verde din țărmuri infinite.
Și m-ai privit ciudat, cu ochii mari, de foc,
Ce luminau un pod peste o umbră-nvinsă,
Pe cer, mii de luceferi îți pregăteau un loc,
Tu, însă mi-arătai că steaua mea-i aprinsă.
Dar luna te-a chemat și-ai tresărit puțin,
Căci vocea ei a fost ca ruga-ntr-un altar,
Apoi, privind o rază ai scos un mic suspin
Vrând să te-ntorci acolo, la veșnicul hotar.
Am alergat spre tine c-un nufăr ca solie
Adus de-un înger alb venit pe cal măiastru,
Prin el să știu când vii, să ies din colivie,
Zburând cu aripi noi spre lacul cel albastru.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață de la toate
Învață de la apă să ai statornic drum,
Învață de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învață de la umbră să taci și să veghezi,
Învață de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învață de la pietre cât trebuie să spui,
Învață de la soare cum trebuie s-apui.
Învață de la vântul ce-adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniștit să treci,
Învață de la toate, că toate-ți sânt surori,
Să treci frumos prin viață, cum poți frumos să mori.
Învață de la vierme că nimeni nu-i uitat,
Învață de la nufăr să fii mereu curat.
Învață de la flăcări ce-avem de ars în noi,
Învață de la apă să nu dai înapoi.
Învață de la umbră să fii smerit ca ea,
Învață de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Învață de la soare ca vremea s-o cunoști,
Învață de la stele că ceru-i numai oști.
Învață de la greieri când umerii ți-s grei
Și du-te la furnică să vezi povara ei.
[...] Citește tot
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Liviu Ceclan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 27 comentarii. Referitor la nuferi, Dafin [din public] a spus:Dupa o logica simpla: 1.Nu stiu daca in Norvegia cresc nuferi, pt ca este prea la nord. 2. Kipling nu [...] | Citește tot comentariul
Pastel
Paserile iuți de baltă
Printre nuferi gălbiori
Fug de luntrea ce tresaltă
Sânii fetei rotungiori.
Lacul în arginți sclipește
Hărțuit de raza lunii
Și-l străpunge-arar un pește
Vrând să-i vadă fetei, sânii!
Ce n-aș da să fiu pescarul
Ce întinde nada-n zori
Fetei ce posedă harul...
De-a transmite dulci fiori!
poezie de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pădurea de semne
Și e atâta pădure de semne
În care nu mai cresc lemne
Ci doar atribute votive
Din care-ai să-ți faci iar motive
Florale pe umeri de nuferi
Și plângi când nu poți să mai suferi
Eterul din ochii limpizi
Ca două păstăi de guvizi
Pescuiți pe înserate
În două bălți ipotecate
Între viață și-ntre somn
Cu o aripă de domn
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pădurea de semne
Și e atâta pădure de semne
În care nu mai cresc lemne
Ci doar atribute votive
Din care-ai să-ți faci iar motive
Florale pe umeri de nuferi
Și plângi când nu poți să mai suferi
Eterul din ochii limpizi
Ca două păstăi de guvizi
Pescuiți pe înserate
În două bălți ipotecate
Între viață și-ntre somn
Cu o aripă de domn
poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre nuferi, adresa este: