Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Iolanda Șerban despre plâns

La granița dintre noapte și zi

Fă-mă, la granița
dintre noapte și zi
să-mi plângă trupul
în picături de rouă
pe mătasea purpurie.

Ține-mă în brațele tale,
și-mi îngenuchează
sufletul de femeie,
fi-mi ploaie de meteoriți
în valsuri de împotriviri.
Respirația mea strecoar-o
în palma tandră a sufletului tău,
și dă-mi din ea porții delicate
de săruturi fără antidot.

Îngenunchează-mi pleoapele
sub vraja mângâierilor tale,
supune-mi gura tăcerilor
amestecate cu parfum de noapte

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Călătoarea albă

îmi plâng genunchii-o
doină călătoare
de mușc din plânsul
verii-n plină iarnă
și-mi intră-n
carne-o ultimă ninsoare
când Dumnezeu decide
să mă cearnă

din lumi închise
traversând adâncuri
mă-ntorc la mine
printr-o-nrâurire
trec cu pofidă
umerii prin smârcuri
și-mi curăț
nuferii de clevetire

în carne flori de gheață
mi se-mplântă

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nici nu mă lași, nici nu mă dai

ce-ai pus în șoapta florilor de mai
de încă-mi înfloresc salcîmii?
nici nu mă lași nici nu mă dai
uitării scrise-n spuza vremii

ce-ai pus în dor de mă-nfior
când pielea mea te strigă-n noapte
de ce-n retină mi-ești covor
de palme buze și de șoapte?

ce-ai pus pe tâmplă când o mângâiai
de-mi uneltește gând cu gând
și cum să-i spun inimii - Stai!
când fluvii roșii simt curgând

ce-ai pus pe sâni de-mi tot tresaltă
când îți respiră amintirea
resimt și-acum gura-ți o daltă
cioplind sărutul și iubirea

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La granița dintre noapte și zi

Fă-mă, la granița
dintre noapte și zi
să-mi plângă trupul
în picături de rouă
pe mătasea purpurie.

Ține-mă în brațele tale,
și-mi îngenuchează
sufletul de femeie,
fi-mi ploaie de meteoriți
în valsuri de împotriviri.

Respirația mea strecoar-o
în palma tandră a sufletului tău,
și dă-mi din ea porții delicate
de săruturi fără antidot.

Îngenunchează-mi pleoapele
sub vraja mângâierilor tale,
supune-mi gura tăcerilor

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la plâns, dar cu o relevanță mică.

Muguri dezrobiți

nimeni nu dărâmă o femeie
doar ea se odihnește uneori
acolo la capătul puterilor
exagerând cu plânsul sau râsul
pe borduri proaspăt asfaltate
unde renitența mugurilor
desprimăvărează înrobirile

picături când roșii
când albastre
roze devenite
amenți în cântec
femeiesc

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cazualitate

Văd cum parcă plânge
mâna mea cea dreaptă
firuind cuvinte,
veșnica-nțeleaptă.
Stânga mea zâmbește,
blândă mulțumire
degetelor unse,
toate cu iubire.

Le privesc distrată
cum stau îmbufnate
când, deși diferă,
ele-și sunt... surate.
Caut o pricină,
volițională,
să le treacă starea,
asta, de crâcneală.

Le-aduc mai aproape,
una, dă să-ți scrie

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

La adăpostul genelor mele

pavoazată cu nouri și stele
la adăpostul genele mele
retrăiesc emoții eludate
apăsător surâsul mă caută

ne/vinovat de-ndurate tăceri
nu știi ce-nseamnă să iubești
femei cu extreme acute

motiv pentru care propun

hai să ne întâlnim
între două vise suprapuse
pe marginea aceluiași sărut

vreau să învăț darul rostirii
și-atunci pe veranda ochilor mei
prin plânsul degetelor tale
sufletul o să-mi iasă la lumină

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Printre himere

ți s-au copt genele
uitându-te înspre soare
încât privirea ta gri albastru
pare un (p)lan îndepărtat
în care un zeu supărat
și-a pierdut sufletul

pe pământ izvoarele de safir
cer șoaptelor harfe de topaz
naiadele răsplătesc
iubirea și neloialitatea
c-o aceeași lacrimă frigidă
una te râde alta te plânge

pseudo stările fericesc
ori năprăsnicesc eternitatea
nu te lăsa sedus
favorurile promise sunt limitate
oamenii prăznuiesc
sfârșiturile nefericite

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Doamne, dac-ar fi să-i spun

Doamne, dac-ai vrea să-mi spui
cât de dragă-i sunt eu lui
mintea n-ar mai fi un chin
ci doar rouă-n pat de crin

știu că mi-e sărac cuvântul
când nu palmele-s veșmântul
ce-i îmbracă trupu-n noapte
în strânsori cu voluptate

Doamne, plouă-mi gând decis
peste tâmple-n păru-mi nins
varsă-mi har și-nțelepciune
doar atât, să-nvăț a-i spune

scriu cu fir de dor nebun
țesând șoapte ce nu-i spun
gura lui cum încă-mi este
anotimp, din timp poveste

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Volbură

Înc-o dată-mi plânge
trupu' în picioare
se zdrobesc și norii-n imprudența mea
te-aș lua în mine
de n-aș ști cum doare
frusta mea lumină-n
lacrima-ți de stea.

Când destram în noapte
visele-n cascade
sunt ca niște ciute
tremurându-și setea
răzlețesc izvoare-n
zboruri și-n pleiade
hoinărindu-mi rostul,
neștiindu-mi calea.

Mă preschimb în ceață
și-osândesc tăcere,
cad cu-ntruchipare

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ratină de gând

ramură-nflorită-n gând
eu tot tac și tac și ascult
muguri cruzi în pulsul fin
răzvrătindu-și rod divin

vântul volnic și vorace
fremătând culori opace
prin horbota-i abisală
mă ridică mă coboară

pe-un ponton la cap de lume
fluturi albi orfani a/nume
însoțesc în zbor plăpând
vis de aripi vis fecund

persuade-n tâmple albe
ninși mi-s anii unor fapte
înfior în văi cu plângeri
dor redeșteptat de îngeri

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Înfrigurare

Va veni o zi în care,
fremătând cu nerăbdare,
vom strivi distanța toată
cu iubire 'nvăpăiată.

Și ne-o stinge numa' versul
ce străbate universul
făcând șopote să plângă,
calde-n piept. În partea stângă.

Nu ne-om răcori de toate
câte-n taină's adunate,
dar măcar o bună parte
le-om simți. Ca și nemoarte.

Cele vii fi-vor de-a pururi
flăcări inimii contururi,
iar în cercu'n care plouă
vom fi doi. Oameni de rouă.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Du-te, vino...

Am să mă strecor, odată,
lângă tâmpla-ți aplecată,
cât să-nchid sub buze calde
freamăt de iubiri perlate.

Și-am să vin cândva, furiș,
să privesc în ochii-ți ninși,
tainice scântei divine-n
nerostiri, diamorfine.

Am să vin tiptil, în noapte,
con de umbră'n căi purtate,
cât să-ți fur liniștea lină,
să-mi beau cupa, de lumină.

Și-am să vin, să plec, să vin
fiindc-am suflet pelerin,
și mă-ntorn când teii-mi plâng,
flori de dor, pe umeri crâng.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu nu ți-am spus

Eu nu ți-am spus, tu poate însuți ai aflat,
cu chipul tău în palma dreaptă am plecat.
Era-n apus, dar sigură-s că, nu ți-am spus,
că ochii mei prin ochii tăi lumin-au plâns.

De ți-aș fi spus că-n piept mi-erai ecou,
bătând cu freamăt și iubire-n mut tablou,
m-aș fi temut că plec ocult, luând cu mine,
și inima și vasele-ți fierbinți sangvine.

Era-ntr-o iarnă, cred că încă eram iarnă,
mă dezghețai pe-ncheietură, mai cu seamă,
Eu nu ți-am spus dar, ar mai fi ceva de spus,
sărutul tău se zbate-n pulsul meu... redus

De ți-aș fi spus c-omătul de cuvinte doare,
aș invoca motiv stocastic: pura depărtare,
dar fenomenele nu-s însuși anotimpul dalb
mă-ntorc curând, cu chintesență, să te-mbrac.

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se-nchină cu dreapta castelelor de nisip

(Servește, duminica
nu am să fiu acasă!)

Revăd în crucea trupului tău
rochia pe-atunci înflorată.
Miroase a vară și lapte
când îți împarți universului durerile
cu frunți de zmeie și sprâncene de zefir.

Râzi cu neliniștea ușor săpată
în riduri și cearcăne, te rogi,
cum te mai rogi, femeie
ca a treia născută să nu împartă
felii de tort și confetti întâilor îngeri.

Îți strângi copila și alergi
cu soarele-n piept și furtuna în ceafă
până la coada curcubeului
să-i pui pe buze lacrima seninului
un bob de rouă pe tipsia norocului.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Așteaptă-mă-n ziua ... ce nu mai urmează!

Mă cheamă pământul, cu lacrimi de dor,
Și-mi calc neputința-n picioare...
" Țărână, ce-mi torci amintirea-n fuior?!
Mai lasă-mi un timp... chiar de doare! "

Mă țipă un vultur, prin văzduhul înalt,
Îmi plânge privirea, mereu în albastru,
Iar timpul îmi moare-ntr-un colț de păcat,
Și sufletu-mi tânguie un cânt de sihastru!

Mă cerne-ntr-un bob de cleștar, înc-un val,
Nisipu-mi așterne, doar zgură pe glezne,
Iar pieptu-mi zvâcnește, revărsând înc-un ral,
Și-mploră-n în van, cu speranțe celeste!

Mă cheam-un ecou, printr-un gest refuzat...
Pe piept, să-mi așezi o maramă de stele,
M-or plânge, pe-ascuns, doi nori pe-nserat,
Că-n zori n-am să vin la cules curcubeie...!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ape repezi și caline

Jur pe piatra care-mi stă în cale
Și pe norii care-mi plâng pe creștet
Pe consoane jur și pe vocale
Și pe tocul care-mi stă sub deget.

Jur pe duioșiile tăcute
Și pe neștiut ce zace-n mine
Pe dureri și patimi înnăscute
Jur pe ape repezi și caline.

Jur pe-ntâia noastră întâlnire
Pe acordul inimii virgine
Pe decent, pe simplu, pe uimire
Și pe tot ce vine de la sine.

Jur pe crâng, pe mare și pe soare
Pe luceafăr, stele și pe lună
Pe tot ce rămâne și nu doare
Și pe viața ce ne-a fost arvună.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Destin încrucișat

Încrucișează-mi limba de-acum și-ntotdeauna
Și fă-mă, Doamne azi să nu mă vând păcat
Să ard în templul clipei fără să-mi pierd arvuna
Ce-am strecurat-o-n visu-i cu suflet ne-ntinat

Încrucișează-mi lutul c-o apă de izvor
Mă fă pereți de vas, din care el va bea
Iar gura-i să atingă c-un dor absorbitor
Aleanul picăturii din revărsarea mea

Încrucișează-mi vântul cu un senin de zare
Și-mi fă pe an ce trece din timp alt anotimp
Să pot dansa cu sorții zvârliți de-o întâmplare
Deși-am vibrat distanță sfârșită-n contratimp

Încrucișează-mi zorii trimite-i spre amurg
Parfum de înserare să îmi răsară-n gânduri
Să-i simt divinitatea în mâini de Demiurg
Ce-mi modelează mintea nescrisă printre rânduri

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cei care m-au vrut frumoasă

Plâng gutuii în livadă, dezgoliți, bătuți de ploaie
Și în piept încep să-mi ardă, amintirile-n văpaie...

Uite, se mai duce-o toamnă, ruginește-n tâmple viața,
Și mi-s anii blândă damnă, ce-au încununat povața.
Nu-i regret deși făcut-am, din furtuni noi curcubeie
Și paharele umplut-am cu speranțe de femeie.

Mă grăbesc tot mai agale, căutând frumosu-n toate
Zorii îmi sunt madrigale și-înserările-s bogate
În trăiri duminicale, ce au orizonturi date
Când, inima-mparte-ocale, cu emoție brodate.

În cotloanele gândirii, adunat-am mii de taine,
Șlefuind darul vorbirii îmbrăcat-am doru-n haine
Și-am ascuns tâlcul iubirii și ne/împliniri tăcute
În metafora uimirii și-n sintagmele durute.

Cei care m-au vrut frumoasă au pierdut lupta cu mintea
Ce-am iubit-o luminoasă, totdeauna fiind puntea,

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Odă florilor și culorilor

Mă strânge-o tâmplă, și-ncă una
Și am să-mi alung cu flori furtuna
O, Doamne, bunule ceresc
Mă las-atunci când fi-va să pornesc
Să-mi iau cu mine toate florile
Să-mi lumineze-n beznă, dorurile

Și lasă-mă în lumea drepților
Din adormită viaț-a morților
Să plec cu salbe din petala lor
Să nu simt, Doamne, al miresmei dor
Să nu devin un suflet pustiit și gol
Să-mi pun pe cap, cununa florilor
Că ai să-mi iei la schimb lumina ochilor

Dar fie, Doamne, voia ta cea dreaptă
Că tu m-ai plămădit
și-ți sunt în mâini, unealta
Mai știu că nu-mi va fi greu nici așa
Că tu m-ai învățat să văd culori cu inima

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ioana ManolacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 1 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Iolanda Șerban despre plâns, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info