Îngerul meu
Ești vocea
ce-mi va însoți
zborul, lent,
peste efemer.
Ești lumina,
aprinsa în suflet,
ce va străluci
printre stelele apuse.
Ești mângâierea iubirii,
din vocea mea tăcută,
ce-mi va purta visele
dincolo de apus.
Ești Îngerul meu
ce va cânta din vioară,
peste câmpiile înverzite,
anunțând:
scufundarea mea în noapte!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agresorului meu
Un bețiv, lipsit de minte
și c-un suflet de ateu,
m-a bătut, fără motiv:
mușchii fiind creierul său!
Și se laudă bețivul
că e plin de bani și pile,
el crezând c-aceste lucruri
sunt valori ce-i dau "sclipire".
Se mai bate-n piept, cu pumnii
și e mândru ca un diavol,
c-a putut să-mi spargă capul:
criminalul și bastardul!
Dar nu știe că pedeapsa
va cădea pe capul său
și atunci va înțelege:
Că Există Dumnezeu.
poezie de Aneta Timplaru Horghidan (7 septembrie 2018), traducere de Ioan Ioncy
Adăugat de Aneta Timplaru Horghidan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să răzbat...
Să răzbat,
Am urmărit zborul păsărilor
Și-asemenea lor
Am pornit spre necunoscut.
Să răzbat,
Am privit apele curgând
Și-am învățat
Să-mi croiesc, singură, drumul.
Să răzbat,
Am cutreierat munții
Și-am înțeles
Să-mi crestez sufletul în piatră.
Să răzbat,
Mi-am Împodobit sufletul
Cu flori
Din lăcașul Îțelepciunii.
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor (2001)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Marea în furtună
Gândurile mele
călătoresc pe valuri
și aud cum strigă marea
în brațele furtunii.
Încerc să mângâi vântul
cu privirile,
cu vorbe de dragoste,
cu sufletul bun,
dar furtuna nu se oprește.
Îmi trăiesc singurătatea,
devorată de zgomote,
că pot atinge abisul
cu degetele.
Răsare Luna
și aduce refluxul,
ce împinge spre mal
neliniștea mea.
Pe nisipul fierbinte,
urme de mare
căutând pacea...
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor (2015)
Adăugat de iany
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul
Poetul
este un ochi al Universului
ce vede dincolo de porțile efemere
ale Timpului;
un fluviu de patimi
ce se revarsă cu putere
în Marea de Vieți
și, răscolindu-i adâncurile,
aduce la lumină
diamantele ascunse ale fanteziei.
El cioplește, în versuri,
vibrașiile sufletului:
le șlefuiește,
le dă un chip
si-l așază pe un soclu,
intr-o carte deschisă.
Poetul are harul Destinului:
nu speră,
[...] Citește tot
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor (2001)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă-ntorc la râu
Veni pe râu, chemat de ne-mpliniri,
Chipul iubitului din tinerețe:
Neliniștea ce-a pus asupră-mi piatra,
Cu un surâs îmi da, acum, binețe!
În apă peștii se jucau vioi,
În piruete se-ntreceau, săltând,
O salcie cu muguri de argint
Creștea pe malul apei, fredonând!
Un vânt de vară răscolea prin frunze
Si-un foșnet lin trecea printre răchite,
Senin și blând, cu brațele deschise,
Te-apropiai privirilor uimite;
M-ai luat în brațe și m-ai strâns la piept,
Singurătatea se pierdu-n vâltoare:
Mă-ntorc la râu când sufletul suspină,
Să-l liniștesc c-o tandră-mbrățișare...
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din Ochiul din cerc (2015)
Adăugat de iany
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la suflet, dar cu o relevanță mică.
Mai ninge...
Mai ninge, iubite, pe mine,
mai ninge în sufletul meu,
omătul e pur ca lumina,
iar dorul de tine e greu!
Mai ninge, iubite, cu stele,
cu sănii, cu daruri, cu flori,
în pomul de iarnă, iubite,
mai ninge cu albe chemări!
Aud nesfărșitele-ți șoapte
prin fulgii de nea colindând,
mai ninge, iubite, pe noi,
mai ninge pe gândul flămând!
Pe umerii iernii, cuvântul
mai ninge cu dragostea ta,
mai ninge, iubite: în versuri
te caut în inima mea!
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din În Albastru (2014)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Aneta Timplaru Horghidan despre suflet, adresa este: