China şi iubire

Ochelari de cal

Nu are nicio logică politica
aleşilor poporului
Niciun tiran luminat
n-ar putea scoate
România
la
liman
Suntem
o
ţară condamnată
Şi
trebuie
să executăm
sentinţa
la
locul de muncă
infernul cotidian
Avem vecini buni
şi
indiferenţi

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (5 februarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umanitate sub escortă

Suntem umanitatea sub escortă,
Mărşăluim îngenunchiaţi sub cer
Şi, vai, pământul nu ne mai suportă
Şi ne înghite, ospitalier.

Se crapă-n două piatra canibală,
Ca să mănânce oameni vii, la prânz,
Şi, sub cumplita cerului rafală,
Oceanele au izbucnit în plâns.

Şi între timp ne-ntemeiem pe ură,
Ne urmărim, ca să ne facem rău,
Venin universal în stare pură
Şi fiecare cu aportul său.

Clădim civilizaţii arogante,
Ca semn că nu ne pasă de nimic,
Şi brusc vulcanii o pornesc pe pante
Şi orice lider redevine mic.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu (19 mai 2008)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fluviul Yangtze – cântec marinăresc

N-o voi mai vedea pe floarea mea de lotus,
Haideţi, băieţi, s-o ştergem împreună!
De pe ţărmul Chinei, gata, mă dau dus,
De trei ori ura pentru noroc şi vreme bună!

Miere dulce de Yangtze cu adieri florale,
Băieţi, valea, să ne vedem de treaba noastră!
Scumpa mea iubită m-a lăsat fără parale,
Sus, haideţi s-o tulim pe larga mare-albastră!

Mi-a cheltuit dolarii sclipitori ca o regină
Haideţi, băieţi, s-o ştergem împreună!
Avea ochii negri, mari şi parcă fără nicio vină,
De trei ori ura pentru noroc şi vreme bună!

Mi-am risipit de dragul ei arginţii puşi deoparte,
Băieţi, valea, să ne vedem de treaba noastră!
Şi cum la cină-n în seara asta nu mai am ce roade,
Sus, haideţi s-o tulim pe larga mare-albastră!

[...] Citeşte tot

poezie de Hamish McLaren din MARINAR CU BANJO, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Never

Nu mai era sigur pe nimic,
numai creierul îi lucra febril.
Mai febril ca niciodată.
Îi trimitea ghirlande de metafore,
fragmente de marmură, diamant,
iar ea tăcea ca un sfinx.
"Un sfinx trebuie spart,
să vedem ce este înăuntru".
Se gândea el.
Dar distanţa ca şi timpul
ca şi indiferenţa ucid sentimentele
cum mor păsările în zborul lor spre sud,
prinse de un vânt rece.
A plecat, cu o carte de un învăţat chinez,
în munţii Tibetului, s-a ras în cap,
cum făcuse în primul an de facultate,
când şi-a pierdut prima iubire,
a dispărut.
Ea s-a prefăcut într-un corb negru
şi în fiecare noapte rosteşte clar, răspicat,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maestrul

când să se mişte spre europa
de vest miliardele de chinezi
parcă vor zice: noi
vom fi o dominaţie blândă blândă blân
dă de ce
să vă sinucideţi în masă? ei
încearcă acum să explice că în austria aia cum groenlanda
la viena sau
la roma sau la paris sau madrid sau ber
lin capetele încoronate din acuarele
le lui
tzî bai shi
vor atinge de
cent
cel puţin o sută de ani de plăcere sex
uzuală a tuşei
puţin răguşită puţin
săpată adânc la
licitaţii de h
artă... a lumii

[...] Citeşte tot

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O pereche de pantofi

De la o distanţă de o mie de mile
Îţi trimit o pereche de pantofi din bumbac
O scrisoare
Fără cuvinte
Conţinând mai mult de patruzeci de ani de lucruri care trebuie spuse
Lucruri la care doar m-am gândit, dar pe care nu le-am spus niciodată
O propoziţie după altă propoziţie
Cusute mărunt în tălpile pantofilor
Am păstrat ascunse toate pe care le am de spus multă vreme
Unele dintre ele ascunse lângă fântână
Unele dintre ele ascunse sub perna mea
Unele dintre ele ascunse în pâlpâitul lămpii la miezul nopţii
Unele dintre ele au fost uscate de vânt
Unele dintre ele au prins igrasie
Unora dintre ele le-au căzut dinţii
Unora dintre ele le-au crescut licheni
Acum le adun pe toate
Şi le cos strâns în tălpile pantofilor

Pantofii s-ar putea să-ţi fie mici

[...] Citeşte tot

poezie de Luo Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe foc

ciorba de pui chinezească

să tai ghimbirul felioare
şi trei căţei de usturoi,
cum ai putea descrie oare,
parfumul dragostei în doi,
prin aburii de pui grăsan,
picuri uleiul de susan
şi morcovii căliţi cu ceapa
ardeiul, ţelina şi prazul
îi umpli imediat cu apa
sărată dacă este cazul,
ciorbiţa astfel ticluită
arată bine, aurită,
cum n-ai uitat să pui o urmă
din praful galben de curcumă
şi puiul lăfăind în zeamă
îl vei acri de bună seamă
nu cu oţet, ci cu lămâie,
zemoasă, verde sau gălbuie

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Malec
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dragostea mea

Dragostea mea pentru tine
putea broda feeric vocea vântului
tânguitor,
într-un cântec alinător...
Oh, acea bucurie de a te fi ştiut cândva
era o sfântă haină a tristeţii
nebănuite, din a cărei fântână
împreună
ne-am putut desfăta...
Vai, mii de amintiri vii boltesc
strălucitor,
se arcuiesc uşor peste toate
vârfurile ameţitoare
ale sufletului meu rebel...
Clipele noastre de pace simplă
au fost transcense...
Hipnotic am dus cu mine
munţii cei sfinţi,
ce fi-vor acoperiţi cu zăpezile
albastre ale nemuririi

[...] Citeşte tot

poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trucurile nopţii

noaptea asta gem pe pervaz gutuile spumoase
prin carnaţia fiecarei stele zăresc umbrele perpetue ora de cules viile
harul acela teribil de a bea must din palmele vieţii
ca şi cum ai fi sau nu ai mai fi poet
peste o lume de pet-uri şi de ambrozie
în funicularul morţii

clopotul înserării paşte printre catedrale şi
nu se sfieşte să răscolească ciulini
centrul luminat de dragoste rodeşte în pomi
adevăraţi
mugurii plini pocnesc sub paşii celor vii
care rostesc cu trupul lor laic un ave maria
pe voci înalte

strugurii toamnelor plesnesc stropind
marele zid chinezesc
ce înconjoară aura oraşului-cantalup
setea lui milenară de tineri poeţi
vechile pavele din faţa statuilor amorţite

[...] Citeşte tot

poezie de Angi Melania Cristea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Existenţial sunt în continuare nedumerit

convins că m-a adus barza
priveam cu dragoste din balcon cuibul
aşezat strategic într-un stâlp de lemn
iar zborul lor îmi era cunoscut
aproape că m-aş fi aruncat în gol de la etajul 7
dacă tatăl meu nu mi-ar fi spus răstit
ceauşescu e tatăl tău
şi nu trebuie să dai precum el din mâini
până la urmă chiar o să zbori

după ce mama mi-a zis că sunt copilul cerului
că dumnezeu e singurul meu tată
am auzit de darwin şi teoria evoluţionistă
apoi ea a plecat prea devreme la El
şi m-am înscris la cercul de ateism
să dezleg misterul materialismului dialectic

iată că statul nu mai cloceşte oul lui columb
dar sunt în continuare lipsit de orizont
iar după ce dumnezeu a făcut cerul şi pământul

[...] Citeşte tot

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mie de sărutări şi o zi

suflu în buricul degetelor
convins că iarna greu recunoaşte
mirosul puternic de portocală
în casa bunicilor sărbătorile vin mai devreme
cineva îmi şopteşte din uşă
fragil
şi-l văd pe Dumnezeu tânăr

din moment ce nisipul nu poate întări
nici măcar un perete
cred în sânge şi-n mesajele din univers

ne urmăresc fiinţe puternice
atunci când muzica este făcută de-un alb şi un negru
suntem în egală măsură orfani
dansăm până trupurile devin transparente
precum dungile unui oftat fac aerul să lacrimeze -
vampir ucis de ninsoare

orice ar spune chimia roşul vinde cel mai uşor

[...] Citeşte tot

poezie de Dan Petruţ Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubito, hai să ne plimbăm

prin cimitir unde miroase a motorină
şi fum de la excavatoarele care sapă
gropi în locul groparilor morţi de beţi
sau loviţi de ultimul virus. vom păşi
sfioşi în moartea noastră cea veşnică
nu aveai loc la morgă. eu eram afară
la aer stăteam într-un sac negru deschis
în jurul feţei. băieţii au fost de comitet
dar i-am mituit cu un rolex chinezesc
pentru gestul lor măreţ
ne vom plimba ca două fantome
dintr-un castel spaniol plin cu mauri
lichidaţi de sfânta inchiziţie

păşim atent? suntem teleghidaţi
şi mirosim a sulf sau a pucioasă
ne-au aruncat în saci îmbrăcaţi sumar
am papucul drept în piciorul stâng
în piciorul stâng n-am nimic
are un număr scris cu pixul

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charlie Townsend (la Opera Chineză): Îţi place?
Kitty Fane: Nu am mai văzut aşa ceva până acum.
Charlie Townsend: Fiecare gest are însemnătatea lui. Vezi cum îşi acoperă faţa cu acea pânză? Îşi plânge nenorocul.
Kitty Fane: Ce i s-a întâmplat?
Charlie Townsend: A fost vândută ca sclavă. Condamnată la o viaţă de corvoadă şi disperare într-o ţară străină, departe de casă. Vezi lanţurile? Reprezintă strânsoarea copleşitoare a bietului ei suflet captiv, de unde nu are scăpare şi astfel jeleşte. Jeleşte după fata veselă şi plină de viaţă care era odată, şi femeia singură care a devenit acum... şi mai ales... jeleşte după dragostea de care nu va avea parte, după dragostea pe care nu o va dărui niciodată.
Kitty Fane: Chiar acest lucru îl spune ea?
Charlie Townsend: De fapt, nu am nici cea mai mică idee despre ce este vorba. Nu ştiu chineză. (Charlie Townsend şi Kitty Fane râd.)

replici din filmul artistic Vălul pictat
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pedagogie

mi-am lipit guma de mestecat de televizor
după ce-am molfăit-o o zi întreagă de plictiseală;
am mâncat seminţe cu un leu & mi-am aruncat cojile
în hard disck, apoi mi-am băgat degetele în priză
să-mi scuture un pic neuronii care s-au atrofiat
în creierul plin de pedagogie modernă

închid ochii numai aşa de fandoseală
& recit o strofă din vintilă ivănceanu
să ţin frâu buldozerului ce-mi zguduie casa din temelii:
"Din al tău pântec, pelicanul/ Ciungul dă de pomană la calic:
Mate de fildeş înroşind Oceanul/ Iubita mea, eşti alba Moby Dick!"

ard o cârpă chinezească în bucătărie să alung ţânţarii academicieni
ce ronţăiau meditativ bumbacul din perdeaua de la geamul
uns cu margarină vegetală –
alerg în jurul unei oale cu supă de morcovi
precum un băştinaş african ce a prins o antilopă

sparg becul & cad în întuneric,

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeie

Cât de trist este să fii femeie!
Nimic pe lumea asta nu-i mai ieftin.
Băieţii, asemeni unor Zei căzuţi din Paradis,
Stau sprijiniţi de uşă.
Inimile lor înfruntă cele Patru Oceane,
Vântul şi praful a o sută de mile.

Nimeni nu-i bucuros când i se naşte-o fată:
Prin ea familia nu obţine mai multe provizii.
Când creşte mare, stă ascunsă-n camera ei,
Temătoare să privească-n ochii unui bărbat.
Când părăseşte casa părintească nimeni nu plânge –
În grabă, ca norii după ce a stat ploaia.

Îşi înclină capul şi-şi ascunde faţa,
Dinţii apasă pe buzele ei roşii:
Se înclină şi îngenunchează de nenumărate ori.
Trebuie să fie smerită până şi-n prezenţa slujnicilor.

Dragostea lui e la fel de îndepărtată ca stelele de pe cer,

[...] Citeşte tot

poezie de Fu Hsüan, 217–278, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să evadăm!

Nu mă închide-n templele tăcerii!
Îmi este frig, de teamă sunt cuprinsă,
În chingi mă strânge lacătul durerii,
Voi fi, de cruda iarnă, aprig ninsă.

N-aş vrea să fiu crăiasa ta de gheaţă
Pe calea şerpuind spre Absolut...
Nu-mi dărui un suflet sau o viaţă,
Croieşte-mi pelerină din sărut!

Mă scapă azi în veci de penitenţa
Acestei linişti, prea apăsătoare!
Pofteşte-mă, te rog, în diligenţa
Cu Pegaşi roz, spre crestele polare!

Mi-am pus paltonul ponosit, cu glugă,
Căldura am ascuns-o în bagaj,
Saboţii vechi i-am încălţat pe fugă,
M-am pregătit de-al iernilor tangaj.

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Badante

Cu cearcăne la ochi, mereu perdante,
Cu vise mari în sufletul stingher,
Învăluite-n umbre şi mister,
Târându-şi crucea, trec zâmbind, badante.

Cu amintiri ce înfloresc sub pleoape,
Cu rugi, pentru cei dragi, ce stau la rând,
Cu sufletul de dragoste flămând,
Corăbii pe învolburate ape.

Din nopţi pierdute-ar construi imperii,
Din pumni primiţi, ar face-al Chinei zid...
Pitagora, Descartes ori Euclid
N-ar fi în stare, multele mizerii

Care le-au îndurat să le adune...
Mereu privite ca şi un obiect,
La glume şi batjocură subiect,
Având aceeaşi tristă misiune,

[...] Citeşte tot

poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupta cu demonul poeziei

o fiară spăimoasă
cu dinţi de pucioasă
şi limbă hleioasă coboară din înaltul ceriului întrebând în stânga şi-n dreapta de copilul din tine ăla închis în cămară şi uitat acolo trei ani la rând ce greu e să te lupţi cu sinele în acest spaţiu strâmt când balaurul îţi cunoaşte toate cotloanele fiinţei şi ştie că în apărarea ta nu ai decât un paloş decupat din poveşti nemuritoare şi mai ai un cal răpciugos cu aripa despicată
cu copita ferecată pe când demonul are solzi de târâtor
ochi de răpitor
ghiare de zgripţor plus o centură căptuşită cu dinamită pe sub tricoul cu lozinca poeme din toate ţările uniţi-vă de frică nu mai ai timp să te întrebi dacă eşti treaz sau visezi între voi cuvintele mănâncă pop-corn şi strigă ca la o gală de wrestling te lupţi cu zmeul zi de vară
până-n seară până ce d-zeu îţi face semn şi arunci prosopul între voi se ridică un zid chinezesc abia de îţi tragi sufletul că fiara scoate trâm biţa apocalipsei şi totul în jur se prăbuşeşte ca un perete de chirpici atunci arunci piep tenul care se face pădure dar nici pădurea nu mai e ce a fost în fine arunci peste umăr o foaie albă şi ea se trans formă în nisip mişcător abia ai timp să te prinzi de singura certitudine din viaţa ta iubita imaginară dulce ca o ţigară mentolată ea îţi întinde o mână pe care vezi tatuată o siluetă de balaur iar sub ea mare citeţ într-o inimă albastră numele tău

poezie de Constantin Rupa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un poem despre mine şi despre tine

Noi doi,
Nod de dorinţe strânse-într-un loc:
Această iubire – ca un foc –
În care noi coacem un bulgăre de lut
Care te întruchipează pe tine
Şi care mă întruchipează pe mine.

Pentru ca apoi noi
Să luăm cele două figurine
Şi să le spargem în mii de bucăţele
Din care, înmuiate-n apă,
Să ne întruchipăm iarăşi,
Pe mine pe tine.
Eu sunt în lutul tău,
Tu eşti în lutul meu.
În viaţă am împărţit o singură pătură,
În moarte vom împărţi rugul aceluiaşi sicriu.

NB. Guan Daoseng este creditată drept cea mai bună pictoriţă din China, picturile ei având ca motiv bambuşii fiind celebre, picturi în cadrul cărora insera versuri – în acea vreme, în China, poezia, pictura şi caligrafia erau cumva inseparabile.

[...] Citeşte tot

poezie de Guan Daosheng, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carmen Saeculare

Mizantrop şi misogin,
augmentare, augmentin
tot un drac ce nu mi-e drag
lacrimă într-un şirag,
nu clădi minciuni şi ură
cum le rabdă-n arătură
Domnul, mă întreb şi eu,
asta ştie Dumnezeu.
**********************
Uneori mă simt ca un lup
Singuratic şi fără trup,
Numai suflet şi gând şi cuvânt,
n-am venit să mă plâng, să încânt.
Am venit să cunosc şi să cred
Într-un spirit înalt de Tancred,
În durerea lui de Vigny,
Devenind doar un punct peste i.
O scânteie în haos uman,
Sunt iubit şi de duşman,
Sunt prieteni – spirite mari,

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!