Textele de mai jos conțin referiri la îngeri, dar cu o relevanță mică.
De n-ar fi gândul
Gândul improvizează astăzi... ieri,
teleportând o adiere de trecut
c-o aromă de melancolie
ce-o atingi cum pe un nor de puf
înmiresmat în iasomie,
cu îngeri,
ce nu-i știi de-au dispărut
și-ți verși un inutil năduf
pe timp, extremul inamic
ce nu se adaptează-n niciun fel;
este-un impudic gol de caracter,
infatuat, doar dând sentințe
cu fiecare pas, tac-tic
și n-are gust, nici preferințe...
E singurul model
ce nu acceptă niciun... "cer"
chiar de-ar fi rugă
veșnică, ce fiecare-ndrugă,
sperând că-ți va răspunde "fair"...
Te scalzi de-un aer de-altădat',
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 martie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire totală
Când nu mai e dorința, în sine, egoistă
Și nici privitul scoarței în sclipire,
Atunci, târziu, doar dragoste există
Într-un profund... esență de iubire.
Când nu mai ai nevoie în spusul de cuvinte
Și doare un celălalt, lovit, în depărtare,
Atunci e amorul aburul fierbinte,
Ce umple piept, iubind pe cel ce-l doare.
Când nu mai vezi că ești, nu mai exiști
Decât să fii întruparea altui gând,
Atunci în dăruit și Universu' îl miști
Și-iubirii îi ești îngerul... se pogorând.
Când nu mai ai nimic, nici trup să dărui
Și suflet, dintr-un gram, ești un halou,
Numai atunci, îndrăgostit să stărui
Să ceri iubirea, ce doar tu o strigi, ecou!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis sau aieve
Gândul dus... doar tresar! Ce-i privirea sfioasă,
Silueta, pe aleea în penumbră, spre casă?
Cântec ritmic- de dans de sanda cu toc înalt-
Asortat în delir, la "deux pieces" elegant?
Totul pare aievea, într-o eră a mașinii,
Incapabilă încă, să străfulgere inimi.
Să mă închin, spre suavă, de înger făptură
Ce pășește plutind, se cufundă-natură?
Corpul, drept ca fuiorul, impecabil, înalt...
Mijloc strâns în taior, totuși larg, tolerant...
Pas de undă, în pendul, dinapoi înainte;
În avansul Eteric, ne oprit... Doamne sfinte...
Doar cobor cu privirea... Fusta liră, elixir,
Copiind lungă coapsă, acoladă în potir,
Glezne fine, prelungi, ce se înalță în gambe-
Ce fragile, ce drepte, ca picturile-n stambe-
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 aprilie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corp de femeie
În primul rând, este simbolul
Eteric, diafanul, e dorința,
Apoi e material, adică ființa;
Doar Ea le poate combina, își joacă rolul.
E-n gesturi, cu mișcări unduitoare...
Cu șarmul de gheișă sau de mim
Crează vrajă, stând într-un sublim;
Visezi în noapte doar atingerea-i de boare.
Este-o privire fatalmente adâncă...
Prin iris poți intra în făgaș de vis
Doar de-ai noroc, sau dacă îți este scris;
Poți colinda prin timp, de ieri sau... încă.
E părul lung, oricum mai lung și moale,
Ce oferă chip fragil, de bibelou...
Te poți juca cu el, de îi ești erou;
Să dormi pe el la infinit, să nu te scoale.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (8 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă ambivalentă
Închinăciunea-i reciprocă
Către fragil... matern fior;
Cum nu-i senin, de nu e nor...
Și moale cald, nu-i, de nu-i rocă!
Simțurile-ar fi rudimentare
Fără dezirul de parfum
De corp, se mistuind cum fum...
N-ar fi miros, de n-am da floare!
Nu ne-am clădi pe verticală
De n-am fi colosali de-ambiții,
De forță stoarsă-n hăul minții...
Curaj, de-i mort... lume-ar fi boală!?!
De n-am avea titani virili,
Nu ne-am salva din foc, de ape,
N-am avea nici posteritate...
Ne-am moșteni-n visări, debili!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Divină
Oriunde gând mi-absoarbe trup
Și ochi, din trupu-mi, iau lumină,
Ești numai tu! Timp ce-am, mi-l rup
Să-ți fac eternul dar... Divină!
În visul zilei te am sor
Și-n nopți, lunatic, stau planton
Să-ți fiu de scut și eu să mor...
Să te apăr, chiar de rău-i zvon.
Sunt tot un cald fluid, mă curg
De mintea mi te dă adiere.
M-aș face cum pământ în amurg;
Să mă arzi, soare, de plăcere!
Doar rază de ți-ai îndrepta
Din mijlocul caldului iris,
Pe veci aprins m-aș aluma...
Mi-ai fi eternul, din vis... Vis!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gay... pe scurt de-o existență
Venea în fiecare vineri seară,
'n străjer etern de fată dragă,
S-o poarte-n cluburi multe, "fancy"...
Pe cea ce i se dedicase,
O păzea-nspre infinit, fecioară
Cu trup și suflet, o întreagă;
Era-n continu "escuse", "merci"...
Era Don Juan-ul... ce sperase.
"Mignon", brunet, cu ochi albaștri,
Cu limbaj fin, atrăgător,
-Un veșnic trubadur docil-
Ne-a părăsit, din întâmplare...
E dusul prematur la aștrii
Cu trup și suflet de actor,
Perpetuul dar, mort de copil...
Îl am în minte ca pe-o floare.
Am fost străfulger, de durere,
La plânsul lung, prin telefon,
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (22 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înger
... unde alpine în pisc de bing-bang se curg cer,
în puf de plopi, ce-n piele îmi dă fiori-tuleie
mă prăvălind în zbor de minți, să mi le ieie
până ce-mi crapă inima de tine, al meu înger.
... permafrost în cristale e-n fulgi fini de ger
ce mângâie de-albastru hăuri de lacuri-gheață,
ce-mi spală gândul nopți când mă trezesc în ceață,
să mi-apari tu voal, suflet să m-aperi, al meu înger.
... se înalță jet de lavă din abisal mister
din largul de ocean, ce-am ochiul inundat,
stând în genunchi s-aștept în mistic prosternat,
doar să te ating pe plete, de pene, al meu înger.
... se sfârtecă de hulă azurul, pân' la sânger
de cristalin siliciu, ce-mi mișcă dor în dune
peste deșert de aur, ce-ți fac inel să sune,
să m-auzi că te caut, oaza mea, al meu înger.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (28 decembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Printre picături
Sunt femecat cum se prăvale apa
În șuvoaiele de picuri grei și ascult
Din Mariane, înecat mesaj, din groapa
Abisului adânc de timp, peste demult.
Mă-ncânt în cântul-ropot de pe tablă
În mii de cai galop; cum ralul pulmonar
Venit cu aburii -stând îngeri, ca să cadă-
Din tau, savană-n răget, rugă de altar.
Mă spăl prin canioanele din creier
-Odată cu torentul de-amintiri-
Mă prăbușind în melancolicul descreier
Necontrolat purtat, apos în năluciri.
Mă las atins de picurii-n masaj
Pe piele, din durerea răului de-azur
Ce-mi strânge timp în umed derapaj
De suflet răspândit, fără control, contur...
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uitat de sine
Te beau cu fiecare picătură a zilelor vărsate,
Ce-o lume a adunat în calendar de oceane,
Din tot, ce lacrimi bucuriile au spălat idile de arcane
Încătușând iubirile, jurate-n veșnicii de moarte.
Mă spăl cu timpu-ți pur din pielea-ți de fiori,
Ce-o atingi de mine, de al tău tremur sufăr,
Cum 'n liniștea sublimă a lacului tresaltă nufăr...
Când unda îngeri sparg, să te culeagă în flori.
Sunt tot un vis în nopțile ce-mi port osândă,
Când numai gând te simte gânduri, îs o nălucă
Ce nu-și mai vrea trezire chiar de zorii apucă
Și mă sfârșesc de dor, cu sufletul la pândă.
Îmi bate în voalul de timpan chip, ce-ai cum pulsul,
Ce loc și-a luat în vinele ce-mi strâng întregul sunt;
Căci gol de inima, ce n-o mai am, e-n pas mărunt...
E-n umbra ta un buchet de roze... îți așteptând ajunsul.
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (9 noiembrie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adam și... Anda
Sub pleoape o strâng și mult aș da
S-am chipu' angelic, alb, perlat,
Tăiat precis, fin, scump carat,
Sclipind ca diamantu'... o Anda.
Pe dinți îmi simt buze, ce n-am,
Ca de-un desen de Botticelli;
Suav, molcom, dând fiori pielii,
Să mușc ușor macul de... o Adam.
Și mintea-mi s-ar împintena
De simetria infinită,
Cum pânza proaspăt zugrăvită
De-o lume, ce-ar picta-o... o Anda.
Picuri mi-s cristalinul geam,
Privind, dus, către corp fuior
Și gând mijind de amor, de dor,
Spre undele-i, coapse de... o Adam.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 martie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Salcia
M-a atins pe trotuar
-se pieptănase-n dimineață-
să-i plătesc mângâiere.
N-am niciun numerar
-Tocmai cheltuisem pe-o viață
de albine- ce-au supt-o de miere.
Nesfârșit mă întorc de-atunci
s-o alint cu atingeri
pe florile-i lungi și de puf
din cosițe efilate, în lunci...
Să-mi dea simțuri de îngeri
cu răcoarea, în schimb de năduf.
E fata-n fuioare, înaltă
cu șnururi de verde
ce plânge în non-stopul de veci.
N-o mai vreau pe o altă,
doar ea îmi dă loc a m-așterne
sub plete, pe umeri de mal, calzi și reci.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (3 iulie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ești...
Ești ca un gălbenuș de floare-n tei,
Ești ca un puf de-un pui de-o zi...
Nu mă mai știu pe mine de-unde-oi fi
Doar când te văd, cum gândul de mi-l ei.
Ești ca o ciută tremurând pe glezne fine,
Ești roza-n vânt de-o lume de petale...
Nu mă mai știu, somn n-am, îți dorm în poale
Doar când cosițe-ți simt, mă mor de TU, de bine.
Ești ca un copoțel ce-și cântă pasul lin,
Ești o priere de genunchi în inul rochii...
Nu mă mai știu de-s orb, de nu-ți văd ochii
Doar când te-adulmec și te-aș bea de amor-venin.
Ești ca dulceața de salcâm cursă din spini,
Ești ca un zbor în corp de libelulă...
Nu mă mai știu, de mine, îs o patrulă
Doar să-ți fac pază, nori de-azur senini.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Partaj
Te-am împărțit felii fugare,
Mi te iau una la dejun...
Să nu te-mpart cu oarecare
Te tartinez cu ce-am mai bun.
Mi-ești hrană zilnică pe veci,
Te sorb, te gust, nici nu te-ncerc...
La masa-mi zilnic te petreci;
Sunt câștigat, am suflet cerc.
Sunt un rotund de binefaceri;
M-am șlefuit să nu rănesc.
Din sufletu-ți mi-am făcut carceri
Să-ți dorm din vise, îngeresc.
De te consumi, nu mă mai vrei,
Îți dau retur zilele mele;
Să-ți iei un Pantheon cu zei,
Să ai zeițe santinele.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (4 august 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune Tatălui nostru
Mă-nalț Părintelui Etern
C-o jalbă; Doamne, oare-s demn
Să Te Întreb cum de Te am, doar Tată?
Oare-s orfan și Mamă nu mi-e Dată
Să O sfințesc, așa cum fac cu anii,
La Tine mă-nchinând în liturghii și psalmii,
Te venerând pe nume de Împărat?
Mi-aș căuta și-un Pântec de-a fost Dat!?
M-am lepădat în voia-Ți suverană,
Dar îmi lipsește parcă suavul de Matroană
Să-mi mângâie de mic zulufii, să mă scalde
În lucii lacrimi, între brațe calde.
Mă rog la Tine să mă plămădești
Din pâinea Mamei, din cuptoare Îngerești;
Te-ntreb de nu-i S-ompartă zi de zi,
De nu-i și Ea... Femeie?... Spune-mi, oare o Fi?
... Să ierte dulce, cum ne ierți, o omenire
Ce-Ți suntem în genunchi, feriți de ispitire.
Să ne dea Ea oblojul la viclean, că Știe,
A Făcut mulți, ne-a-nsămânțat o seminție?!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (15 mai 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amândoi
Îngemănați fuioare-n fire de tutun,
În deliru-adânc al nicotinei dintre foi,
Cum praf de pușcă-n țevile de tun...
Mă ard de la scânteia ta, pentru amândoi!
Scris sute de citate-n filele de cărți
Șoptite-n susur printre picături de ploi
În coperțile de nori, cu fulgere de porți...
Sunt tunetul, ce-l sparg cuvânt pentru-amândoi!
Cum ape și pământ la orizont sunt cer
Într-un sărut sublim de vis de terni eroi...
Și soare cum se scurge-n nopți de-amor stingher
Și luna e stăpână... M-ard pentru-amândoi!
Și mână-n mână de m-aș pierde-n caldul tău
Și orb devin -doar simț ce suntem numai noi-
Mă rog la cine împarte înger de cei rău
Să-ți lase suflet-zbor... iar mie, greul trupului pentru-amândoi!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (14 septembrie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O... dragă!
Vrei ca tu să-mi fi gând,
Vrei să-mi fi Universul?
Glasul tău- fie-mi cânt,
Spusul tău- fie-mi versul?
Crezi că-ți merit avutul
Oh, frumoasă ce ești?!
Mă accepți? Îs neștiutul...
Dragă fee, de povești!!!
Ai vrea tu să fi floare
Și din lacrimi să crești?
De-ți dau schimb la candoare
Fericiri din povești?
Ai puteri să mă rabzi,
Să-ți fac cuib de petale;
Suflet scări, să nu cazi,
Aur fin să-ți pun dale?
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (26 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Jurământ
Sunt infectat de dragoste -intim
Te-am sângele ce zilnic mă-ncălzește-
Mi-ești fiecare puls de bioritm...
De nu te văd și trup mi se topește.
Îmi sparge pieptul inima când bate
-Cum clopotul-colos de Notre Dame-
De nu ești tu, e doar singurătate...
Nimic nu vreau pe lume să mai am!
Am capul un vârtej de spin galactic;
Ești astrul meu, giganticul de sor
Și spațiu-i doar al tău, faci timpul static...
Ești luciul lunii-n fin-cristalul, după nor.
Mi-am făcut tălpi, potcoave de Pegas,
S-alerg în lume, să-ți adun comori
Și palme-n diamant, de puf, le-am tras;
Hamac să-ți fac, moale cu dur, din flori.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Candid
Nu știe să ceară, cunoaște ofrandă;
De rană de trup sau de spirit nu știe...
În ger, credincios, va dormi pe verandă
Și-n zori te deșteaptă-n sublim, feerie.
Un fir de mătase-i ieșit din cocon,
O pulbere fină-n carat de lingou...
Mișcări de-adiere-n atins de-un pardon,
Cum strigăt de dor, la iubirea-n ecou.
Șuvițe de miere, întinse-n nectar,
Las dâră suavă de dulce Zefir;
În pas nu se simte, e-n zbor de Icar
Și haina-i de înger, uman patrafir.
De-atingi neființa-i -precum hologramă
De fum în culori de-un pastel cafeniu-
Am frica să nu-i rup fuiorul, căci drama
E-n colț... doar așteaptă eroul sa-i fiu.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (16 octombrie 2010)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numai tu
De câte ori te văd, mă rog
Să fi a mea măcar o dată
Și-apoi să-ți fiu într-una drog...
Ca-n visul de femeie, fată.
Mă doare când te văd de mână
Cu altul și-aș pica-n genunchi;
Încovoiat în semilună
Ți-aș face stelele mănunchi.
În șoapte -să m-auzi doar tu-
În poezii, sufletu-aș pune...
Aș și uita cuvântul "nu"
La tot ce-mi ceri... Doar tu mi-ești nume!
Te-aș stânge-n brațe zi de zi
Și nopțile ți-aș face zbor!
Ți-aș fi culori de colibri
Și-n înger te-aș purta... amor!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Pentru a recomanda secțiunea cu Daniel Aurelian Rădulescu despre îngeri, adresa este: