Gheorghe şi România

Gheorghe, eroul de pe Someş

- De ce plângi mamă?
- Nu ştiu fiule, mă gândeam aşa….
la adevăr şi libertate, şi…. la prea multă nedreptate.
Sunt fiică de erou, am fost soţia unui erou, sunt
mama unui… erou.
Urmez eu. Este bine?
Corneliu

…. Pacea nu era departe,
Tunurile-au încetat
Iar “Imperiul Habzburgic”
Pentru veci s-a destrămat.

“Bucovina” şi “Ardealul”,
Din Sighet pân-la Ilia
Au trecut la ţara mamă,
Mândra noastră,“România”.

Mulţi cântau de bucurie,

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Zalmoxes gratia, ab Romania condita (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea IV - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus): 32. Matei Bogdan, inginer-informatician, formator al generaţiilor de informaticieni; 33. Maria Lovin, inginer-informatician, pionier al informaticii româneşti; 34. Victorina Panaite, matematician-informatician, pionier al informaticii româneşti; 35. Dorin Panaite, inginer-informatician, pionier al informaticii româneşti; 36. Elena-Liliana Popescu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 37. Mihail Cherciu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 38. Paul Radovici-Mărculescu, matematician–informatician; 39. Mircea Adam, un formator al generaţiilor de informaticieni; 40. Rodica-Florentina Niculescu, matematician-informatician; 41. Gheorghe Petrescu, matematician-informatician; 42. Petre Preoteasa, matematician-informatician; 43. Constantina Ioan, matematician-informatician.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Andrei... Gheorghe

Avem toţi proprii Dumnezei,
Aşa cum Dumnezeu ne are,
Dar parcă un rus, român, e-n stare
Să fi fost unic... Gheorghe Andrei!

N-a fost timp 'ndeajuns, lachei
-De ştoarfe, false din popor-
Să-şi ia cu barda, cu topor
Ascuţit spirit... de-un Andrei!

Era, până mai ieri ce vrei
Din lumea sincer devotată
Să spună drept, cu judecată
Că-i doar un "fake"... ţara lu' Andrei!

Există, să ştiţi, porumbei
Ce duc mesaj d'eternitate
Că lume nu-i fără dreptate...
Spusă tăios, doar de-un Andrei!

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (20 martie 2018)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partea II - Pionieri ai informaticii româneşti de la Facultatea de Matematică (inclusiv cercetători/programatori de la Centrul de Calcul al Universităţii din Bucureşti (CCUB), fondat de Grigore C. Moisil (1906-1973), în anul 1962), Universitatea din Bucureşti (discipoli ai acad. Grigore C. Moisil şi ai acad. Solomon Marcus):
12. Virgil Emil Căzănescu, un teoretician al fundamentelor informaticii; 13. Nicolae Popoviciu, matematician, un pionier al informaticii româneşti; 14. Gheorghe Păun, un matematician-informatician iniţiator al modelului de Membrane Computing: P systems; 15. Cristian Calude, un discipol al acad. Solomon Marcus cu contribuţii în teoria algoritmică a informaţiei şi calcul cuantic;
16. Horia Georgescu, promotor al limbajelor şi tehnicilor de programare; 17. Adrian Atanasiu, un teoretician al limbajelor formale, criptografiei formale şi prelucrării limbajului natural; 18. George Georgescu, un profesor de logici fuzzy şi de teoria combinatorică; 19. Alexandru Mateescu, un matematician al limbajele formale şi al structurilor matematice discrete; 20. Ileana Popescu, un formator al generaţiilor de informaticieni; 21. Tudor Bălănescu, Şerban Gavrilă, Marian Gheorghe, Radu Nicolescu, Liviu Sofonea: abordare pragmatică şi formalizată a metodologiilor de programare;
22. Ioan Roşca, un matematician expert în metode numerice şi metoda elementului finit;

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarja brigăzii de cavalerie uşoară

I

Jumătate de leghe, jumătate de leghe,
Înc-o jumătate de leghe până la redute,
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.
"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!" a strigat el.
"Scoateţi armele de-oţel!"
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.

II

"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!"
A fost cineva înspăimântat?
Nu, deşi călăreţii-nţelegeau
Că ordinul primit era o nebunie.
Nu puteau pretinde explicaţii, oricum,
N-aveau datoria de-a-nţelege ce şi cum,
Datoria lor era să moară-n astfel de lupte.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

S-a-ntors libertatea acasă

În primăvara blândă ce-n pace se-aşezase,
Se întorceau cu păsări plecate la-ntomnări,
Oştirile române şi răscoleau oraşe,
Eroii de la Plevna sub flori şi sub urări.

De Dunăre trec iute şi-n Giurgiu se opresc,
Popas cu rânduială şi slujbe pentru morţi.
Aici la frontieră o clipă îi cinstesc,
Pe cei ce-s duşi la ceruri să-i facă ţării porţi.

În Bucureşti e freamăt, c-aşa s-a poruncit,
Serbare să se facă şi-un arc să pomenească,
Fanfare spre Băneasa pe loc s-au rânduit,
Iar Prinţul Carol oastea aşteaptă să sosească.

Un murmur lung de-arame venea dinspre oraş,
Din Sărindar, din Bucur, Sânt Gheorghe, Bărăţie,
Trei sute de biserici, de clopote sălaş,
Stârnesc pe mic şi mare la sărbători să vie.

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Oană
Adăugat de Ovidiu Oană
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarja brigăzii de cavalerie uşoară

I

Jumătate de leghe, jumătate de leghe,
Înc-o jumătate de leghe până la redute,
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.
"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!" a strigat el.
"Scoateţi armele de-oţel!"
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.

II

"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!"
A fost cineva înspăimântat?
Nu, deşi călăreţii-nţelegeau
Că ordinul primit era o nebunie.
Nu puteau pretinde explicaţii, oricum,
N-aveau datoria de-a-nţelege ce şi cum,
Datoria lor era să moară-n astfel de lupte.

[...] Citeşte tot

poezie de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce plângi mamă? (baladă, în memoria celei ce mi-a dat viaţă)

De vei citi aceste versuri,
Vei înţelege foarte mult,
Vei şti că dragostea de mamă,
E prea puţin, un... cult.

Când îţi văd privirea tristă
Şi pleoapele-n lăcrimate,
Simt că inima-mi plesneşte
Şi deodată nu-mi mai bate.

Să-mi revin mă uit la soare,
Îmi şterg fruntea şi obrazul
Şi-ncercând să-ţi fur o vorbă
Te-ntreb mamă: -Ce-i necazul?

Tu te-ntorci, privind spre mine,
Îţi stergi ochii cu năframa
Şi c-o voce tremurândă
Spui zîmbind: -Mânca-te-ar mama!

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!