Barbu Ştefănescu Delavrancea

Un copil minune, Cella Delavrancea, care domesticeşte un monstru sălbatic: Arta.

Ion Luca Caragiale în Universul (1909)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Delavrancea

Când s-a jucat Hagi-Tudose,
Şi publicul s-a molipsit,
Căci la aplauze cu Barbu
A fost zgârcit!

epigramă de Cincinat Pavelescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă consider un bun scriitor, dar nu şi un mare vorbitor al limbii române cum au fost Delavrancea, Tudor Vianu sau Nichita Stănescu, care pur şi simplu o inventa.

citat celebru din Fănuş Neagu (1997)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numai arta atribuie mandate pentru eternitate. Dintre toţi primarii generali ai Capitalei, memoria naţională l-a reţinut doar pe Delavrancea.

aforism de Valeriu Butulescu din Noroi aurifer
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hagi-Tudose n-are antecedente literare, ca mai toate personagiele lui Delavrancea, de altfel. Nu e nici Harpagon, nici Grandet; pe lângă figurile acestea enorme şi ele, Hagi-Tudose este un uriaş, nu ca reprezentaţie artistică, ci ca însuşiri caracteristice, ca tip viu.

citat celebru din Nicolae Iorga
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ion Barbu, Eugen Barbu, Barbu Ştefănescu Delavrancea – al literelor române norocos... Barbut!

calambur aforistic de Constantin Ardeleanu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faptul că acest centenar al Cellei Delavrancea a fost sărbătorit printr-un concert omagial, în care ea însăşi s-a mai măsurat o dată cu Bach, şi a coincis cu apariţia unei cărţi de memorialistică, trebuie considerat nu doar o victorie biologică asupra timpului, dar şi una de ordin spiritual, cum rar îi este dat omului să dobândească.

Monica Lovinescu în Pragul. Unde scurte V (1995)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amintirea pe care o dau aci e foarte de curând, ea n-a împlinit nici un an, aşa că mi-e cu putinţă să o transcriu cât se poate de adevărat. Eram într-o seară adunaţi la Caragiale: dnii Barbu Delavrancea, Vlahuţă, doctorul Urechiă, Artur Stavri şi... mai era şi d. Pătraşcu. Caragiale, rău ca-ntotdeauna, uitase că e boierul de gazdă şi se apucase să execute sumar pe invitatul său. În tot timpul mesei a domnit veselia cea mai zgomotoasă.

începutul de la Amintiri literare. Genialul Pătraşcu de Anton Bacalbaşa
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred în cărţile mele de citire din clasele primare care m-au învăţat istoria, religia, intuiţia şi m-au obişnuit cu luminile din versul lui Alecsandri şi Coşbuc sau cu seninătatea din proza lui Creangă şi Delavrancea.

Miron Suru în Crez pentru cartea românească
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noaptea de mai

plus muri din basme împresurat aripi de fantasme poate au scuturat aur peste ele cine de Teo areflori şi aurii nimic nu se ia câte un vis neîmplinit orice carte ai citit de exemplu ar fi Barbu Ştefănescu Delavrancea Mulţumesc cum aţi ascultat La revedere pa am pupat

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Curaj de-a spune

Îmi caut idoli din străbuni ca să-i pot plânge,
Să-i venerez pentru dreptate, cinste şi onoare,
Dar nu-i găsesc şi sufletul profund mă doare,
Că-mi sunt doar vaşnici vărsători de sânge.

Mi s-au înscrijelit în scoarţă mulţi războinici,
Ca să-i cinstesc după omoruri săvârşite;
De-un Mihai, Mircea, Ştefan... mi-au făcut ispite
Educatori de crudul cult, înfipt în vârf de bici.

S-au mai pierdut un Cantemir sau Brâncoveanu,
Dar am un neam, al lumii ca şi-al meu,
Ce-şi soarbe răul cu nesaţ, omorul-zeu...
Ce-l cântă-n plai un Delavrancea, Sadoveanu...

Dar mi-e ruşine şi nu vreau model cruzime,
Nu vreau să preamăresc... să iert pedeapsa;
Nu cred că inima e un buzunar şi suflet ţeasta
Şi vreau morală multă, multă limpezime!...

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (19 august 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!