Citate despre Israel și moarte, pagina 2
Textele de mai jos conțin referiri la Israel și moarte, dar cu o relevanță mică.
Împărăția doamnei Chiralina este departe de aici cale de zece ani; dară această cale se poate face cât te ștergi la ochi dacă cine-va s'o duce în pădurea cea neagră de lângă gârla de păcură, care aruncă cu pietre și foc pînă la cer, și dacă o încăleca pe bușteanul Ielelor cu care poate să treacă gârla; însă cine aude și va spune cui-va, acela să se facă de piatră, pînă la genuchi. După ce va ajunge la împărăție, trebue să se facă un cerb de aur și să intre într'nsul ca să ajungă în odaia împărătesei și să o fure ; cine aude și va spune cui-va, să se facă de piatra pînă la brâu. După ce o va lua de soție, muma Crivățului, de pismă, o să trimeață un ovrei cu niște cămași frumoase și mai supțiri de cât pânza păiajenului; doamna Chiralina o să cumpere cămăși; și dacă nu le va uda cu lacrămi de turtirică, cum se va îmbrăca cu dânsele, va muri; cine aude și va spune cui-va, să se facă cu totul și cu totul de piatră. Pe când vîntul spunea toate acestea, feciorul de împărat adormise; iară feciorul bucătăresei rămăsese deștept și auzise tot.
Petre Ispirescu în Omul de piatră
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi de tămâie
Munții noștri sunt chilugi
Plini de lacrimi de tămăie
Goi, stiind c-o să rămâie
În vânt și ploi spunând rugi
Să-i scape cerul de moarte
Când fără hainele verzi
Se topesc și numai-i vezi
Măcinați de noi-n coperte
De scriie ce ne țin haine
Cu comodităti haine
De a ne-mbrăca-n moartea
Ascunsă-n argint de vrerea
De a fi la tot superiori
Cu frunzișuri deocheate
Cu ramuri cozi de securi
Ce omoară răsuflate
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un păstor arab își caută capra
Un păstor arab își caută capra pe Muntele Sion,
Iar pe dealul opus îmi caut eu băiețelul.
Un păstor arab și un tată evreu,
Amândoi afectați de o pierdere temporară.
Vocile noastre se întâlnesc deasupra
Văii dintre noi, pe Lacul Sultanului.
Niciunul dintre noi nu vrea ca băiețelul sau capra
Să cadă între roțile
Mașinăriei "Had Gadya".
După o vreme-i găsim printre tufișuri
Și vocile noastre revin înăuntrul nostru,
Plângând și râzând.
Căutarea unei capre sau a unui băiețel a fost întotdeauna
Începutul unei noi religii în acești munți.
[...] Citește tot
poezie de Yehuda Amichai, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu vreau să mor în patul Meu
Azi noapte-au venit dinspre Gilgal* în iureș mare,-n tropot
De cai, oșteni grăbind spre câmpurile-omorului și asta-i tot.
Pitic și matahală, morți în bălți de sânge, fără niciun Dumnezeu.
Eu vreau să mor în patul Meu.
Ca vizoarele tancurilor, ochii lor erau stranii și sticloși,
Întotdeauna eu sunt cei puțini, iar ei, cei foarte numeroși.
Trebuie să răspund. Ei pot interoga mintea Mea mereu.
Dar eu vreau să mor în patul Meu.
Soarele încremenise-n Gibeon*. Iubitor de-asemenea decoruri,
El e dispus să lumineze veșnic astfel de lupte și de-omoruri.
Poate nu-Mi voi vedea soția când va fi vărsat sângele-i iudeu,
Dar eu vreau să mor în patul Meu.
Samson, puterea lui în chică fluturând....
Mi-au tuns părul înainte de-a mă fi făcut, vrând-nevrând,
Erou, instruindu-mă să lovesc cu sulița din plin fuleu.
Eu vreau să mor în patul Meu
[...] Citește tot
poezie de Yehuda Amichai, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa ți-au frânt grumazul, cu odgon
Așa ți-au frânt grumazul, cu odgon,
Cu ritual iudaic și mason...
Și peste tine șapte tone-au pus,
Să nu te fure, au spus, ca pe Isus...
De-atunci la noi cu fiece mormânt
Se-nalță munții fremătând,
Și crește pruncul legănat la sân
Ca frunza-n creanga codrului bătrân...
Ca freamătul pădurilor adânci
Inima ta se-nalță-n noi de-atunci...
Că-n piepturile noastre bate
Lumina morții tale-ngemănate
Cu busuiocul sfânt de la icoane
Mireasma jertfei tale, Căpitane!
poezie de Ion Țolescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pictează-mi o miriște
Domni din țări depărtate
Vin la noi să vadă
Eclipsa de soare.
Sunt multe azi de văzut.
Tați sărind ca armăsarii
Pe fiicele lor.
Nepoți violându-și bunicile.
Copii româno-arabi, fără tată,
Negrișori cârlionțați, fără părinți,
Luând la Română zece,
Căpătând premii
Cu doinele noastre.
Adolescente pierdute
Prin pustiul cel sur
Al bărbilor moșnegești.
Iepe bine hrănite
În baruri de noapte
Întinse
Pe genunchii
Politrucilor comerciali.
[...] Citește tot
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aveam un șantier de vise
Aveam un șantier de vise-n gânduri.
Macheta o vedeam cu ochii minții.
Și aș fi asudat trăgând cu dinții,
Făcându-mi căpătâi din pat de scânduri.
Un rost aveam, care-mi părea esența,
Să-mi storc ființa pe altarul trudei,
Sfidând și timpul și trădadea iudei
Și vicii ce le-nfruntă existența.
Dar schelele s-au prăvălit in mine
Târând cu ele visele-mi deșarte,
Lăsându-mă cu răni printre suspine,
Lovindu-mă-n timpan cu note sparte,
Când boabe de nădejde din ciorchine,
Treceau prin ruptele năvoade-n moarte.
sonet de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vacanță cu bucluc
Mare, bucurie mare, a rămas o săptămână,
Până plec la Marea Moartă în frumosul Israel,
Să mă bălăcesc în valuri doar cu soața mea de mână,
Să uităm de rău, necazuri, să ne recreăm nițel.
Pregătiri, valize pline, am ascuns și o căpșună,
Preparată chiar de mine, pe verandă în secret,
Când deodată telefonul ca turbat într-una sună.
Era soacra care-mi spune, că și-a luat și ea bilet.
A căzut pe mine cerul, dracului s-a dus vacanța,
Îmi plesnea de ciudă capul, jugulara îmi fierbea,
Nu am înțeles vreodată cum născuse Baba-Cloanța,
O prințesă... bunăciune, cum era nevastă-mea.
Am plecat, pierdeam biletul, dar speram la o minune,
C-o să-și rupă unghiuța, de la mână sau picior,
Sau umblând pe-acolo lela, va găsi compasiune,
La vreun moșneguț din State, de o babă amator.
[...] Citește tot
poezie de Nicu Stancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Treziți curcubeul măiastru
Pe jar de lacrimi calc
Desculț înspre catafalc
Neauzite în iatac
Mârșav! Unde-mi zac
Nenorociți iudei
Ce-mi curg sânge-n condei
Printre ăstia ai mei
Români uciși de ei
Corbi fără Dumnezei
Ce smulg din trupuri vii
De la bătrâni copii
Lăsându-i bolii, foamei!
Suflările codrului
Aurul privirilor
Argintul lacrimilor
Lumina soarelui
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea nu are dileme
Nu știu de a avut vreodată. Poate.
Uneori îi ierta pe cei sărmani, bolnavi și neajutorați
Aici, nu! Moartea n-are dileme:
Îi urăște pe toți deopotrivă,
De speculații n-are vreme,
Nu pune întrebări, n-o interesează de ești puternic
Ori sleit, de ai dreptul divin să mai trăiești,
Niscai lucruri bune să făurești,
De crezi în Cel de Sus ori Îl renegi,
De ai păcătuit ori ești neprihănit,
Nimic n-o privește;
E dură, căpoasă și feroce,
Neiertătoare, rea și dușmănoasă,
Știe că are de-a face cu un neam urgisit de veacuri,
Supraviețuind, în chip miraculos.
Acum gata, s-a terminat!
Cu toții pe ruguri, arși să fie până la unul!
Moartea a primit această "nobilă" misiune
De la mai-marii din Berlin;
Ei au investit-o cu puteri depline
[...] Citește tot
poezie de Harry Ross din Auschwitz, țara morții: eu nu pot să uit și nu pot să iert (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Israel și Adevărul
Lui Israel i s-a pus
În față ca el s-aleagă
Un hoț mare și Isus
Care ființă-i e mai dragă
Atunci el plin de-ngâmfare
Hoțul iată l-a ales
Căci n-a vrut în ascultare
Să își țeasă a lui mers
Și cu hoțul a rămas
Pe Isus dându-l la moarte
Și-a înscris al vieții pas
Doar pe valuri tulburate
Cel mai scump dintre popoare
Mai ales mai minunat
Și-a țesut a lui pierzare
Pe Hristos l-a condamnat
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În consecință
Corbii mi-au sfârtecat trupul
Și l-au pus, în fâșii, la uscat.
N-am uitat de catapeteasma prieteniei
Sub care
S-au strecurat lacrimi amare.
M-ar putea durea golul
Din carnea mea,
Dar mai tare mă doare
Remușcarea ce mușcă din voi.
Sângerez, în spațiul închis
Ce-mi oferă imunitatea cuvântului.
Mă dor de singurătate
Amintirile toate.
Mă dor amintirile despre voi,
Prieteni ce m-ați lăsat la nevoi.
Ați așteptat prada înjunghiată,
Ați petrecut
În anotimpul trădării.
Iudaice suflete cu înfățișare șireată!
Șleată slutită, călită de iadul
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Familia lui Iacov se duce în Egipt
"Să cred, sau să nu cred?", gândea bătrânul.
Să mai trăiască Iosif cel pierdut?
E-adevărat, Neftali, Ruben, Iuda?
E-adevărat că voi mi l-ați vândut?
Ce minunată dragoste divină
A transformat necazul în lumină
Și-a pregătit o zi de revedere,
Care să șteargă doruri și durere!
Ce veste pentru amărâtul Iacov!
Tot mai trăiește Iosif, fiul meu?
Ba încă el a fost unealta sfântă
Prin care ne-a dat pâine Dumnezeu.
Înțelegând conducerea divină
Își strânge, patriarhul, tot poporul
Și intră în Egipt, cu toată turma,
Privind trecutul său și viitorul.
Bătrânul Iacov, șef de caravană,
[...] Citește tot
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să mă-nsor? Să nu mă-nsor?
Moșke Fafer, cam în vârstă
Și c-o faimă oarecare,
Nici bigot, nici apicoirăș,
Și-a pus gând să se însoare.
Și fiind om cu angarale,
Nici puține și nici multe,
S-a gândit c-ar fi cu cale
Și c-un Rav să se consulte.
Și s-a dus la rabi Sloimke,
Tadicul din Sărărie,
Venerat de toți evreii
Din întreaga Românie.
- Rabi dragă, viu la tine
Ca la un învățător,
Ca să-mi spui, la vârsta asta
Mai se cade să mă-nsor?
[...] Citește tot
poezie satirică de Ion Pribeagu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărturari și farisei
Cărturari și farisei
stau pe scaunul lui Moise.
Ascultați-i, voi iudei,
dar nu faceți ce fac ei.
Căci sunt oameni după veac,
una zic și alta fac.
Căci ei leagă sarcini grele
cum se leagă un samar,
dar ei nu se-ating de ele
nici cu degetul măcar.
Căci ei strâng argint în pungi,
dar își leagă peste coate
filacterii cât mai late
peste ciucuri cât mai lungi.
În biserici și la mese
își aleg un loc în față
și le place când le iese
în răspântii și în piață
gloata lumii cea lipsită
de-a învățăturii zestre,
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amon Goeth: Azi înseamnă istorie. Ziua de azi va fi ținută minte. De acum încolo, tinerii vor întreba cu mirare de această zi ani la rând. Azi înseamnă istorie, iar tu faci parte din ea. Cu șase sute de ani în urmă, când altundeva ei aruncau vina pe Moartea Neagră, Cazimir cel Mare le-a spus everilor că puteau veni în Cracovia. Au venit. Și-au adus avuțiile în oraș. S-au stabilit. Au pus stăpânire. Au avut succes în afaceri, știință, educație, arte. Au venit cu nimic la ei și din nimic au prosperat. De-a lungul a șase secole a existat o Cracovia a evreilor. În seara asta, acele șase secole se vor transforma într-un zvon. Nu au avut loc niciodată. Azi înseamnă istorie.
replică din filmul artistic Lista lui Schindler
Adăugat de Chermaneanu Stefania-Ana
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ușa oilor-Isus
Eram la fântână
când chipul ți l-am văzut
în apă
am scăpat găleata
din mâini
cu mâini cu tot
și m-am prăbușit
în fântână
îmbrățișându-ți chipul
niciodată n-am să uit
privirea aceea
ochii albaștrii
cum mă urmăreau
de dincolo
de ape
fața
îți era de copil
cu soarele asemănătoare
sau cu un înger de lumină
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (26 iulie 1996)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu adevărat cu El?
"Cine zice că rămâne în El, TREBUIE să trăiască și el cum a trăit Isus." (1 Ioan 2,6)
Cărările spre slăvile-aurite nu au sfârșit, dar au un început -
În grajdurile Betleemului Iudeii - acolo-au luat ființă și-nceput.
Ai cunoscut și tu, creștine, umilința acelei pocăinți zguduitoare,
Primind s-apuci, batjocorit fiind, să mergi și tu pe-a grajdului cărare?
Acel ce a creat și timp, și spațiu a trebuit să fugă urmărit
De-un fir de praf, de un nimic, de-un nimeni, dar care totuși îl ura cumplit.
Ai cunoscut și tu, creștine, această ură stârnită de viața ta divină?
De nu, ai grijă: n-ai să-mparți nici pacea din veșnicia care stă acum să vină.
Acel ce le-a făcut și e dispecer, veghind de veacuri peste lumi și stele,
Și-a așteptat chemarea în lucrare, treizeci de ani tot adunând surcele.
Ai cunoscut și tu această așteptare, făcând un lucru foarte ne'nsemnat,
În timp ce-o mare misiune-ți sta în față? Putut-ai tu s-aștepți să fii chemat?
Acel ce a hrănit pe mii de oameni, El însuși fu din greu înfometat,
Deși numai dorind putea să aibă; nu-i totul oare tot prin El creat?
Ai cunoscut și tu, creștine, lipsa și ai răbdat în timp ce-ai fi putut
Să ieși din ea neascultând de Domnul, oricând, dacă aceasta ai fi vrut?
[...] Citește tot
poezie de Valdi Herman
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-i de făcut?
Ce-i de făcut? Mai avem vreo speranță?
Mă-ntreabă românii cu care mă văd.
Poporul meu drag a ajuns ca o zdreanță
Ce timp de ocară! Ce jalnic prăpăd!
Am tras, zi de zi, un semnal de alarmă
Mi-am dat sănătatea la șerpi de dudău
Nu stați la balcon, puneți mîna pe armă
E rău, însă mîine va fi și mai rău!
Vorbeam în pustiu. Un blestem mioritic
Ne ține-n genunchi și cu capul plecat.
Firește, eu n-am nici un drept să vă critic
Dar inima-mi plinge, ce mult ne-am schimbat!
Uitați-vă-n jur: toată lumea se-agită
Revendică drepturi, se luptă pe străzi
La noi e tăcere. O gloată tîmpită
Poftește cîrnații și berea din lăzi.
[...] Citește tot
pamflet de Corneliu Vadim Tudor (18 august 2013)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pe Calvar a trebuit
Cât de scump este Isus
Și cât e de minunat
Căci păcatul nost" a dus
Și El s-a lăsat răpus
Plătind vai greul păcat
A fost prins și judecat
De preoți și farisei
Dat la moarte a fost dat
Noi s-avem duhul curat
Și în ochi lumină-n ei
Și Isus a fost bătut
Și scuipat și biciuit
Deși-un greș El n-a făcut
El a fost necunoscut
Pe pământ când a trăit
Fără pată fără vină
Domnul Isus a umblat
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre Israel și moarte, adresa este: