Textele de mai jos conțin referiri la femei, dar cu o relevanță mică.
Universu-i totul sau nimic
Universul tremură în ochii mei,
El este totul sau nu este nimic,
Presară în juru-i misive, scântei,
Legănate-n val de borangic.
Universul este nimicul din tot,
Visează femeia cu ochii albaștri
Ce pune în față bucata de tort
Provenită din versuri și aștri.
Universul este timp, amintire,
Pe capacul prăfuit al unui dric
Transformând moartea-n iubire,
Sigur e totul sau totu-i nimic!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Din cravașe iese fum
Crește bârfa ca urzica
Lângă margine de drum,
Într-o rană a iubirii
Sunt cravașe, iese fum.
Stă cu brațele în cruce
O duduie bârfitoare,
Pe la ea trecut-au mulți
Pentr-o clipă-nălțătoare.
Și nu-i pasă. Ea-i femeia
Tocătoare de iubire,
Are tact, știe să pună
Șiretlicu-n tăinuire.
Bârfa crește, ea o crește,
Chiar la margine de drum
Și când jură că-i cinstită
Din cravașe iese fum!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neoane sparte
Hainele femeilor fac maratonul
Cu un cal suspendat în neon,
O mașină traversează pământul
Și ielele își pun statuile-n beton.
Umbra apune-n cimitir, curând
Ecoul neauzit este confiscat
De câinele politicianului împușcat
În transhumanța travestiților din stat.
Cucul cântă durerea grădinii
Din care-au fost mutate hainele-nflorate,
Pentru îndurare Domnul s-arată
Adunând lumina neoanelor sparte.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia, lacrimă în vânt
Femeia a rupt fâșia neputinței,
A pus bucăți ca semne-n lungul drum,
A dospit lacrimi adânci în piept
Și s-a ascuns cu frunzele în scrum.
Bărbații toți i-au scuturat mânia
Și i-au zidit durerea în suspine,
Cerul a-ncolăcit pe loc minunea
Și i-a pus inima în miere de albine
De-atunci e floare dulce, meliferă,
În casă, în iubire pe pământ,
Când frunzele s-ascund în scrum,
Gândește-te la ea, e lacrimă în vânt!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Inima dulce-amară
M-am dezbrăcat și-am așteptat
Să mă adune muza-n pat
Din vuiete din lumea mare
Pe aripă de împăcare.
Și m-am gândit, m-am tot gândit
În visul fără de sfârșit
Cum, Doamne, raza ta cea bună
Se zbate-n dragostea-mi nebună?
La pieptul meu e o nălucă,
O altă dulce muză urcă
Să-mi pună ochi de piatră rară
În inima dulce-amară.
N-am să lovesc pe nimeni, jur
Am sufletul curat și pur
Să pot iubi în poezie,
Nu o femeia, ci o mie!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe placul meu, pe placul tău
Pe placul meu, pe placul tău
Răsar cuvintele din șoapte,
Iubirea este măr furat
Din visele în inimi coapte.
Nimic nu-i dulce ca iubirea
În torsul ei îngemănat,
Răsar cuvintele din fapte
Dintr-o femeie și-un bărbat.
Pe placul meu, pe placul tău
Vor fi și fluturii din noi
Ce inimile ne vor umple
Cu simțuri și cu gesturi noi.
Ne-om mângâia cu flori și șoapte,
Vom arde stelele în nalt
Zidind în veșnicii statui
Iubirii mărului furat!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu inima cât doi cărbuni...
Cu inima cât doi cărbuni
Aprinși noaptea în vatră
Aștept frumos să înflorești
În brațul meu, la poartă.
Zvâcnesc aievea căutări,
Petale lungi de dor,
Timpu-i tunelul ne-ncetat
Cu îngeri în amor.
Aștept la sânu-ți să revin
Cu pale de parfum
Unde speranțele devin
Poteci de nea și fum.
În cer o stea e în pripas,
Zidește o scânteie,
În care visele îmi scald
În ochii tăi, femeie!
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unde zbori cu sufletul ești tot...
Unde zbori cu sufletul ești tot:
Pământ și cer, și apă dar și foc,
Ești om înălțător și roditor
Încercat de marele noroc.
Dau târcoale sufletului pur,
Zbor sub curcubeie disipate,
În iubiri mă scutur peste umbre,
În parfumul femeii încercate.
Tu privește zborul, lasă umbra,
Simte-mă din fapte și cuvânt,
Păcat de viața care ni-e dată
S-o neglijăm cu totul pe pământ.
Zborul tău în alte sensuri
Nu va prinde visul aripii de top,
Viața va rămâne fără sens
Sub cerul crud și veșted, și miop!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu fruntea înclinată către Dumnezeu
Femeia înger, fire de mătase,
Cu fruntea înclinată către Dumnezeu
Coboară-n vis mlădie să descoase
Binele de presupusul greu.
Apare luna plină printre nori,
Fulgerele cruce fac în cer,
Tunetele pun nectar în flori,
Zarea se-nroșește în mister.
La sânu-i încă doarme pruncul mic
Și el visează lumea ce va fi
Mai luminoasă, Doamne, înc-un pic
Unde în credință vom trăi.
Soarele apare la fereastră
Punând la vise roata de trăsură
Unde-un cal cu coamă-albastră
Zboară-n juru-i cu zăbala-n gură.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amazoana
Amazoana intră-n suflet
Cu picioarele prelungi,
Are talia de viespe
Nu te-nduri să o alungi.
Îți șoptește la ureche,
Tu-i răspunzi cu verbul calm,
Parcă-i spui o rugăciune
Înțeleasă psalm cu psalm.
Ea zâmbește, știe hoața
Că tu ai în suflet miere
Și că la pieptul tău strașnic
Poate sta orice muiere.
Se decide să-ți arate
Prin surâsul ei virgin
Că este-n stare să fie
Floarea ta-n acest destin.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câtu-i veșnicia noastră?
Câtu-i veșnicia noastră?
Nu-i nici clipă-n Univers,
Erele-s mostră albastră
Cum e rima pentru vers.
Câtu-i iubirea de mamă,
De copii și de femeie?
Cât în "codrii de aramă"
Iarna-n fulgi pune scânteie.
Câtu-i dragostea de țară
Și de pace pe pământ?
Cât pe cer soarele-i pară
Înflorind cuvântul sfânt.
Multe-s semne de-ntrebare,
Multe răscolesc minuni,
Suntem demni de soartă oare
Sau trăim doar din minciuni?
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia pictată
Femeia-i păpușă pictată
Frumos de razele de soare,
În ochii ei e lumea toată
Și ea în lume e o floare.
Se-ntinde pe nisipul clipii
Clepsidră dulce de amor,
Adună zborurile aripii
Și le așează sub picior.
Saltă în valuri maiestuos,
Ar vrea cu brațele s-atingă
Iubirea omului frumos
Și cu săruturi să îl ningă.
Topite-s miile de gusturi
În trupul ei frumos, de vis,
Bărbații șlefuiesc în busturi
Ardoarea ei ce i-a cuprins.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Îngăduința veșnicilor fapte
La masa stelelor întinse-n cer șirag
Cântă veșnicia pe un vârf de ac,
Serafică asculți, vieții selectezi
Poezia dulce-n care mă visezi.
Coboară înflorirea-n umeri tărăboi,
Inima ascunde-un fluture vioi,
Bate din aripi în forma de statuie
Cu dragostea cea dulce și-amăruie.
Șoaptele se-ntrec să țină poezia
În vraja împlinirii cu mândria,
Zorii vieții în zodii stau deschise
Femeilor ce tăinuiesc în vise.
Tu ai cântat serafic ritmului festiv
Rotunjind misterul în diminutiv,
Cer îngăduința veșnicilor fapte:
Sădește-te în mine, zi și noapte!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Invitație ispititoare
Îți fac o invitație ispititoare:
Să mergem amândoi în vis,
E un muzeu de frumusețe
Unde iubirea s-a deschis.
Ia zborul trecerii în timp
Pe-aripi de fluturi cu polen,
Ne-așteaptă îngerii cu daruri,
Pe frunte flori le punem semn.
Ușa e prinsă-n balamale
Cu nituri de dor ruginite,
Ca exponate sunt minuni,
Femei în dragoste topite.
Sunt și bărbați sculptați în sân
De doici cu lapte bun, stelar,
Când facem semn se aștern paturi
Cu albe flori de nenufar
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două stele stau într-o suflare
Mă-nconjor cu păcatul femeii
Care-a mugurit din coasta mea
Cu degetele prelungite spre fructul
În care s-ascunse o stea.
Șarpele năvalnic i-a intrat în sân
În partea de iubire care sângerează,
Tremură Raiul la apelul sfânt,
Îngerii sub aripi încă mai visează.
Mă-nconjor cu floarea buzelor de foc,
Simt topografia ascunsă-n întâmplare,
Surâsul înflorește în oasele de șarpe
Ce fulgeră prin cer pe vise călătoare.
Nu cred că păcatul se termină lin,
Coasta mea e dragostea-n splendoare,
Eu sunt proiectul, ea-i opera perfectă,
Două stele sfinte stau într-o suflare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
România-i mama sfântă
Mamă, mamă, mamă, mamă,
N-am avut să, mă iubească,
M-a născut și a plecat
Sub țărâna românească.
Altă mamă mi-a dat lapte,
M-a-nvelit în tricolor,
Am crescut, nu sunt orfană,
Dar de mama-mi este dor.
Merg la mormântu-i din zare
Să iau un pumn de pământ
Ca să-l duc la Alba Sfântă
Unde totul este sfânt.
Acolo au fost bunicii
Și-au făcut Marea Unire,
Mama mea e România
Și în trup și în simțire.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aducem rădăcinii lacrimi noi
Iarba țipă sub tălpile mele,
Vântul cerne-n ceruri stele,
Dumnezeu așteaptă cu mult drag
Să tămâieze urmele din prag.
La umbra ferigii de-ntuneric
Rămân uimit și nu alergic,
Îmi mut în vis os lângă os
În traista morții cu folos.
Munții gânditori stând în popou,
Jură că-n lume vechiu-i nou,
Viața-i iarbă-n talpa târâtoare,
În destin doar visul ei e mare.
Se vrea cu Dumnezeu la sfat
Întrupând femeie și bărbat,
De-aceea când iubesc s-ascund
De lume-n visul lor profund.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina dorită
Lumina vieții-o porți
Unde privesc bărbații,
În adâncimi de nopți
Și-n ceruri cât Carpații.
Lumina ta, femeie,
E rodul unui pom
Din care o scânteie
S-aprinde într-un om.
Și-așa lumina vieții
Pe care ți-o cuprind
Din pragul tinereții
Se coace în zenit.
Tu ai surâs de floare,
Eclipse uneori,
În mine cu ardoare
Apui fără să mori.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire scăpata de sub cheie
Multe sunt pe umeri de femeie,
Casă și copii, și răutate,
Dorul de-a avea și-n vis o cheie
Să descuie ușa cu dreptate.
O dor brațele și trupul încordat
De nepăsarea vremii-nșelătoare,
E ca un ram cu fructe încărcat
Care se rupe pentru-a ei odoare.
Nu are timp vreodată ca să doarmă,
Nu mai are anotimp de vis frumos,
Inima îi este ruginită armă
Ce se-ntoarce împotriva-i dureros.
A-nvățat ca să trăiască veșnic
Cu greutăți pe umerii gingași,
Să-nvingă tăinuire de pomelnic
Scrisă pe ascuns de îngeri lași.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia, supremul noroc
Niciodată, și nicicând, să nu fii ca lupul,
Iubește cu adevărat și sufletul, și trupul,
Iubește inima și visul de-nălțare,
Numai prin dăruire, femeia e o floare.
Ține-o la piept, mângâi-o cu săruturi,
Scoate la lumină, din stomacu-i fluturi,
Adu-i zâmbet în clipe lungi de fericire
Considerând că azi, oricând, ești mire.
Ea, este mireasa, lebăda, purtându-și gâtul
În unduiri universale ce străbat pământul,
Aduce-n cuibul sacru mii de jurăminte,
Copiii îngerași cu vise și aripi poleite.
Iubește cu adevărat, să nu fii ca lupul,
Iubește inima și sufletul, și trupul,
Iubește-ți jumătatea cu dăruitu-ți foc
Și ai să simți femeia supremul tău noroc!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Marin Moscu despre femei, adresa este: