România şi internaţional

M-am tot gândit ce anume făcea diferenţa între mine şi Nadia Comăneci. Am înţeles în timp că Nadia câştigase gloria în Occident cu forţe exclusiv româneşti şi era un bun instrument în mâna propagandei comuniste. Eu, în schimb, deşi eram reprezentantul României, mă afirmasem ca rezultat al unei cooperări internaţionale şi reuşisem performanţe cu ajutorul tehnologiei unei ţări cu care nu aveam chiar cele mai bune relaţii.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciun artist român n-a avut succes pe plan internaţional câtă vreme a trăit în ţara sa. Ionescu, Brâncuşi, Cioran - au trăit toţi în Paris. Se spune că prezenţa mea în Paris ar da operei mele o anumită urgenţă. Dar ceva m-a împiedicat mereu să plec. În Bucureşti am legitimitate.

Mircea Cărtărescu în cotidianul “De Volkskrant”, interviu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

România este o ţară republicană cu foarte mulţi regi: regele ţiganilor din Alexandria, regele ţiganilor din Ardeal, regele ţiganilor din Banat, regele ţiganilor din Costeşti, regele ţiganilor din Moldova, regele ţiganilor din Muntenia, regele ţiganilor din Oltenia, regele ţiganilor din România, regele ţiganilor din toată România, regele ţiganilor din Sibiu, regele ţiganilor din Strehaia, regele ţiganilor din Teleorman, regele internaţional al ţiganilor, regele ţiganilor internaţionali ş. a.

aforism de George Budoi din România şi Românii (18 august 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt foarte mulţi români, extrem de apreciaţi pe toate meleagurile artistice internaţionale - instrumentişti, cântăreţi, profesori. Un exemplu - aproape jumătate din concertmaeştrii orchestrelor din Europa sunt români. E timpul ca această bogăţie de talent să fie valorificată şi apreciată şi în ţara de origine!

Christian Badea în interviu (30 decembrie 2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Străinătatea, mediile internaţionale etichetează favorabil sau nu actele guvernamentale, realităţile româneşti, întotdeauna prin prisma propriilor interese strategice geoeconomice şi geopolitice. În esenţă, relaţiile dintre state sunt relaţii de interese. Oricând, marile puteri, în funcţie de propriile strategii contextuale, pot trece de la "războiul rece" la perioade de destindere cu statele concurente, inamice lăsând în ofsaid statele mici şi mijlocii aliate la un moment dat. Oamenii politici patrioţi români, responsabili, raţionali, puţini este advărat, trebuie să treacă imediat la contracararea acestor fenomene externe complexe, prin elaborarea unor politici inteligente adecvate.

Adrian Ibiş în Intelligence. Studii (2012)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

■Democraţia reală de secolul XXI. O idee originală românească la nivelul spaţiulu iintern şi internaţional■
■"Este necesar să regândim Sistemul de Guvernare în România. Va trebui să avem în continuare un Parlament bicameral, însă cu maximum de 300 parlamentari, alcătuit în proporţii egale din două Camere: Camera Reprezentanţilor [politică] constituită din reprezentanţi ai partidelor politice şi Camera Specialiştilor alcătuită din profesionişti consacraţi din toate domeniile sociale. Fundamentul democratic parlamentar propus poate fi detaliat şi consacrat juridic, atunci când oamenii de stat, puţini numeric, vor putea să-şi materializeze voinţa politică de schimbare unanist-democratică."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Carte "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, 2013 (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"O parte consistentă a rectorilor universităţilor din România şi a decanilor de facultăţi au obţinut aceste funcţii, pe filiere unilaterale sau combinate, susţinuţi de politicieni, parlamentari, servicii secrete şi de mediile financiar-economice. Analizând catalogul cărţilor on-line al Bibliotecii Naţionale a României constatăm că majoritatea rectorilor/decanilor au publicat între 3 şi 7 cărţi de specialitate, de multe ori fiind coautori, în schimb au cv-uri "impresionante" cu titluri honoris causa, cu stagii de studii la multiple universităţi europene şi americane. La fel ca politicienii versaţi şi anumiţi rectori au făcut mai mult turism, au mers "la o cafea", decât activităţi academice internaţionale. Tot ei, rectorii, au modificat legislaţia nemaiavànd posibilitatea din afara sistemului universitar să dai concurs [este şi cazul meu, în urmă cu 10 ani] pentru poziţia de profesor universitar doctor, deşi îndeplineşti toate condiţiile, titlu ştiinţific, vechime, multiple cărti publicate, studii şi cercetare ştiinţifică, consiliere. Eşti obligat să începi de la 0, să dai concurs pentru poziţia de asistent universitar."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Taxă pentru "nemâncate"

Trăim fericiţi
În ţara impozitelor.
Un copil a câştigat
Nenumărate concursuri internaţionale.
Tricolorul s-a înălţat
În faţa tuturor
Sub laurii bucuriei generale.
Numai el, câştigătorul
Are ochii pierduţi în zare:
"Mama mea, România
Are nevoie de impozitul
Ca venit pe medaliile mele,
Picătură din
Alocaţia
De-o gură de lapte pe zi
Şi atât!"

Un mahmur
Are nevoie de sprijin.
Îşi loveşte capul de un stâlp

[...] Citeşte tot

pamflet de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua Noastră!

Cea mai titrată şi cunoscută echipă românească,
Este Steaua Bucureşti campioana noastră.
Clubul, culorile, stema şi spiritul naţionalist;
Ea este echipa de suflet a oricărui stelist.

În competiţiile interne avem cele mai multe titluri şi cupe,
Iar în cele internaţionale cele mai multe calificări în grupe.
Suntem echipa care în europa a făcut furori,
În data de 7 mai 1986 am ridicat trofeul de campioni.

Un sânge roş-albastru ne curge prin vene,
O bucurie imensă ni se transmite prin gene.
Un zâmbet ce exprimă fericirea noastră,
O singură inimă pentru suflarea roş-albastră.

O echipă frumoasă care va dăinui în veci,
Un sentiment pe care nu ai cum să-l ştergi.
O viaţă alături de Steaua, echipa noastră!
Un spirit stelist ce mereu va avea casă.

poezie de Ovidiu Kerekes (7 mai 2015)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Informatica şi IT&C (Tehnologia Informaţiei şi a Comunicaţiilor) – Computing, sunt domeniile cu cele mai spectaculoase evoluţii în ultimii 80-85 de ani, prin impactul pe care l-au avut asupra celorlalte domenii ştiinţifice, tehnice, economice, sociale etc., asupra societăţii omeneşti, în general. Azi, ne întrebăm dacă tinerii au posibilitatea să afle despre eforturile şi rolul oamenilor de ştiinţă din România în acest efort internaţional, încă de la începutul apariţiei informaticii şi utilizării calculatoarelor electronice în lume. Foarte rar găsim astfel de aspecte în manualele şcolare sau în cursurile universitare.

Solomon Marcus în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022 (mai 2021)
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

O societate poate înregistra un progres cultural-civilizatoriu numai apelând la credinţă, altruism, muncă cinstită, forţă morală, rezistenţă naţională şi nu prin egoism, mari inechităţi sociale, manipulare, politizare instituţională. De-alungul vremurilor, clasa politică românească (inclusiv, la nivelul guvernului şi a instituţiei prezidenţiale) şi-a asumat o mare responsabilitate în faţa istoriei prin devalorizarea morală a vieţii cetăţenilor, scăderea dramatică a calităţii vieţii şi a nivelului de trai, cedarea unor interese ale comunităţii naţionale în faţa unor organizaţii internaţionale, proliferarea marii corupţii, subminarea echidistanţei politice şi diluarea statului de drept, calitatea scăzută a serviciilor instituţiilor sociale, exacerbarea egoismelor interrelaţionale, ruperea coeziunii sociale şi a solidarităţii umane, promovarea mediocrităţilor în toate funcţiile statului, mimarea democraţiei, accelerarea mecanismelor concurenţiale formalizate, cinice, neloiale, lipsa de respect faţă de viaţa cetăţenilor oneşti.

Adrian Ibiş în Intelligence. Studii (2012)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scopul prezentării unei evoluţii a informaticii este acela de a expune pentru generaţiile viitoare de profeşionişti şi beneficiari ai acestui domeniu, povestea şi contribuţiile românilor la progresul acestui domeniu al dezvoltării societăţii, plusând aceste contribuţii în contextul lor istoric, naţional şi internaţional. Prin înţelegerea obiectivă a trecutului, putem fi capabili să asigurăm, cu contribuţia fiecăruia, dezvoltarea unuia dintre cele mai spectaculoase domenii ale ştiinţei, tehnicii şi tehnologiei, care a marcat începutul unei noi etape în evoluţia societăţii, bazată pe informaţie, cunoaştere şi inovare, având ca suport tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii

Marius Guran în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oligarhia financiar-economică, în acord cu propriile "principii democratice", a creat ducând în eroare populaţia ţării un sistem de partide politice, de la stânga la dreapta, cu lideri obedienţi, pseudodemocraţi şi cu mecanisme prin care electoratul indiferent ce partide sau lideri politici votează, tot acelaşi sistem autoritarist câştigă. Sunt binevenite formaţiunile politice create în exteriorul sistemului oligarhic-autoritarist. Pe fondul pasivităţii istorice a societăţii civile, a influenţelor externe şi a corupţiei generalizate, cetăţenii ar putea constata intr-un anumit context istoric existenţa privatizării statului, finalizarea legislaţiei de privatizare, în interesul câtorva familii politico-financiare în conexiune cu entităţi financiare internaţionale (modelul există în state puternice, "democratice"), a Băncii Naţionale a României, a justiţiei, administraţiei, armatei, poliţiei şi a serviciilor naţionale de informaţii.

Adrian Ibiş în Intelligence. Studii (2012)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul a început în 1977. Lucram la o fabrică de avioane lângă Braşov şi, ca orice tânăr, am plecat să-mi satisfac serviciul militar. Am plecat la Bacău şi comandantul unităţii de acolo a venit în sala de curs, ne-a povestit cum este implicată România în activităţi cosmice. Că din 1968 a aderat la un acord internaţional numit Intercosmos, în cadrul căruia dezvoltăm instituţii cosmice, pregătim specialişti şi, în sfârşit, pregătim un om să-l trimitem în spaţiul cosmic. Ne-a întrebat cine doreşte să participe la selecţia pentru candidaţi cosmonauţi. Cine intra în această competiţie beneficia de un examen medical complex. Aveam 24 de ani şi m-am gândit să văd cum stau cu sănătatea. Testele se făceau la Spitalul Militar din Bucureşti. În Capitală era şi soţia mea, studentă pe atunci. Şi am zis că, decât să stau o lună în unitatea militară să mă trezesc dimineaţa să fac marşul cu rucsacul în spinare, mai bine plec la Bucureşti să-mi văd soţia. Aveam un băiat şi urma să vină şi al doilea. Acelea au fost considerentele. Şi de acolo, iată-mă acum în faţa voastră, la 33 de ani după zborul făcut în spaţiul cosmic.

citat din Dumitru Prunariu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarja brigăzii de cavalerie uşoară

I

Jumătate de leghe, jumătate de leghe,
Înc-o jumătate de leghe până la redute,
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.
"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!" a strigat el.
"Scoateţi armele de-oţel!"
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.

II

"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!"
A fost cineva înspăimântat?
Nu, deşi călăreţii-nţelegeau
Că ordinul primit era o nebunie.
Nu puteau pretinde explicaţii, oricum,
N-aveau datoria de-a-nţelege ce şi cum,
Datoria lor era să moară-n astfel de lupte.

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ski în Austria cu Luceafărul nostru şi cu chinezii

(Un impact între Eminescu şi lume)
Chinzoaicei Lu You Hua – zisă Lisa şi băiatului ei Wang Rui

"Eşti un tip curios!? După ce mi-ai dat mie bucata de slănină
pe care ai fript-o pentru tine,
ce vrei să îţi mai spun din ţara mea?"

- Recită pentru noi o poezie în limba chineză,
îi spun. Rostirea limbii chineze mă uimeşte...

"- Bine, o să îţi recit o poezie a noastră, de bază,
şi pe urmă băiatul meu o traduce în engleză."

(Cum se poate descrie cu o imagine
rostirea limbii chineze? Cam aşa:
– o pasăre zboară într-un pom şi sărind
de pe un ram pe altul, la fel şi cântă –)

Ascultăm uluiţi poezia, de parcă prietena noastră adhoc,
drăgălaşă ar dansa cu glasul ei, ca acea pasăre, de pe o crenguţă pe alta.

[...] Citeşte tot

poezie de Cornel Mărginean
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarja brigăzii de cavalerie uşoară

I

Jumătate de leghe, jumătate de leghe,
Înc-o jumătate de leghe până la redute,
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.
"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!" a strigat el.
"Scoateţi armele de-oţel!"
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.

II

"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!"
A fost cineva înspăimântat?
Nu, deşi călăreţii-nţelegeau
Că ordinul primit era o nebunie.
Nu puteau pretinde explicaţii, oricum,
N-aveau datoria de-a-nţelege ce şi cum,
Datoria lor era să moară-n astfel de lupte.

[...] Citeşte tot

poezie de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Festivalul "Ana Lugojana" (Lugoj - România 2009)

Foaie verde siminoc
Este veselie, joc.
Se dansează şi se cântă
Tineri interpreţi se-avântă.

Iedera, se-avântă-n joc
Valea Bistrei a luat foc.
Avem dansatori vestiţi
La Lugoj, astăzi, sosiţi.

*

Un festival la Lugoj s-a pornit şi se porneşte.
Lugoj, Ana Lugojana, festivalul se numeşte.
Internaţional spectacol, de jocuri şi cântări,
Nume celebre, şi ansambluri din multe ţări.

Trec formaţiile, rând pe rând la cântec şi la joc.
Este peste tot grătar şi un miros de mititei pe foc.
Românii, încântaţi, cu "mic" şi "mare", se distrează,

[...] Citeşte tot

poezie de Paul Preda Păvălache din Versuri pentru suflet şi dăruire (12 august 2009)
Adăugat de Paul Preda Păvălache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!