România şi turism

România pitorească e o ficţiune turistică: produsul unei mentalităţi de român sezonier, care îşi petrece timpul în străinătate sau în înstrăinarea citadină şi plonjează, din când în când, semiadormit în "sânul naturii" pentru a-şi măguli patriotismul. A vorbi, ca străin, de pitorescul românesc e legitim, după cum e legitim a vorbi, ca român, de pitorescul pădurilor bavareze. Dar a vorbi, ca român de "România pitorească" e semn de inaderenţă la tragicul românesc, la patosul ţării şi al oamenilor.

Andrei Pleşu în Jurnalul de la Tescani (2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intelligence-ul românesc poate ieşi din saloanele moderne, elegante ale congreselor, consfătuirilor şi seminariilor interminabile, având capacitatea de a se decupla de zona politicului corupt şi de a se concentra sistematic, metodic asupra prevenirii şi combaterii marii corupţii politico-financiar-economice, de asigurare a securităţii energetice a ţării prin protejarea, modernizarea sistemului energetic naţional, de susţinere a creării şi securizării sistemului de irigaţii naţional, de dezvoltare impetuasă a turismului, de asigurare a securităţii sociale (reducerea şomajului, reconversia profesională, asigurarea traiului decent), de dinamizare a securităţii educaţionale prin creşterea calităţii actului educaţional, întărirea sentimentelor patriotice, a educaţiei morale, oprirea exodului inteligenţei româneşti şi a crizei de sistem, de creare a fundamentelor sistemului meritocratic. Aceste obiective sunt esenţiale pentru modernizarea României şi nu interpretarea la nesfârşit a unor fenomene, procese ultrasecundare, fără efecte în asigurarea progresului social al ţării, aşa cum s-a procedat lamentabil de multe decenii.

Adrian Ibiş în Intelligence. Studii (2012)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"O parte consistentă a rectorilor universităţilor din România şi a decanilor de facultăţi au obţinut aceste funcţii, pe filiere unilaterale sau combinate, susţinuţi de politicieni, parlamentari, servicii secrete şi de mediile financiar-economice. Analizând catalogul cărţilor on-line al Bibliotecii Naţionale a României constatăm că majoritatea rectorilor/decanilor au publicat între 3 şi 7 cărţi de specialitate, de multe ori fiind coautori, în schimb au cv-uri "impresionante" cu titluri honoris causa, cu stagii de studii la multiple universităţi europene şi americane. La fel ca politicienii versaţi şi anumiţi rectori au făcut mai mult turism, au mers "la o cafea", decât activităţi academice internaţionale. Tot ei, rectorii, au modificat legislaţia nemaiavànd posibilitatea din afara sistemului universitar să dai concurs [este şi cazul meu, în urmă cu 10 ani] pentru poziţia de profesor universitar doctor, deşi îndeplineşti toate condiţiile, titlu ştiinţific, vechime, multiple cărti publicate, studii şi cercetare ştiinţifică, consiliere. Eşti obligat să începi de la 0, să dai concurs pentru poziţia de asistent universitar."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Ţara lui Invers, ministrul Agriculturii este un electronist, ministrul Armatei e un laş, ministrul Comunicaţiilor e un om necomunicativ, ministrul Culturii e un om incult, ministrul Dezvoltării e un pitic, ministrul Economiei e un om care n-a produs în viaţa lui niciun bun material, ministrul Educaţiei e un om needucat, ministrul Energiei e un om debil, ministrul de Externe e un om total lipsit de diplomaţie, ministrul Finanţelor e un om sărac, ministrul de Interne e un hoţ, ministrul Justiţiei e un om injust, ministrul Mediului e un poluator, ministrul Muncii e un leneş, ministrul pentru Românii de Pretutindeni este un ungur, ministrul Sănătăţii e un om grav bolnav, ministrul Tineretului şi Sportului e un bătrân sclerozat, ministrul Transporturilor n-are carnet de conducere auto, ministrul Turismului e un om sedentar, iar primul-ministru al Guvernului este un om laş, necomunicativ, incult, pitic, n-a produs în viaţa lui niciun bun material, e needucat, debil, lipsit de diplomaţie, hoţ, injust, poluator, leneş, ungur, grav bolnav, bătrân sclerozat, n-are carnet de conducere auto şi e sedentar.

George Budoi în În Ţara lui Invers (10 octombrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calitatea clasei politice şi a instituţiilor care deservesc statul, parţial privatizat în interesul marii clientele politice, este dată şi de profilul centrelor comerciale pe care le vedem zi de zi: magazine cu produse second-hand, centre de pariuri sportive şi jocuri de noroc, cazinouri, centre de amanet, farmacii. Îmbrăcăminte şi produse ieftine, vinderea de iluzii şi în aşteptarea zilelor norocoase, o lume bolnavă, subiectivism şi arbitrariu, infractori din lumea interlopă care-şi joacă miliardele la cazinouri. O societate sărăcită transformată într-o colonie de decidenţii politici corupţi ca reprezentanţi ai clasei politice. Aceste probleme dramatice economico-sociale nu se pot rezolva o dată la patru ani prin alegerile electorale. Personaje groteşti lipsite de caracter, de la stânga la dreapta politică, se rotesc şi roiesc la guvernare având însă "pălăriile" diferite. Intrăm în magazine în principalele staţiuni ale ţării şi imediat constatăm că preţul produselor şi a serviciilor comerciale sunt pentru turiştii occidentali (venituri medii de 3.200 euro) nu pentru români (venituri medii de 420 euro). Diferenţe exorbitante care indirect exprimă din nou calitatea clasei politice autohtone. Uneori, observăm că cele mai mari spaţii comerciale din oraşele staţiune sunt deţinute de centrele de pariuri sportive-jocuri de noroc, şi nu de magazinele agro-alimentare, de menaj, confecţii, produse sportive.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pluguşor 2020

Aho, aho, români sărmani,
S-aveţi un lighean cu bani
Nu din mită, ci munciţi
Să fiţi şi voi înstăriţi!
Mâine, anul se-nnoieşte
Pluguşorul se porneşte
Să vă spună realităţi
C-aveţi multe calităţi!
Aţi votat pe la locale
Făcând schimbări epocale
(Asta, unde n-aţi lăsat
Pe loc, acelaşi "cârnat"...)
Aţi votat parlamentari
Cam pe-aceeaşi panglicari
Cu ceva excepţii, dară
Nu facem noi primăvară
Din vreo nouă floricele
(Care nu-s "cele mai cele"...)

Se-ncheie un an ciudat

[...] Citeşte tot

poezie de Petrică Conceatu din Citatepedia (28 noiembrie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!