tradiţii şi ţări

'Prin legile nelegitime, nedrepte promovate de către degradanta clasă politică, coordonată de decidenţi instituţionali corupţi, după 1990, o parte importantă a avuţiei noastre naţionale create cu sudoarea muncii şi a jertfei de sânge a înaintaşilor români, a fost trecută discret, gradual, sistematic în proprietatea a mii de familii legate de marea corupţie. Aceste grupuri familiale şi-au trimis "reprezentanţii" (rude, colegi, prieteni, parteneri de afaceri) în toate structurile de putere ale statului. Ce poate fi mai grav în istoria unei naţiuni! Populaţia este pasivă, istoric. Modelul este preluat din alte state pretins democratice. Au fost promulgate voalat legi de restrângere a libertăţilor şi drepturilor cetăţeneşti. Legea partidelor politice prin dificultatea îndeplinirii criteriilor de constituire (minimum 10.000 de membrii fondatori în cel puţin zece judeţe ale ţării; în ţări occidentale cu tradiţie democratică pot fi create constituţional partide de la doi membrii până la câteva sute) îngrădeşte maximal înfiinţarea altor partide politice din afara sistemului oligarhic financiar-economic-informativ. Instituţiile fundamentale privesc pasiv la derularea acestui fenomen nedemocratic, neumanist.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi întru unire

În veşmânt de tricolor,
Mândră-i ţara, fraţilor!
Hai, veniţi, întru unire,
Să uităm poveri, mâhnire,
Şi să încropim o horă
Mare... frate lângă soră.

Să vă puneţi strai faimos,
Că nu-i altul mai frumos;
Cu motive populare,
Că e ţara-n sărbătoare.
Hai, veniţi, pe drum, pe brazdă,
Alba Iulia e gazdă!

Muşcă geru-ncrâncenat,
Pe român l-a-mbujorat.
Da nu-i pasă, hora mare
Îi dă aripi ca să zboare,
Lângă inimi româneşti,
Cald e când te reuneşti!

[...] Citeşte tot

poezie de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se naşte Pruncul Sfânt

Se pregăteşte-n ceruri al îngerilor cor
Slăvind o clipă-n care se naşte
Pruncuşorul.
Fecioara Preacurată în trup a zămislit
Comoară mult iubită, pe Fiul Preaslăvit.
Se pregăteşte turma întruchipând poporul
Să-ntâmpine, că vine curând aici Păstorul.
E multă-nfiorare, e multă bucurie
O, Doamne Sfinte, pace în lume fă să fie!
Că vin acuma iară şi cei plecaţi de-acasă
Cu drag ca să petreacă în ţara lor frumoasă,
Se întâlnesc cu dragii, părinţii lor iubiţi
Rămaşi la vatră singuri şi trişti, şi părăsiţi.
Dar ce se-aude oare la poarta mea şi-a ta?
E ceata aşteptată venind a colinda,
Frumoasele tradiţii
la noi au rădăcini,
În veci să dăinuiască, sunt pline de lumini!
Se pregăteşte corul în cer şi pe pământ
S-aducă osanale Prea Sfântului Cuvânt.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Genţiana Groza (13 decembrie 2023)
Adăugat de Gabriela Gentiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pastorală

tradiţii străvechi sunt ţesute în ie
gospodarii ţării sunt şi buni creştini
timpul păstrează splendorile în glie
elixirul fericirii e stors din ciorchini

cântul şi hora vibrează în călcâie
nunţi alungă nori avari şi străini
tradiţii străvechi sunt ţesute în ie
gospodarii ţării sunt şi buni creştini

roadele bogate se culeg din câmpie
la mese se cinstesc prieteni vecini
naţia se-ndreaptă către veşnicie
văi şi munţi atrag mii de pelerini

tradiţii străvechi sunt ţesute în ie
gospodarii ţării sunt şi buni creştini

rondel de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca poet naţional, Eminescu nu mai poate supravieţui, deoarece noi ieşim azi din zodia naţionalului. Poet canonic Eminescu nu mai poate fi, deoarece revoluţia sociologică din învăţământul superior care a avut loc după 1990 a adus la putere studioşi care fac alergie la auzul cuvântului canon şi manifestă tendinţa să pună mâna pe revolver când aud cuvântul tradiţie. Profund el nu mai poate fi considerat, deoarece categoria profundului, nefiind postmodernă, nu mai e prizată de intelectualii progresişti.

Horia-Roman Patapievici în revista Flacăra, nr. 1 (2002)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În tradiţia evreiască, rodia era un simbol al prosperităţii. În Biblie, se consemnează că Moise a promis poporului evreu că va găsi fructele de rodie în "ţara făgăduită". În fiecare an, cu ocazia Rosh Hashanah, noul an evreiesc, se tăia o rodie şi i se numărau sâmburii pentru a descoperi câte fapte bune a adus cu el vechiul an.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Laurii Noştri

Avem campioni, asta se ştie,
Dar pentru mulţi nu e o bucurie.
Invidia, lăcomia, nedreptatea,
Din păcate, asta este realitatea.

Avem nenumărate modele pozitive,
Aceste exemple, nu sunt considerate creative.
Corupţia, nonvaloarea, infidelitatea,
Mass-media le promovează, asta-i realitatea.

Campioni, triumfători şi medaliaţi peste hotare,
Nişte simpli anonimi în România noastră mare.
Homopolitică fără conştiinţă şi onoare,
Poporul doar supravieţuieşte, în timp ce tradiţia moare.

Homopolitică pentru că au legitimat homosexualitatea,
Dând frâu liber nebuniei şi orcărei desfrânări.
Permiţând urii să dezbine şi să se dezvolte, ca şi răutatea,
Noi suntem laurii, homopoliticienii sunt păgânii acestei ţări!

poezie de Ovidiu Kerekes (30 mai 2013)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Confundând ţara cu demnitarii ei, nevoia de dreptate şi onoare cu diverşi găinari din justiţie, poliţie sau cine ştie ce servicii secrete, riscăm să dobândim cea mai păguboasă şi chinuitoare boală: ura de sistem, groaza de autoritate şi dispreţul faţă de tradiţie.

citat din Oreste Teodorescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puterea rugăciunilor lui Luther şi a tovarăşilor lui a frânt lanţul tradiţiilor seculare şi a eliberat naţiunile de sub blestemul formalismului, ducându-le la picioarele crucii lui Isus. Prin rugăciune, John Cnox a luat parcă în braţe întreaga Scoţie şi a făcut să tremure tiranii vremii. Whitefield, după un îndelungat timp de rugăciune înfocată în ascuns, a ieşit în arena socială a timpului şi a smuls "din ghiara leului" mai mult de o sută de suflete într-o singură zi.

citat din Dwight Moody
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am un vis: să începem să folosim ingrediente extrase natural, pentru a inventa parfumeria de mâine. Aceste proceduri sunt destul de scumpe, însă principalul obstacol nu este cel de natură economică. Este administraţia europeană, Comisia Europeană mai exact, care ar trebui să înceapă să înţeleagă că multe ţări din lume şi-ar dori să aibă o asemenea tradiţie în producţia de parfum precum Franţa şi să nu mai pună în pericol această tradiţie prin legi şi reglementări proaste.

Gilles Thevenin în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima ne-o româniţi!

La mulţi ani, românătate!
De prin cele patru zări,
Cei plecaţi aşa departe,
Cei de peste mări şi ţări.
La mulţi ani, românătate!
Înecaţi de dor şi jale;
Am dat scumpa libertate,
Unde-i Horia să se scoale!
La mulţi ani, românătate!
Osândiţi până la moarte;
De la fiică scumpă, frate...
Nu mai este libertate!
La mulţi ani, românătate!
Cei cu inima română
De pământ legaţi şi poate...
Mai iubesc glia străbună.
La mulţi ani, români departe
Care-o muşti pe nedreptate;
Ai ales să -nduri de toate,
Şi-ai lăsat părinţi şi frate.

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Buldum (30 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem cu aripi

m-am cuibărit ca pitpalacul sub pleoapa dimineţii
visul nocturn să-l duc la bun sfârşit
ramuri de doină îmi mângâie pomeţii
timpul ce mi-a rămas este pentru iubit.

vreau să îmi crească aripi de cocori
toamna să zbor către ţările calde
să nu-i simt iernii glaciarii fiori
valuri smaraldine penele să-mi scalde.

hoinară ca vântul lumea să o străbat
cântul privighetorii să unească perechi
să fac salturi pe sârmă ca un acrobat
împletind cu raze amintirile vechi.

în fantezia mea nimic nu s-a schimbat
vara poeziei mă creşte cu tradiţii străvechi.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii au numit (şi mai numesc încă) grija ce-a arătat-o întodeauna Legiunea pentru păstrarea şi întărirea în om a legilor adevărate ale vieţii, stagnare şi cult excesiv al trecutului, care ar fi depăşit astăzi. Dar se înşeală. Fidelitatea pe care trebuie să o păstrăm unor forme de viaţă ale noastre, unor credinţe intime şi unor îndrumări morale care au fost semănate în lume de realităţi superioare, nu este, nu poate fi un cult al trecutului. Din contră, este o deschidere largă şi sigură spre viitor. Acesta nu trebuie să fie în nici un caz o aventură, o punte aruncată peste un gol, lipsit de piloni pentru sprijin. Viitorul, ca să fie sigur şi roditor pentru naţiuni, e necesar ca să se sprijine pe nişte realităţi sigure. Acestea sunt numai realităţile care emană din cultura specifică a poporului şi parvin generaţiilor pe firele tradiţiei. Orice importare făcută din exterior (şi în România acelor zile se importa mult şi rău) şi orice inovaţie necontrolată şi nesincronizată pe specificul românesc însemna o alterare a cadrului existenţei naţionale a poporului nostru.

Nicolae Roşca în Ce este Frăţia de Cruce
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt omul cu chitara

Născut sunt într-o zi de toamnă,
Când frunza toată a veştejit
Să am talent, să fiu iubit,
Cu glasul meu melodiios, să fiu la lume de folos

Iubit am fost, voi fi de toată ţara,
Sentimental cum este maramureşeanul
Iubesc tradiţia şi neamul
V-am încălzit sufletul şi inimioara; sunt omul cu chitara

Îmi cânt durerea peste tot,
Am fost descoperit de un poet, un mare patriot,
Am cântat în vremuri cenzurate,
Când cultura piatră grea era
Umblând prin lume cu cenaclul "Flacăra"

Tot muzica rămâne arma mea,
Spectatorii sunt idoli mei
Şi fie vremea bună, rea
Eu m-am îndrăgostit numai de ea...

[...] Citeşte tot

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor

Când pleci de-aici, române drag,
Să iei o mână de ţărână
E ţara codrilor de fag
Şi Cosânzeana e stăpână.

Dar poţi să iei tot ce iubeşti?
Tradiţii scumpe... Cum iei marea?
Dar locul ţarinei fireşti?
Străbunii dorm... Le-auzi chemarea?

Mai bine vino iar la noi:
Te-aşteaptă casa şi morminte,
Bătrâni uitaţi sub cruci şi ploi...
Să nu ne uiţi... Să iei aminte!

Visezi s-aduni un sac de bani?
Aici nu ai decât durere,
Revolta stirpei de ţărani
Şi vorba dulce, ca de miere.

[...] Citeşte tot

poezie de Angela Irina Ghintuială
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru de Limba Română

Am adormit în Carul Mare Dimineaţă rezervată
Voiaj prin ţara mea
Doi-trei bărbaţi şi nenumărate doamne
cu majuscule
Fiecare cu locul său
Trecem peste introducere din cauză de timp
9 şi 30
Stupca
Balada lui Ciprian Porumbescu
se-aude
până la
Pietrele Doamnei
Ora 11
Gura Humorului
Muzeul Obiceiurilor Populare
Biserica Sfântul Ioan cel Nou
11 şi 41 de minute
Mănăstirea Voroneţ
Albastrul de Limba Română
de-o veşnicie se amână

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (21 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru de Limba Română

Am adormit în Carul Mare Dimineaţă rezervată
Voiaj prin ţara mea
Doi-trei bărbaţi şi nenumărate doamne
cu majuscule
Fiecare cu locul său
Trecem peste introducere din cauză de timp
9 şi 30
Stupca
Balada lui Ciprian Porumbescu
se-aude
până la
Pietrele Doamnei
Ora 11
Gura Humorului
Muzeul Obiceiurilor Populare
Biserica Sfântul Ioan cel Nou
11 şi 41 de minute
Mănăstirea Voroneţ
Albastrul de Limba Română
de-o veşnicie se amână

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (19 mai 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zilele bătrânelor clipere*

Am navigat pe vremea cliperelor –
Înalte, elegante de la chilă la catarg,
Zvâcnind deasupra valurilor vesele,
Cu vânt chicotitor din pupa, larg;

Şi velele frumoase, albe ca zăpada,
Vibrând, parcă-ncercând să zboare:
Acum, se-apleacă nava-n bordul de sub vânt –
Acum, bordul opus e jumătate-n mare.

Îi pot vedea-nclinată coverta udă,
Plină de mâzga apei, un verde tatuaj;
Îl aud clar pe bătrânul Bill, nostromul,
Blestemându-şi zurbagiul echipaj.

Le văd râsul pe feţele arse şi păroase
În pulberea sărată, îi văd pe mateloţii care,
Agăţaţi de fungile velei gabier, cântă
Cântece marinăreşti sălbatice, fermecătoare.

[...] Citeşte tot

poezie de Angus Cameron Robertson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă ordon plouaţi curcile

politicienii fac naveta
dintr-un costum în altul...

pe ordinea de zi în parlament;
1. politica curcilor plouate şi a sistemului de irigare naţional

dragi tovarăşi şi ''pretini''
ţinând cont că aţi distrus sistemul de irigaţii vă ordon plouaţi curcile
nici o zi fără curcă plouată (aplauze)

2. politica rechinilor din mafia tradiţională
tăiaţi rechinii
uleiul de rechin ne va scoate din criza economică
trimiteţi colţii la muzeul satului român (pauze )

3. politica caracatiţei membră a statelor Ue
băgaţi-o în cratiţă la foc mic să nu piardă din suculenţă (pauze)
papricaş şi gulaş în conserve

4.. politica haarp şi manipularea naturii

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Any Tudoran
Adăugat de Any Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fanteziile unui bărbat singular

Vă-nşir telenovela vieţii rele
Din casa noastră, tradiţională,
De când bizara stea a soaţei mele
A-nvins în lupta grea, electorală!
Cam de vreo paişpe ani căsătorit,
Când o iubeam complex, total, solid,
Mi-a dat o veste ce m-a împietrit:
-Scumpilă, mă fac membră de partid...

Nutresc un dor de când eram copilă,
Schimbat de prin liceu în plan fierbinte –
Cu-mbârligări, prin fente, cu vreo pilă,
Plus baftă, s-ajung moţ... o Preşedinte!!
I-am replicat că-mi place-aşa cum este,
Cu sâni babani, plesnind de sexapil,
Dar m-aşteptam, cum fac ades neveste,
S-anunţe că-i "pe ţeavă" vrun copil...

Năprasnic se-azvârli-n politichie,
Cu toată-nverşunarea muierească

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!