Eugenia Calancea despre flori

Dimineaţa zorilor

Iubesc că aşa sunt eu
Până când viaţa-mi îngheaţă,
Şi te iubesc căci tu mereu,
Imi faci frumoasă dimineaţă.
Cu miros de dragoste,
Cu dor de zbor spre lumină,
Ziua de azi a-nceput
Cu o dragoste divină.
O picătură de senin
O alta cu miros de crin,
Să sorbi aroma florilor
Din dimineaţa zorilor.
Uite, în cafea ţi-am pus,
Picături de apă vie
Şi cu raze-am luminat
Drumul tău spre fericire.

poezie de Eugenia Calancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Floare cu dor...

Mă uit la cer cu privirea-n gol
şi zbor uşor alături de un stol,
încet ajung apoi într-un nor
şi totul se transformă-n ploaie
de curge pe pământ şiroaie.
Mi-ar plăcea să fiu o floare,
dar aş vrea să fie mare,
parfumul ei tu să-l miroşi,
iar eu când mă ridic să-ţi văd ochii tăi frumoşi,
părul meu să miroase-a viorele,
în cor să cânte păsărele
şi unele frumos ciripesc,
ca eu de tine să-mi amintesc.

poezie de Eugenia Calancea (18 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi face pentru sufletul tău...

Voi face din sufletul meu
un sicriu pentru sufletul tău
şi pentru a-mi strânge în mormânt
toate durerile mele,
iar din inima mea o locuinţă
pentru frumuseţea ta.
Te voi iubi de sus ca o zeiţă
şi voi trăi pentru tine în viaţa unei flori
sub razele soarelui.
Voi cânta numele nostru în vale
aşa cum cântă ecoul clopotelor.
Voi asculta inima sufletului tău,
exact cum asculţi valurile mării...

poezie de Eugenia Calancea (31 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În orice zi o şansă

Magnolia, floarea primăverii cu al ei miros îmbietor...
O frumuseţe rară ce te duce în visare,
dincolo de imaginaţie uneori...
Viaţa nu se poate scrie în cuvinte uşor...
Aşa e viaţa mea şi-a ta,
se trăieşte, se visează
şi rămâne speranţa,
alături de noi în fiecare zi...
Să facem ca orice zi
să fie o şansă pentru noi
şi să o facem mai frumoasă...
Gânduri bune să ne vină
în imaginea primăverii.

poezie de Eugenia Calancea (14 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frunzele toamnei

Dimineaţa e frig tare,
Soarele de-abia răsare
Frunzele gătite în culori
Parcă sunt caleşti cu flori
Şi cocorii au plecat
N-au mai vrut să stea la sfat.
Mii de păsări supărate
Stau zgribulite şi plouate.
Covor de frunze la poartă
Mi-au umplut ograda toată.
Frunze aurii roşcate
Au bătut şi-n geam speriate,
Vântul bate şi e ploaie,
Dă-ne drumul în odaie!
Frunze triste surioare
Acum sunteţi plăpumioare.

poezie de Eugenia Calancea (27 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum nu ştiu

Eu nici acum nu ştiu
Iubind, dacă se poate
Să simţi în tine un pustiu
Şi-n suflet te dor toate...
Gura cu miros de floare
Fie-ţi noaptea într-un vis
Şi sufletul mereu aprins.
Fie-ţi visul o cântare
Tot pe strune de vioare
Răsăritul soare sfânt
Ce il ai pe acest pământ,
De-atăta simţire, tu mă înfiori!
I-atâta durere în iubirea ta
Că mă rog la ceruri
Să pot ajuta
Să găseşti iubirea,
Să trăieşti cu ea.

poezie de Eugenia Calancea (11 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire nebună

Eu nici acum nu ştiu
Iubind, dacă se poate
Să simţi în tine un pustiu
Şi-n suflet te dor toate...
Gura cu miros de floare
Fie-ţi noaptea într-un vis
Şi sufletul mereu aprins.
Fie-ţi visul o cântare
Tot pe strune de vioare
Răsăritul soare sfânt
Ce il ai pe acest pământ,
De-atăta simţire, tu mă înfiori!
I-atâta durere în iubirea ta
Că mă rog la ceruri
Să pot ajuta
Să găseşti iubirea,
Să trăieşti cu ea.

poezie de Eugenia Calancea (11 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de zână

În timp ce oamenii dorm,
fii cu ochii pe ei.
Stele fără număr
soarele din cer străluceşte,
cum ar fi un rege.
Primăvara s-a terminat:
Şi în pădurile sălbatice,
nenumărate vieţuitoare
urează bun venit verii.
E o bucurie să vezi
atât de multe ramuri,
verde în vânt
şi o mulţime de flori,
unde lumina lor se extinde
într-o armonie albă.
Lumea este în mâinile
celor care au curajul
de a visa şi nu se tem de nimic.

poezie de Eugenia Calancea (31 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să trăieşti frumos

Să trăieşti fără să te prefaci.
Să iubeşti fără să ceri nimic.
Să vorbeşti fără să te superi.
Să asculti fără să judeci pe nimeni.
Trecutul e lecţia prin care ai fost.
Prezentul este darul tău de azi.
Viitorul este motivaţia ta de maine.
Pentru a trăi şi a înflori.
Tandreţe, respect în fiecare zi.
Dacă nu am fi conştienţi de toate astea
Am putea pierde totul într-o secundă.
Si ar fi mai mult rău în jurul nostru...

poezie de Eugenia Calancea (23 iunie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara miresmelor...

E vreme bună şi se văd
plimbări pe aleile parcului,
se simt inimi ce bat pentru alte suflete,
cu izul miresmelor parfumate,
din florile ce-ţi încântă vederea
şi ziua şi noaptea la fel,
pierzându-te în simţiri stranii,
cu pielea ta ce freamătă
ca o vioară în trupul cuprins de refren
şi înălţându-se spre cerul întunecat,
ce adoarme încet în noapte,
iar cei îndrăgostiţi rămân în feerie
şi aştern frumos o scenă de album.

poezie de Eugenia Calancea (5 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Seara miresmelor...

E vreme bună şi se văd
plimbări pe aleile parcului,
se simt inimi ce bat pentru alte suflete,
cu izul miresmelor parfumate,
din florile ce-ţi încântă vederea
şi ziua şi noaptea la fel,
pierzându-te în simţiri stranii,
cu pielea ta ce freamătă
ca o vioară în trupul cuprins de refren
şi înălţându-se spre cerul întunecat,
ce adoarme încet în noapte,
iar cei îndrăgostiţi rămân în feerie
şi aştern frumos o scenă de album.

poezie de Eugenia Calancea (5 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea mea eşti tu

În ochii tăi văd strălucirea soarelui
în primele ore ale dimineţii,
chiar dacă afară e viscol şi ninge, totul e-ngheţat.
Găsesc căldura ta şi o adiere de vânt uşoară ca o briză marină,
iar în părul tău simt răcoarea valurilor înspumate,
şi trupul tău emană un miros plăcut de flori...
Lumina puternică vine de la tine
şi se propagă peste tot către apus
ca şi cum ai creea un univers în jurul tău
ca şi cum tu eşti toată lumea mea.

poezie de Eugenia Calancea (23 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul femeii

Tu femeie
ce eşti cântec
în bătaia vântului
cu ochii verzi turcoaz
ca marea
în golful muntelui
veseli ca cerul senin
trişti ca tăcerea,
eşti ca o picătură
de rouă prelinsă
la ivirea zorilor
în văpaia vântului
ce arzi
renaşti
şi te stingi
ca o floare
în timpul ei de zi,
mâinile tale
sunt ca un leagăn
pentru copii

[...] Citeşte tot

poezie de Eugenia Calancea (14 iulie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonet Toamnă caldă

O nouă zi caldă iar s-arată
Nu vrem încă să vină vijelia
Ne pregătim s-avem tăria
Când frigul şi zăpada vin îndată.

Soarele încălzeşte şi azi câmpia
Razele lui toamna le cerşeşte
Grădina cu flori te copleşeşte
Şi parcă aud din nou ciocârlia.

Natura cu căldură ni-e dragă
Alergăm repede prin iarba umedă
Ca roadele toamnei să se culeagă.

Acum oamenii porumbul adună
Dar ziua e scurtă şi noaptea vine
Speram s-avem şi iarna bună.

poezie de Eugenia Calancea (5 noiembrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clima

Azi de dimineaţă
Puţin am citit
S-a pornit zăpada
Sudul iar îngheaţă
Stau şi beau cafea
Nu prea vad de ceaţă
Despre anotimpuri
Am vorbit în timp
Clima iar mă face
Să spun ceea ce simt
Parcă iarna asta
Nu mai vrea să treacă.
Pomii înfloriţi
Îmbrăcaţi în gheaţă
Gluma de iubire
Nu mă mai dezgheată.
Am trecut târziu
Cu un sfat banal
Să plantaţi un pom
Cu ţurţuri pe ram

[...] Citeşte tot

poezie de Eugenia Calancea (23 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu o floare roşie în mâinile lui...

E acolo... aşteaptă...
Are o floare roşie în mâinile lui,
şi un zâmbet şters.
Aşteaptă... şi el nu înţelege,
pe cea care nu mai vrea să vină.
El nu ştie, nu înţelege
că asta-i cea mai bună seară
pentru a-i spune
în întunericul nopţii.
S-a terminat ziua,
dar ea n-a venit
pentru că s-a dus...
a devenit mireasă a morţii.
În timp ce el aşteaptă acolo...
- aşteaptă... e trist...
Cu o floare roşie în mâinile sale.
şi un cadou - un angajament
pentru eternitate.

poezie de Eugenia Calancea (11 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voalul sufletului

Stau la fereastra
cu geamul de cristal
şi sufletul mi-e ca piatra
cea sclipitoare,
ce fuge prin tunelul
lung şi întunecat,
ce duce al meu voal,
fluturând ale mele neguri,
căutând lumina soarelui.
Sufletul meu zboară apoi,
ca un cocor spre primăvară
şi simte lumina caldă,
cu copaci înfloriţi
într-o lume ce doare,
iar durerea e piatra pe umerii mei
şi duce ecoul ascuns de vijelie
şi cântă la soare ca o privighetoare
ce aduce un zâmbet iubitor,
iar eu trăiesc din nou.

poezie de Eugenia Calancea (16 aprilie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe patul cu flori albe

Cascada de flori albe pline de iubire
ninge intens pe faţa ta şi fulgul se plimba,
pe cap, pe umeri, prin nori de fericire,
lângă vise, speranţe cu tine aş zbura
într-un vis de iarnă de te-aş atinge
pe patul cu flori albe aş dormi o viaţă
şi deodată din vis aş vrea să mă trezesc
când fulgi de ninsoare pe mine mă albesc.
Cu lacrimi de nea aştept să mă priveşti
şi faţa să-ţi fie cu-n zâmbet în privire,
în gând, în viaţa ta tu mă primeşti
fără a şti de mine să-mi dăruieşti iubire.

poezie de Eugenia Calancea (17 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În furtuna toamnei

Furtuna vine când e linişte
şi alungă tăcerea copacilor
iar luna nu mai trimite raze
şi râsetele seminţelor zboară
spre inimi uşoare cu suspine-n suflet
şi vântul coboară spre mărăcini de spini,
iar fluturii s-ascund sub ramurile florilor,
aşteptând din nou apusul de soare.
Vântul păzeşte cheia toamnei,
pe care o deschide când norii apar
şi zboară fără oprire spre apus,
iar toamna îşi desface poala cu o moştenire,
ce te face bogat de vise
pe care nu ştii să le uiţi
pentru a redescoperi fericirea ei.

poezie de Eugenia Calancea (3 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti idealul şi credinţa

Seara cerul e plin de stele
Şi-n seara asta privesc spre ele,
Sper să văd şi steaua ta,
Ce luminează-n calea mea
Şi mă plimbă-n visele mele
Cu parfumul florilor
Şi freamătul pădurilor,
Mă plimbă-n varful munţilor,
S-ascult cântecul izvoarelor
Şi uitându-mă la tine
Să văd valurile marine.
Energia ta puternică
Să mă poarte-n noaptea adâncă,
Să simt inima cum vibrează
Şi sufletul meu înviază.
Că aşa-mi alină suferinţa
Căci tu eşti idealul şi credinţa.
Şi alungă ale mele amăgiri
Într-un caiet cu amintiri.

poezie de Eugenia Calancea (13 august 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!