Rusia şi poezie

Chagall

eu sunt chagall,
vreau să desenez acrobate prin sunete,
am pictat destul balete ruse
în la ruche am găsit nestemata sufletului,
soldatul care bea e o frântură din viaţa mea,
căci lumea mea mitica vine din mine,
adică copilărie, mituri orientale, basme ruseşti
ascultate la gura sobei.
am colindat ca sirhan prin siria, palestina şi egipt
şi am ilustrat biblii,
ah, doamne, timpul este un fluviu fără ţărmuri,
nu ştiu de ce naziştii mi-au ars opera
căci morfologii fantastice m-au făcut să visez
şi aşa la mine ilogicul a devenit logic,
numai lumea mea interioară este realitate...
nu se ştie când am murit
pentru că şi astăzi mai duc o stradă în spinare
şi rătăcesc cu Perseu prin timp
poposind la un salon de pictura.
lăsaţi-mă să visez,

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (30 septembrie 2010)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Est

Sălbaticelor orgi furtunilor de iarnă
Se-aseamănă cu a poporului mânie,
Undele violete ale bătăliei,
Desfrunzite stele.

Cu sprâncene sparte, braţe argintii
Flutură muribunzilor soldaţi noaptea.
În umbra tomnaticului frasin
Suspină spiritele celor măcelăriţi.

Spinoasă sălbăticie oraşul înconjoară.
De pe trepte sângerânde alungă luna
Îngrozitele femei.
Lupi sălbatici au pătruns prin poartă.

Comentarii

După părerea lui Ludwig von Ficker, poemul a fost scris în august 1914, probabil încă în Innsbruck. Trakl a plecat la Innsbruck pe 24 august cu un transport militar de la Innsbruck pentru luptele din primul război mondial. Ficker a publicat poezia după moartea lui Trakl în "Brenner", Anuarul 1915, publicat în primăvară, sub "Georg Trakl: Ultimele poezii". Şi aceasta cu precizarea "august 1914".

[...] Citeşte tot

poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia o sută plus

De-o sută de ani mă nasc întruna
Pe Câmpia Română
Pe crestele Munţilor Carpaţi
Marea Neagră îmi ştampilează
orice nostalgie europeană
Cu Doina şi Mioriţa
îmi tratez
orice junghi metafizic
Nu-mi pierd vremea
decât atunci când
n-am încotro
Punctele mele cardinale
sunt
Rusia America Dumnezeu şi Franţa
Dacă n-aş avea atâtea datorii
aş renunţa
cu drag
la toţi banii
Cu toate
că

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (29 noiembrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Analfabetism literar

activiştii anulează
arta aristocraţiei
arogând alambicarea
aprobând atelierul

aduc alte argumente
aprioric alandala
adnotând aleatoriu
avangarda agonistă

bănuitele biserici
başca boşii boierimii
boicotează baliverne
blocând bunele bravade

bosumflatele boeme
binemeritând brevete
beau batjocorind beleaua
belesc bine bidineaua

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Ionuţ Caragea din Analfabestism literar (2008)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Soră Rusia

aveai dreptate: cei care pretind că sunt singuri
sunt visătorii;
cei normali nu se încurcă în filosofii.

Ei zic imediat: uite, dacă aş fi cu tine pe o
insulă pustie, la un moment dat, ţi-aş ceda:
ţi-aş da de mâncare şi ţi-aş spăla hainele,
ţi-aş şterge picioarele cu părul meu lung.
(şi apoi ţi-aş usca portofelul).

Noi, soră, de ce nu suntem aşa?
Şi dimpotrivă, un apendice al societăţii;
o limbă moartă, de scris poezii.
Am iubit cu ea, foarte frumos, n-am ce zice
dar, în afar' de copii, rău am zbârcit-o!
Noi, dezlegaţi din peşteră tineri, dar niciodată ajunşi la lumină,
în comunitatea celor aleşi,

mereu pe drum, ca o profeţie de neînţeles
în care Dumnezeu şi Satan îşi trimit inimioare pe chat

[...] Citeşte tot

poezie de Dorin Cozan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au schimbat caii pe tancuri, iubito

au schimbat caii pe tancuri, iubito,
acolo nimeni nu auzise de actele de curaj ale cailor lipiţani
libertatea pur sângelui englezesc pe tancul rusesc
opera de artă vie atârnată de un fir de mătase,
maiestuoşii cai lipiţani, iubito,
ambianţa barocă a Palatului Hofburg
pe colhozurile soviete...
eu am intrat în basm călare pe un cal alb
cu pas baletând apoi pe sub liziera pădurii
la Daneş, la domeniile aflate sub sceptrul lui Dracula
căci, se spune, că pe aici, pe meleagurile danaşene,
obişnuia să meargă la vânătoare Vlad Dracul
-tatăl lui Vlad Tepeş –
orice vis e posibil, iubito,
aş fi gata să dau un regat pentru un cal frumos
pentru un lipiţan maiestos, dar şi pentru unul arab
tu semeni cu cei doi cai, iubito, trup maiestos
şi coamă arabă răvăşită în vise arăbeşti
doar un poet te poate prinde între două raiuri.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au schimbat caii pe tancuri, iubito

au schimbat caii pe tancuri, iubito,
acolo nimeni nu auzise de actele de curaj ale cailor lipiţani
libertatea pur sângelui englezesc pe tancul rusesc
opera de artă vie atârnată de un fir de mătase,
maiestuoşii cai lipiţani, iubito,
ambianţa barocă a Palatului Hofburg
pe colhozurile soviete...
eu am intrat în basm călare pe un cal alb
cu pas baletând apoi pe sub liziera pădurii
la Daneş, la domeniile aflate sub sceptrul lui Dracula
căci, se spune, că pe aici, pe meleagurile danaşene,
obişnuia să meargă la vânătoare Vlad Dracul
-tatăl lui Vlad Tepeş –
orice vis e posibil, iubito,
aş fi gata să dau un regat pentru un cal frumos
pentru un lipiţan maiestos, dar şi pentru unul arab
tu semeni cu cei doi cai, iubito, trup maiestos
şi coamă arabă răvăşită în vise arăbeşti
doar un poet te poate prinde între două raiuri.

poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

9-11 & the escape room

în sarcofagul meu cât o
cameră de cămin printre
soţii imaginare sacrifi
cii ritualice şi vise
poleite cu aur deschid
cartea morţilor cu ges
turile febrile cu care
un student deschide pa
chetul trimis de părinţi
sufletul începe numără
toarea inversă a desprin
derii de trup stai stai
strigă cineva nu uita să
iei lapte şi pamperşi în
fine mă trezesc în cealal
tă viaţă a mea zeul cu cap
de câine mă întâmpină şi
mă conduce pe cărarea tra
la la transparentă aici zi
ce el poţi avea tot ce nu

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Rupa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Precursorii şi urmaşii (O schiţare în versuri a istoriei literaturii române)

EXISTĂ O "ISTORIE A LITERATURII ROMÂNE DE LA ÎNCEPUTURI PÂNĂ AZI", SCRISĂ ÎN VERSURI DE PROF. CRISTIAN PETRU BĂLAN? Nicidecum, dar există o simplă schiţare a ei, expusă în numeroase strofe nepretenţioase, scrise pe înţelesul tuturor şi trecând foarte pe scurt în revistă aproape întreaga literatură română, cu prezentarea principalilor scriitori. Este, deci, o premieră absolută, deoarece, în nicio altă ţară din lume nu s-a mai încercat un asemenea experiment concentrat. Evident, scopul scrierii de faţă este să stimuleze cititorii ca să consulte istoriile literaturii române, deoarece mulţi dintre ei nu au avut norocul să cunoască întru totul aceste amănunte culturale de importanţă naţională, prezentate însă pe scurt, nume cu care trebuie să ne mândrim.

Arhitecţii de cuvinte, de verb-scris compozitori,
Sculptori de splendori în fraze, ce le zicem scriitori,
Ingineri ce modelează sufletele omeneşti,
S-au născut, trimişi de ceruri, şi pe plaiuri româneşti.

Prima scriere-n română e-a lui NEACŞU; alta nu-i.
I-o trimise lui Hans Benkner, judele Braşovului.
Anul scrierii e vechi, dar e-un mare act: Străbunul!
Era-un an cu cifra cinşpe şi sfârşea cu douăşunu...

"Dau ştire Domniei tale cum că eu am auzit
Că-mpăratul turc şi Mehmet din Sofia au pornit..."
Aşa scrise NEACŞU LUPU într-o limbă foarte clară,
Semn că şi mai vechi sunt texte româneşti care-o s-apară.

Iar de-atunci un val de scrieri, de mari cronici, de noi cărţi,
Apărură-n largul ţării, cât poţi urmări pe hărţi.
Ştim din şcoli de codici sfinte, de psaltiri, precum SCHEIANĂ,

[...] Citeşte tot

poezie de Cristian Petru Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Citiţi!?

Citiţi, prieteni, cu răbdare, acum când nu se mai citeşte,
Citiţi să vă formaţi cultura şi să vă amuzaţi, fireşte,

Citiţi Shi-Jing, Mahabharata, citiţi şi Biblia hazlie,
Citiţi ce-au scris Ion Becali şi Meme Stoica-n puşcărie,

Citiţi în Cimitirul Vesel, catrene scrise pe morminte,
Citiţi din nou Memento Mori şi plângeţi şi luaţi aminte,

Citiţi ce scriu extratereştii în lanurile mari de paie,
Citiţi ce-a scris în Ag pe Rime, demult, Apostol Nicolaie,

Citiţi, când vi se-nchide gura, Protestele lui Brătianu
Citiţi, când vă cuprinde ura, Pamflete de Ispas Feţeanu,

Citiţi în scoici, citiţi în valuri, citiţi în oase de guvid,
Citiţi şi psalmii din Fereastra de doamna Elia Davíd,

Citiţi de moartea Babei Porno în cărţile lui Ananie,
Citiţi, acolo, cu oroare, ce-ar scrie el pe lenjerie,

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şarja brigăzii de cavalerie uşoară

I

Jumătate de leghe, jumătate de leghe,
Înc-o jumătate de leghe până la redute,
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.
"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!" a strigat el.
"Scoateţi armele de-oţel!"
Galopau în valea Morţii
Cei şase sute.

II

"Înainte, Brigadă Uşoară, la asalt!"
A fost cineva înspăimântat?
Nu, deşi călăreţii-nţelegeau
Că ordinul primit era o nebunie.
Nu puteau pretinde explicaţii, oricum,
N-aveau datoria de-a-nţelege ce şi cum,
Datoria lor era să moară-n astfel de lupte.

[...] Citeşte tot

poezie de Alfred Tennyson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Birtaşul

Birtaşul nu mai avea camere de oferit nici beutură
În ce sat m-am rătăcit, o fi un castel pe aici?
Un telefon sări din suport şi strigă – anul nou.
Sunt prea timid să răspund.
Pe sobă zăcea un bătrân, nu se ştie cine deschisese.
De nu vă place, luăm altă sanie.
Unde sunt aparatele, astea sunt vechi.
Dacă eu sunt Josef, tu eşti Kio.
Barnabas apăru cu un jurnal vechi din 2050.
Frieda e logodnica mea, dar ţi-o pot împrumuta.
Bendemann aştepta scrisori din Rusia, nu-l interesa Frieda.
Pe un colţ de masă, Gregor scria versuri.
Din greşeală, Frieda îi reteză capul.
N-a observat nimeni, Gregor continua să scrie.
Oricum nu le citea nimeni. Frieda nu se mai scuză, era inutil.
Marea surpriză a serii abia sosise.
S-au repezit toţi să vadă, dar cum intra unul în cabina întunecată
Nu mai ieşea nimeni.
Nici autorul nu băgă de seamă.
Cifra 11 deveni 1, apoi fu anunţat Anul Nou.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blues fără saţiu

stăteam pe o pânză de păianjen şi mi se dăduse o lectură militară
un text lung de toamnă contorsionată în juru-mi precum adulterul
muream şi în acelaşi timp măturam praful galactic
din modesta căsuţă de ţară
a străbunilor
zbierând după mine
de ce n-am mai venit
precum abd-ru-shin pe i-phon-urile arabilor
meditând despre bacterii & endoscopii
pe scara spiralată a bibliotecii ferdinand din iaşi
ps
regele n-a citit vreo carte aici pe scara spiralată
priveam cum iordaniene nebotezate în iordan
au desşurubat dopul de la apa plată
cu o felie de lămâie
şi ce altceva ai mai făcut în casa
din roman
efectuându-ţi stricta inspecţie a zilei
în care ai fost mai bun
decât pânza de păianjen a toamnei

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cumplite tăceri mă ard în zile ploioase

Cumplite tăceri mă ard în zile ploioase.
Privesc pe geam şi nu găsesc răspunsuri.
Nu mai ştiu să caut lucruri frumoase,
Care să-mi bucure sufletul în poetice rânduri.

Mă aşez lângă tine şi m-atinge tristeţea.
Te doresc, te resping, nici eu nu mai ştiu.
Eşti visul ce-mi macină lin tinereţea,
În trecute simţiri, fiori-n suflet pustiu.

Se prăvălesc peste mine şlagăre ninse.
În vechea cameră se-aude un disc
Despre clipe năluce-mbrăcate-n mirese,
Căci orice iubire prezintă un risc.

Mi-ai vândut iluzii în pierdute-anotimpuri.
Copilul din mine s-a bucurat naiv,
Precum un magician mi-ai oferit trucuri
Şi m-am pierdut în ochi-ţi contemplativ.

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Irina Spilcă din Iubirea, în toate formele ei, Capitolul 1. Iubirea, în toate formele ei (10 februarie 2013)
Adăugat de Elena Irina Spilcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rogvaivpoem

absenţa ta
mi-era foarte somn
îmi doream să adorm
să am un somn fără vise
prezenţa ta
eram foarte viu
& voiam să-mi pierzi visele
ca-n studenţie străine de mine
erai curioasă de mine însumi
ce înseamnă în fond a-l cunoaşte pe cel capabil să scrie
o jalbă la baie laba nu e pentru decanul peaiubit & nu prea
scuipat de dl. securist n. c. al nostru profesoriu
vorbirea lui percutantă a construit atheneul
din iaşi din tătăraşi
acolo locuieşte victor de la victorie
zeiţa care nu ne mai răspunde la nicio convorbire mobile learning
zeiţele nu mai poartă mărgele de cadmiu am studiat îndelung
cadmiul protejează oţelul (acum o ascult pe iulia de la ecou
mi-am petrecut foarte multe ore cu ea
vorbind despre întârzierile poetului poeţilor din poezia română

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeme din ciclul amintiri din copilărie: 1. când eram mic

când eram mic, eu gândeam lumea cam aşa:
mai întâi curtea cu toate orătăniile,
până-n deal era satul, după deal câmpia, după câmpie orizontul
şi lumea mea se reducea la popă, la preoteasă, la învăţător,
la tata, mama, fratele şi sora mai mare.
apoi tata a plecat în război şi-am rămas singuri cu mama,
sărăcie, ţiganii la bug, mareşalul antonescu,
gustând din mâncarea soldaţilor,
zicea:,, fraţi români, treceţi prutul..."
trecuseră prutul, zicea tata mare, notarul,
ce dracului mai căutau ei până-n fundul rusiei?
apoi retragerea, încercuirea de la cotul donului,
,, ce făcurăm noi, fraţilor, zicea leu paraleu,
acum îl loc să trecem pe sub arcul de triumf
venim ca proştii cu capul în jos acasă cu ruşii în spinare...
ăia o să ne călărească muierile noastre
şi-o să ne dea să mâncăm la gamelă.
,, măi staline, burtănos,
ce-ai dus lumea la colhoz?
măi staline, burtă mare

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Ionescu-Bucovu (23 octombrie 2010)
Adăugat de Ion Ioenscu-bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poem de intenţie

(precuvântare la volumul Recviem pentru o roată bolnavă mintal)

de un timp
toate lucrurile din jurul meu
au început să mă părăsească
îţi dai seama cum este
să te trezeşti deodată
singur cu tine între două oglinzi
glisând dintr-o oglindă în cealaltă
într-o dezordine perfect browniană,
fără acele lucruri
cu care te-ai înfrăţit de-o viaţă
pe care le-ai îndrăgit
cu care ai făcut planuri
cum să vă petreceţi weekendul
şi
şi nimic
doar liniştea care îţi doare auzul
sau îţi înnoptează privirea devreme
dis de dimineaţă

[...] Citeşte tot

poezie de Petre Ioan Creţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Au fost acele zile

Era acolo-odinioară o bodegă
Unde ciocneam pahare-n care zâmbea vinul,
Îmi amintesc orele petrecute-n hohote de râs
Şi cum, tineri, visam prin fapte mari să ne-împlinim destinul.

Au fost acele zile, dragul meu, pe care le-am iubit
Şi pe care le credeam fără sfârşit,
Credeam că vom cânta şi vom dansa mereu încă o zi,
Că vom trăi cum vrem cât soarele pe cer va străluci,
Că vom lupta şi niciodată lupta n-o vom pierde –
Pentru că eram tineri, iar valea-n faţa noastră verde.
La, la, la, la
Au fost acele zile, da, într-adevăr, au fost acele zile.

Apoi, în profesii şi-n vâltoarea anilor ne-am risipit,
Iar ideile, stele căzătoare, s-au prăbuşit din ceruri în genune.
Dacă-am avea norocul să ne vedem iarăşi în bodega veche,
Ne-am zâmbi cum ne zâmbeam odată şi ne-am spune:

Au fost acele zile, dragul meu, pe care le-am iubit

[...] Citeşte tot

poezie de Gene Raskin, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Esenin

în viaţa anterioară
purtam o căciulă mare
cu urechi pentru că
trăiam undeva unde
era foarte frig

eram un mujic trist şi sărac
care muncea din greu
pe pământurile Mamei Rusia şi
aveam mâinile pline de
bătături de la coarnele
plugului

cred că
într-o zi
de acolo
din imensitatea glodului
l-am zărit pe Esenin
trecând
ca un boier

[...] Citeşte tot

poezie de Emilian Mirea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degradatori de naţie

Trăim perpetuu în ruşine
Oh, naţiune, biet popor
Condus de-o gaşcă; golănime
Politicând interes... lor.

Rămânem prinşi tentacular
De-o caracatiţă gigantă,
Infipţi în ac de-un insectar
De-o vanitoasă... atentantă.

Mă îngrozeşte-un car de silă
Că-s provenit de-un timp lugubru
De-o neştiinţă crasă... Am milă
De mine, ex... comunistul sumbru.

Nu-i-ndeajuns că m-am dezis
De putrezimea de prostie,
De lene, pungăşii-n permis
Că ştiinţa-i bunul... din hoţie?!?

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 iunie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!