criză şi ţări

Intelligence-ul românesc poate ieşi din saloanele moderne, elegante ale congreselor, consfătuirilor şi seminariilor interminabile, având capacitatea de a se decupla de zona politicului corupt şi de a se concentra sistematic, metodic asupra prevenirii şi combaterii marii corupţii politico-financiar-economice, de asigurare a securităţii energetice a ţării prin protejarea, modernizarea sistemului energetic naţional, de susţinere a creării şi securizării sistemului de irigaţii naţional, de dezvoltare impetuasă a turismului, de asigurare a securităţii sociale (reducerea şomajului, reconversia profesională, asigurarea traiului decent), de dinamizare a securităţii educaţionale prin creşterea calităţii actului educaţional, întărirea sentimentelor patriotice, a educaţiei morale, oprirea exodului inteligenţei româneşti şi a crizei de sistem, de creare a fundamentelor sistemului meritocratic. Aceste obiective sunt esenţiale pentru modernizarea României şi nu interpretarea la nesfârşit a unor fenomene, procese ultrasecundare, fără efecte în asigurarea progresului social al ţării, aşa cum s-a procedat lamentabil de multe decenii.

Adrian Ibiş în Intelligence. Studii (2012)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere

Am cunoscut tăcerea mării şi pe cea a stelelor,
Şi tăcerea oraşului când doarme,
Şi tăcerea bărbatului şi-a fecioarei,
Şi tăcerea celor bolnavi
Când privirea lor rătăceşte prin cameră.
Şi întreb, pentru-a înţelege:
Care este folosul limbajului?
Un animal sălbatic geme de câteva ori
Atunci când moartea-i răpeşte odraslele.
Iar noi amuţim în faţa aceleiaşi realităţi –
Nu mai putem vorbi.

Stând în faţa băcăniei,
Un băieţaş curios întreabă-un bătrân soldat,
"Cum ţi-ai pierdut piciorul?"
Iar soldatul se-învăluie într-o tăcere opacă,
Mintea-i zboară departe,
Dar nu mai poate ajunge la Gettysburg.
Revine zâmbind
Şi spune," Un urs a rupt o bucată din el."

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Edgar Lee Masters, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câte sunt...

Sunt străzile goale de-o fostă eleganţă
Nu doar în veşminte ce n-au importanţă,
Ci-n gropile, mii, curmând dreptul la vis
În murdaru-mproşcat, făr-a fi interzis.

Sunt oamenii negrii de hăul nevoii
Ce nu se mai spală cu picurii ploii
Ce curge-ntinând cu şiroaie mânjite
Şi case şi oameni cu feţe sfrijite.

Sunt băncile pline de bani din furat
Cu creditul luat de la cel nemâncat
Şi-s una, de alta, lipite pe-alei...
Da-s fără speranţă, sunt cuşca cu lei.

Sunt hoarde ce bântuie girofaruri albastre
S-anunţe-ntruniri provocând noi dezastre,
Ca şi cum n-ajunge că mâine nu e
Şi-ncearcă să mintă... că nu ştiu de ce.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (11 februarie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În majoritate, rezerviştii militari sunt de-o calitate socio-profesională remarcabilă, uneori excelentă, şi nu este de mirare că potenţialul agresor străin are frisoane, teamă. Cu toate acestea, o parte restrânsă a rezerviştilor promovaţi după criterii subiective, dezonorante, politice au invadat toate partidele politice. Aceştia au introdus în sistemul politic, şi în cooperare cu alte structuri profesionale reguli subversive, conspirative, dezinformative, manipulative specifice sistemelor piramidale, totalitare, penetrând şi instaurând starea de pasivitate, de dezorientare axiologică în societatea civilă. Prin complexitatea sa nedemocratică, fenomenul afectează majoritatea ţărilor lumii, mai ales acum, în plină criză economică şi morală mondială.

Adrian Ibiş în Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice (2013)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vara s-a dus

Am lăsat în urmă vara,
Toamna mi-a ieşit în cale,
Iar şi-a-ncreţit fruntea, ţara:
Ploi de crize vin, rafale!

Câmpu-i trist şi secerat,
Oamenii se-ascund prin case,
Plânge cerul, aritmat,
Peste frunzele rămase.

Sufletele ni se-nchid
Ca o pleoapă obosită,
Între noi creşte un zid...
Gândurile trec prin sită.

Melcii sunt acum stăpâni,
Scot coarne impertinente,
Nici tineri şi nici bătrâni,
Dar lipsiţi de sentimente.

[...] Citeşte tot

poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lansarea campaniei electorale

A început de azi să plouă,
Cu acuze contondente,
Unele-s de teapă nouă,
Altele prea virulente.

Un candidat care-i hulit
Face pe altul ipocrit,
Însă el, bine se ştie,
Zace în ipocrizie.

Unii au dus ţara în criză,
Economia nu e în priză,
Că în loc să capete elan,
Alunecă pe tobogan.

Un alt candidat grobian şi rârâit
Se pretinde cu activitate culturală,
Plin de dogme şi prea înrăit,
Pretinde că dă lecţii de morală.

[...] Citeşte tot

pamflet de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

S.O.S. Sănătatea!

Se-nchid spitalele pe rând,
Iar asistenţi şi medici pleacă
Şoptind o rugăciune-n gând,
De plâns, bolnavii se îneacă.

Băgăm o criză-n altă criză
Căci nu-s mănuşi sau măşti, e clar
Şi asta nu e o surpriză,
C-au tot cerut, dar în zadar.

Se vrea sistemul pe butuci,
Un plâns continuu şi-o strigare
În ţara cu atâţi uituci
Ce au promis în gura mare:

Normalitate, viaţă-aleasă,
Un vis pe care ni-l dorim,
Acum, când ne rugăm în casă,
Fricoşi, să nu ne-mbolnăvim.

[...] Citeşte tot

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăieşti

Trăieşti în acelaşi oraş cu fiinţa iubită,
Sunt poeţii singurii oameni fericiţi?
Trăiam între Shakespeare şi Valery.
Clovnul trece nepăsător.
Dar nu am fost eu Don Quijote,
Ultimele cuvinte au fost – pâine şi viaţă.
Totul se termină într-o eroare.
Îmi aparţii doar în închipuire.
Eu ruguri n-am aprins.
Ferice de tine, Ulise.
Înving cei care ştiu să se schimbe.
În plasa moale şi deasă a cuvintelor.
Haosul şi noaptea n-au un cărăbuş.
Un om de minimă rezistenţă.
O coajă subţire pe magma sângerie a lumii.
Capul meu stă pe tava privirilor voastre.
O moarte prea ciudată venea de nicăieri.
Omul zăpezilor aleargă sub pleoape.
Voi cânta azi cerul Andaluziei.
Ieşire din anonimatul propriei fericiri.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

FABULA SOLIDARITĂŢII

Prin forţa întâmplării,
Porcul,
Ajuns ministrul apărării,
Într-un guvern de javre,
Pe rezerviştii ţării
I-a dus, şi n u-s palavre,
Pe culmea disperării.

Ca şi primul ministru –
Un bou –,
Cu morgă de magistru,
Reduse la-ntâmplare,
Într-al crizei registru,
Pensiile militare,
La un nivel... sinistru.

Aduşi la disperare,
Curcani,
Gâscani cu grade militare,
Răţoii din rezervă,

[...] Citeşte tot

fabulă de Pavel Lică din Flori de urzici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În statele captive pseudodemocratice, numeroşi agenţi sub acoperire aflaţi sub control politic autoritarist acţionează în toate subsistemele sociale, din învăţământ, economie, administraţie până la sistemul politic, eludând cotidian drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sacre. În orice societate din Lume, acolo unde a patruns înalta corupţie (politică, financiar-economică, morală) în angrenajul Statului, toate instituţiile care înainte deserveau democraţia, statul de drept, pe cetăţenii oneşti, se transformă în organizaţii represive, ale managementului violenţei în raport cu societatea civilă, cu populaţia paşnică, muncită, exploatată. Demnitatea unei naţiuni este dată de prezenţa masivă în viaţa ei a oamenilor originali, autentici. Decadenţa morală a societăţilor apare atunci când falsitatea umană se generalizează, ca urmare a penetrării structurilor sociale de numeroşi "gardieni" dirijaţi de managementul violenţei instituţionale. Democratia dispare! Structurile sociale româneşti riscă continuarea decadenţei morale, ca urmare a creşterii exponenţiale a falsităţii umane specifice managementului violenţei instituţionale. Unele State au fost "devalizate" din interior de puternice entităţi private care controlează entităţi statale şi zone întinse particulare, private. Se pare că, în esenţă, factorul principal al crizei mondiale este acesta.

Adrian Ibiş (martie 2012)
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vă ordon plouaţi curcile

politicienii fac naveta
dintr-un costum în altul...

pe ordinea de zi în parlament;
1. politica curcilor plouate şi a sistemului de irigare naţional

dragi tovarăşi şi ''pretini''
ţinând cont că aţi distrus sistemul de irigaţii vă ordon plouaţi curcile
nici o zi fără curcă plouată (aplauze)

2. politica rechinilor din mafia tradiţională
tăiaţi rechinii
uleiul de rechin ne va scoate din criza economică
trimiteţi colţii la muzeul satului român (pauze )

3. politica caracatiţei membră a statelor Ue
băgaţi-o în cratiţă la foc mic să nu piardă din suculenţă (pauze)
papricaş şi gulaş în conserve

4.. politica haarp şi manipularea naturii

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Any Tudoran
Adăugat de Any Tudoran
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anacronism

Promovând găunoase interese- precum spaţiile mortuare,
ce devin excedentare prin putrefacţie sau mumificare-
reuşesc unii, să-şi creeze alianţe de adepţi
prin partizanerii de găşti- oficiale- compuse cert... din cei fără de neuroni potenţi.

Şi printr-un paradox devenit universal, dintr-o practică milenară,
istoria a inventat- pe un făgaş fals de supremaţie, cel puţin ordinară-
percepte anacronice, vândute într-un modernism deşănţat;
creându-se iluzia unei perimate democraţii, cunoscută sub forma unui lexic de "Stat reformat".

Separarea puterii, nu este cea naturală, universal acceptată;
este rezultatul minciunii, al unei promisiuni intangibile, deplasată...
vândută sub forma de "răvaşe", prin tot felul de săgeţi otrăvite...
inclusiv prin "curve" masculine, sau fotomodele refutate, depăşite...

Însuşirea în bun personal- a ceea ce o naţiune întreagă produce-
face parte din practica unei teorii ce doare, şi îs capabili de a o induce,
fiind o parte însemnată, dar minoritară în acceptul de "escrocherii";
practicându-se făţiş, într-un lanţ vicios de interacţiuni personale, de abjecte financiare... maşinării.

[...] Citeşte tot

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (12 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grodek

Seara-n tomnatice păduri răsună
Armele morţii, întinsurile aurii
Şi-albastrele lacuri, deasupra soarele
Sumbru se rostogoleşte; cuprinde noaptea
Muribunzilor luptători, sălbaticele plânsete
Ale gurilor zdrobite.
Dar liniştea-n adâncul văilor adună
Nori roşii în care mânios Dumnezeu sălăşluieşte
Ce sângele sie-şi vărsă, a lunii răcoare;
Toate drumurile sfârşesc în neagră descompunere.
Sub ramurile aurii ale nopţii şi ale stelelor
Se clatină a umbrei Soră prin tăcuta dumbravă
Spre a saluta fantomele eroilor, capetele sângerânde;
Încet răsună prin trestii întunecatele flautele toamnei.
O mândru doliu! Voi de minereu altare
Flacăra fierbinte a duhului hrăneşte astăzi o cumplită durere,
Nenăscuţii nepoţi.

[...] Citeşte tot

poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefaţă şi comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebare logică

Cum criza pare explozivă,
În ţara asta cam codaşă,
Când tortu-i mai curând... colivă,
De unde bani pentr-o cireaşă?

epigramă de Eugen Deutsch din Festivalul "Cât e Buzăul de mare", Ediţia X-a, Tema: Cireaşa de pe tort (9 mai 2009)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grijă mare la votare!

În ţara noastră, frăţioare
Iată-i rostul de schimbare!
Poporul fiind batjocorit
Mulţi în stradă au ieşit
Şi-au strigat în gura mare
Asta nu e guvernare,
Vrem schimbare!

Tineri mulţi şi-au pierdut viaţa
Supărarea umplând piaţa
Că-i guvernul prea corupt
Şi paharul s-a umplut.
Pe fond de haos evident,
Iar apare un accident
Jos guvernul incompetent!

Durerea fiind aşa de mare
Schimbarea-i cu justificare
Dar să vezi de-acuma vere
Toţi avem câte o părere.

[...] Citeşte tot

poezie de Ionel Popa (12 noiembrie 2015)
Adăugat de Ionel Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!