Citate despre moarte și picioare, pagina 3
Nopțile nedespărțirii
1. Noapte.
Miros de pod.
Gardului îi cresc rădăcini.
Apa luminează pământul.
Piatră ascultând.
Cântă un fir de păr.
2. Noapte.
Drum.
Propriile picioare în presupuneri.
Nu mai există verdeață separată.
Altă epocă a mâinii,
alt timp al legănării.
3. Noapte.
Acum deja împreună creștem, ne învârtim
cartofi, oameni, câini, acoperișuri...
Cine merge? Cine respiră?
Tu deasupra mea și mai departe -
[...] Citește tot
poezie de Miron Bialoszewski din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec pentru viitor
Este război în lume,
Ne vor închiși în case
Să stăm cu frica-n sân,
Dar și cu frigu-n oase.
Să ne-acceptăm destinul,
Căci ei așa scontase ,
Să nu ne apărăm,
Să stăm cuminți în case.
Ne este ger în suflet,
Moartea pândește-n aer,
Miroase-a sânge proaspăt,
Plouă pe străzi cu fier.
Mor oameni în picioare,
Căci au ales să moară...
Decât să se târască
Trădând o-ntreagă țară.
[...] Citește tot
poezie de Andrei Ș.L. Evelin din Începuturi (26 martie 2020)
Adăugat de Andrei Ș.L. Evelin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubita
Eu îi spun că-i porumbiță,
Că mi-e dor de-a ei guriță,
Că de dragu-i o să mor,
Ea mă ia peste picior.
epigramă de George Budoi din Femeia de la A la Z în Epigrame și Madrigale (25 octombrie 2014)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci când alergi îți folosești picioarele. Când te îmbulzești, îți folosești brațele. Dar când aștepți, nu îți folosești decât puterea de a spera. Și aici e greutatea. Căci această putere se uzează și ea, ca orice lucru. Și în clipa în care puterea de a spera s-a uzat, ești pierdut. Nu te mai salvează nimic, pentru că nu mai izbutești să aștepți. Nemaiputând, trebuie să mori.
Octavian Paler în Viața pe un peron
Adăugat de Andrada Șerban
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu avem existență fară transcendență. Dacă omul se menține înăuntrul destinului, dacă rezistă neclintit până la moarte, el nu poate să facă acest lucru doar prin sine. Ceea ce însă îl ajută aici este de altă natură decât orice ajutor venit din lume. Faptul că stă pe propriile lui picioare îl datoreaza unei mâini insesizabile, care poate fi simțită numai în libertatea sa, venind dinspre transcendență!
citat clasic din Karl Jaspers
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-aș fi rege
De-aș fi rege-aș duce-o tot în chefuri
Și-aș întinde-ospețe noaptea toată,
Dar pe cei cu care-aș face-o lată
I-aș ucide-a doua zi în beciuri.
Mi-aș vopsi picioarele cu roșu,
Și-aș iubi bomboanele și danțul,
Seara aș ieși, plimbând cu lanțul,
Când ogarul verde, când cocoșul...
Și din țara mea și-a frumuseții
Tuturor le-aș face câte-o parte,
Încât veacuri multe după moarte
M-ar cânta tâlharii și poeții.
poezie celebră de Radu Stanca din Poezii (1973)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe
Mi-e numai toamnă fără tine
Și frunze nevăzute cad,
Se scutură păduri în mine
Și sunt al râurilor vad
Pe fund am numai pietre moarte,
Pe maluri doar pescari bătrâni
Mă simt un vas purtat de toarte
Pe la secatele fântâni.
Pe cioburile ce voi fi
Picioarele goale vor călca
Pe care nu le voi răni
Pe care le voi vindeca.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai rău decât atâta
Mai rău decât atâta nu se poate!
Ba se poate dragul meu, să știi
Păsările emigrează toate
Și rămân pădurile pustii
Cei care-nvârteau odată lumea
Au căzut și azi tot în picioare
Banul sau norocul după cum i-a
Pus la adăpost pe fiecare
Fac averi în umbra legii
Și ne râd la o adică
Ei ca regii, noi ca blegii
Și tot noi murim de frică!
poezie de Ion Untaru din Condorul (2001)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
un pahar cu picior
o armă perfectă
pentru cei care de la gând
până la faptă mai iau un rând
mai mor o dată
gogyohka de Luminița Potîrniche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arta compătimirii
Dacă nu mai pot de mâini, de picioare
sunt compătimit,
sunt tratat cu doctorii alese.
Dacă mă vindec și zburd ca un mânz,
sunt tratat cu indiferență.
Dacă am cancer,
sunt ținut pe palmă.
Dacă n-am cancer,
sunt pălmuit.
Dacă mor,
mă îneacă în lacrimi.
Dacă nu mor,
mă îneacă în lac.
M-au înnebunit de-a binelea
compătimitorii...
Pentru orice eventualitate,
ferește-mă, Doamne,
de cei care se oferă
să mă jelească:
[...] Citește tot
poezie de Vasile Romanciuc (1991)
Adăugat de Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Bocetul haiducului
Calul meu fără zăbale,
Cu doi îngeri la picioare
Cum mă bate dinspre tine
Moartea mea cu lacrimi line.
C-am plecat pe-un deal năuc
Să mă fac pană de cuc
Și te-am lăsat priponit
De o cumpănă de mit
Soarele să te-năimească
Noaptea să te vălurească.
Doamne, murgul meu de moarte
Doar o cruce mă desparte
De coama ta tremurată
Peste vama niciodată.
Murgule, dacă te-aș pierde
M-aș face lucernă verde
Să mă pască-n sus de rai
[...] Citește tot
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ce pot să fac?
Ce pot să fac? Amorul e cel mai bun poet;
nu eu îți scriu, ci suma trăirilor curate,
când tot ce face astăzi mai dulce un sonet,
se-apleacă la cheremul privirii-ți deocheate.
Ce pot să fac când moartea mă trage de-un picior
și-mi tot repetă, gravă, "aruncă-te-n cuvinte"?
Să te aleg pe tine, căci altfel am să mor,
și te-aș alege, scumpo, de-aș ști că nu mă minte.
Ce pot să fac în clipa în care m-ai uitat,
mai bine decât gerul să îl invit în gene?
Dar viața îmi răspunde, atunci, pe înserat:
"ți-a mai rămas o șansă: iubește-o în catrene".
Ce pot să fac? Lumina catrenelor e oarbă,
nu vrea decât din trupu-ți lumină să absoarbă!
sonet de Ionuț Popa (2009)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Atât de multe veri...
Lângă un lac, scheletul alb și curat al unei căprioare,
Lângă celălalt, uscată, o lotcă abandonată-n iarba rară:
Două geometrii desenate frumos de pensula vremii,
Două lucruri deja moarte așteptând să moară.
C-un băț în mână, am trecut pe lângă ele-n fiecare vară
Sub rochia cerului bleu sau sub scuipăturile lui gri, flecare;
Și,-n fiecare vară, am văzut cum între leațurile-albite
Distanțele cresc și cum cad stâlpii din picioare.
Timpul adaugă fiecărei răutăți o nouă răutate
Trebuie-acum să privești atent, c-o anume intensitate,
Pentru-a ști dacă cerbul plutește sau barca aleargă.
Atât de multe veri... și eu le-am trăit pe toate.
poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigrama (definiție prozodică)
Iambi, dactile sau trohei,
E frumoasa-ntre femei,
După care neica moare,
Dacă-i tare în picioare...
epigramă de George Budoi din Epigrame despre epigrame (2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiul meu, de voiesc păcătoșii să te ademenească, nu te învoi, dacă-ți spun: "Vino cu noi, să ne punem la pândă, ca să vărsăm sânge, să întindem curse fără cuvânt celui neprihănit, să-i înghițim de vii ca locuința morților, și întregi, ca pe cei ce se coboară în mormânt. Să punem stăpânire pe tot felul de lucruri scumpe, să ne umplem de pradă casele noastre, fii părtaș la obștea noastră, o singură pungă fi-va pentru toți!" Fiul meu, nu te întovărăși cu ei pe cale; abate piciorul tău din cărarea lor, căci picioarele lor aleargă numai la rău, iar ei zoresc să verse sânge. Zadarnic se întind curse în văzul păsărilor! Căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, și sufletului lor își întind ei lațuri.
Solomon în Pildele lui Solomon, Cum se dobândește și se pierde înțelepciunea - 1:10-18
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă lupți cu tine însuți, folosește mijloacele cele mai dure și cele mai ascuțite arme. Confruntarea trebuie să fie totală, "pe viață și pe moarte", fără menajamente și concesii. Scoate dracii din tine și cu bomba atomică, dacă e nevoie, dar nu te lăsa pradă propriilor slăbiciuni. Fii mai tare decât propria persoană, dă de pământ cu hoitul neputincios care zace în tine și ridică-te. Dacă va fi să pierzi lupta, atunci sfârșitul ei să te găsească în picioare, cu inima trează și cugetul împăcat.
Mihail Mataringa (31 martie 2013)
Adăugat de Mihail Mataringa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul ca zeul
Poetul ca zeul
Rămâne-n picioare
Și după ce moare.
Cuvintele lui
Oracol de dor
Șopot de izvoar
Prin timp călător.
poezie de Ion Ionescu-Bucovu (9 iunie 2011)
Adăugat de Ion Ionescu-Bucovu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și ajutorul de înmormântare este diminuat cu 25%
Eu zic să nu-ți dorești prea tare
Un ajutor de-nmormântare,
Căci riști, afară să-ți rămână
Piciorul, coapsa și o mână.
epigramă de Dan Norea din Epi... Gramatica, Guvernul și pensionarii (2007)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acesta
Ei spun că simulez sau mint
În tot ce scriu. Nu este așa.
Adevărul este că eu
Simt prin imaginație.
Nu folosesc corzile inimii.
Tot ce visez sau las liber
Alunecă de pe mine sau moare,
Așa cum se întâmplă cu-o terasă care privește
La lucruri de dincolo de ea.
Acele lucruri mă călăuzesc.
De aceea eu scriu din mijlocul
Lucrurilor, nu lipit de picioarele cuiva,
Liber de propriile mele confuzii,
Preocupat de ceea ce nu este.
Sentimente? Să lăsăm cititorul să simtă.
poezie clasică de Fernando Pessoa, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În rău și-n bine
Ce să fie viața mea?
Dansul unui fulg de nea?
Lacrimă-nghețată-n vânt
și căzută pe pământ?
Picătură de sudoare,
o scăpare muritoare
dacă este viața mea,
ai să vrei să uiți de ea,
nimic să nu-ți dea de veste
că am fost greșeala Ta;
căci - înaripat - și gândul
are un călău: cuvântul.
Orice-ar fi, privind spre soare,
cu pământul sub picioare,
ascunzându-te de mine
ca un păpușar pe sine,
[...] Citește tot
poezie de Silvia Velea
Adăugat de Silvia Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre moarte și picioare, adresa este: