naţiuni şi superlative

Până acum o jumătate de secol, se credea că stelele ar fi împrăştiate ici şi colo în spaţiu (...). Găsim în spaţiu, chiar dacă ar fi mărginit, cum vrea Einstein, dar nu mai puţin nelimitat în practică, naţiuni sau popoare de stele. (...) Aceste societăţi, ca şi cele omeneşti, sunt compuse din familii: sistemele solare. (...)
O altă analogie admirabilă între aştri şi oameni este existenţa perechilor. Cea mai mare parte din fiinţele omeneşti trăiesc în perechi - soţ şi soţie, prieteni nedespărţiţi, amanţi - şi cea mai mare parte din stele sunt, cum zic astronomii, "duble"; adică ele apar ca doi aştri de mărime aproape egală, care se învârtesc împreună în jurul aceluiaşi centru de gravitate. (...)
Mai sunt şi alte asemănări ciudate între lumea omenească şi lumea astrală. Atât printre noi, cât şi printre stele, numărul morţilor întrece pe cel al celor vii;

citat clasic din romanul Gog, Stele = Oameni de Giovanni Papini (1990)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua...

... şi va veni o zi, când fiecare moldovean
când fiecare suflet dus peste hotare
va fi întâmpinat cu doina de alean
din versul meu, din pâinea mea cu sare

când ţara miliardului furat
va fi în rândul miliardelor de aur
când naţiunea scoasă la mezat
din curvă va redeveni tezaur

şi când mizerii alde plahotniuc
vor sta unde li-i locul - la-nchisoare
şi mort să vă-ntălnesc am să mă duc
să vă-ntâlnesc cu pâine şi cu sare

când saltimbanci de teapa lui dodon
vor sta unde li-i locul lor- în ţeapă
cu-acelaşi vers eu am să ies la avion
adăugând la pâine şi la sare ceapă

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (9 mai 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

...hai Românie planetară

.. hai Românie planetară, proiectul pur Dumnezeesc
azi iar e ziua ta ca Ţară cu care pot să mă măndresc
indeferent de toate cele, de viitor, prezent, trecut
eu şi la bune şi la rele voi sta să te admir, tacut

ca cea mai dulce naţiune din şirul lung de natiuni
venită din genuni străbune, şi susţinută de genuni
pastrată-n şir de lungi milenii în mod special de Dumnezeu
stiind că printre atîţea genii, voi apărea cândva şi eu

un simplu omulean, mai simplu decât oricare din romani
un biet ţăran care pe timpuri tăiase frunzele la câini
si care azi îţi adresează urări de bine şi succes
timid în sinea sa scandeaza - eu... Românie... te iubesc.!!!

in rest, atîtea minţi subtile îţi plâng de milă şi de dor
atîtea mutre cu şenile tocesc condeele de zor
- eu visător fiind din fire îţi spun la revedere Ţară
la sărbătoarea Reunirii în cea de-a sută primăvară.

poezie de Iurie Osoianu (1 decembrie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unele dintre momentele cele mai productive în istoriile naţiunilor au fost atunci când acestea erau foarte stresate - economic, politic, cultural sau social. Este posibil să fii stresat până la un punct în care mai multă creativitate este stimulată decât ar fi cazul altfel. Eu cred că este adevărat că necesitatea este mama invenţiei.

citat din Neil deGrasse Tyson
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciunul din numeroasele romane, filme şi studii biografice mai mult sau mai puţin imaginare despre Tozgrec, recent compuse, nu pare să facă dreptate personalităţii sale. De-ar fi să-l credem chiar pe Tozgrec, puţin contează cine este el în realitate. Acest adevăr, a afirmat el odată la Naţiunile Unite, riscă să nu intereseze pe nimeni la ora actuală. Unii au interpretat asta ca un semn de dispreţ pentru oameni; alţii nu i-au dat nicio atenţie; dar cei mai mulţi au simţit că acum, ca întotdeauna, Tozgrec spunea chiar adevărul.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tehnologiile de comunicare, sunt necesare, dar nu suficiente, pentru ca noi oamenii să ne înţelegem unul cu celălalt. Acesta este motivul pentru care încă avem multe dispute şi conflicte în lume. Instrumentele tehnologice ne ajută să adunăm şi să răspândim informaţiile, dar avem nevoie de asemenea de calităţi precum toleranţa şi compasiunea pentru a obţine o mai bună înţelegere între oameni şi naţiuni. Am mare încredere în optimism ca şi principiu călăuzitor, chiar şi numai pentru că ne oferă posibilitatea de a crea o profeţie care se auto-împlinească. Aşa că eu sper că am învăţat ceva de la cel mai barbar secol din istorie - secolul 20. Mi-ar plăcea să ne văd că vom depăşi diviziunile tribale şi să începem să ne gândim şi să acţionăm ca şi cum am fi o singură familie. Asta ar fi globalizare reală...

citat din Arthur C. Clarke
Adăugat de Catalin Popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călăul

Se vaietă românul că cică e furat
De hoţi externi, interni, extratereştri
Şi calcă în aceliasi străchini, regulat
Când ese să-şi aleagă Doamnele fereşte...
Se vaietă românul că cică e vândut
De douăzeci de ani de la cizmar încoace
Aevea visul celor proşti şi celor mulţi
S-a transformat într-o iluzie rapace...

Se vaietă românul că cică e trădat
De când se ştie că-i şi el o naţiune
De domnitori, de regi, de preşedinţi de stat
De toată scârboşenia din lume

Se vaietă românul că -s ruşii vinovaţi
Bulgării, nemţii, ungurii, evreii
Şi după cea călcat în propriul rahat
Şi-l pune cu mândrie-n fruntea Ţării...

E numai vaiet de la Tisa pân-la Nistru

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (12 octombrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un om care se naşte într-o lume deja ocupată, dacă familia sa nu poate să-l hrănească, sau dacă societatea nu poate sa-i folosească munca lui, nu are cel mai mic drept de a reclama o porţiune de hrană; el este supranumerar pe acest pământ. La marele banchet al naţiunii nu există tacâm pentru el; natura îl condamnă şi-i ordonă să plece şi întârzie să-şi pună ea însăşi ordine în execuţie.

citat din Thomas Malthus
Adăugat de Elena Meculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Natura a trasat cu o mână grosolană, dar fermă, proiectul istoriei omului şi al revoluţiilor sale în liniile munţilor pe care i-a ridicat şi ale fluviilor pe care le face să coboare din vârfurile lor... Mările, munţii şi râurile sunt limitele cele mai naturale ale naţiunilor, obiceiurilor, limbilor, regatelor, tot atât cât şi ale teritoriilor, şi chiar în cele mai mari revoluţii umane, ele au fost linii directoare sau hotarele istoriei lumii. Daţi fluviilor un alt curs, lanţurilor de munţi o altă direcţie, malurilor mării alte contururi: nu este suficient pentru a schimba în întregime şi pentru totdeauna formele de dezvoltare a omenirii pe acest teren nesigur pe care se succedă naţiunile?

Johann G. Herder în Idei despre filosofia istoriei omenirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Micile naţiuni nu cunosc senzaţia fericită de a exista dintotdeauna şi pentru totdeauna; toate au trecut, într-un moment sau altul al istoriei lor, prin anticamera morţii; confruntate mereu cu aroganţa celor mari, ele îşi văd existenţa veşnic ameninţată sau pusă sub semnul întrebării, fiindcă existenţa lor este o întrebare... Micile naţiuni formează o altă Europă, a cărei evoluţie e în contratimp cu evoluţia celor mari. Un observator poate fi fascinat de intensitatea adesea uimitoare a vieţii lor culturale. Se manifestă aici avantajul micimii: bogăţia evenimentelor culturale este pe măsura omului; toată lumea poate cuprinde această bogăţie, poate participa la viaţa culturală în ansamblul ei, de aceea, în ceasurile ei cele mai bune, o naţiune mică poate aminti de viaţa dintr-o cetate greacă antică.

Milan Kundera în Testamente trădate
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nerva (linguşitor): Sunteţi foarte cunoscut pe piaţa de zarzavaturi, excelenţă!
Poporan (mândru): Ce te miri? Înainte de revoluţie aveam taraba mea!
Nerva: Zarzavagiii vă dau marfă gratuit! Nimeni nu îndrăzneşte să ia parale de la un erou naţional...
Poporan (mândru, solemn): Cea mai mare bucurie a unui martir este recunoştinţa poporului!
Nerva: Exact!
Poporan: Pentru naţiune, o plasă de ardei e un fleac, Nerva! Pentru mine, acest dar al poporului are o mare încărcătură simbolică...

replici din piesa de teatru Partidul Naţional al lui Tata (Fantezie balcanică), scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, românii, în întârziere faţă de Europa, am creat mitul poetului naţional cu un decalaj destul de mare faţă de restul naţiunilor occidentale şi, o altă fatalitate istorică, l-am creat tocmai în perioada interbelică, perioadă care a coincis cu ascensiunea ideologiilor naţionaliste, de extremă dreapta. Sintagma a fost, apoi, preluată cu succes şi de ideologia comunistă care a folosit-o în scopurile propagandistice binecunoscute. Cred că ceea ce deranjează cel mai tare în această sintagmă nu e cuvântul mit, ci cuvântul naţional.

citat din Florina Ilis
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziarele mint. Ziariştii americani sunt practic nişte prostituaţi în meseria lor, fiind plătiţi extrem de bine; ei nu îşi riscă aproape niciodată viitorul financiar pentru echitate socială, dreptate şi adevăr, ci ascultă slugarnic de poruncile celor care ţin hăţurile. Iar cei care ţin hăţurile sunt cei care fac parte din conducerea internaţională a băncilor, care au decis crearea Fondului Monetar Internaţional şi a Naţiunilor Unite, şi care împing lucrurile spre un guvern mondial, ce va pune capăt libertăţilor individuale. În momentul în care acest coşmar se va împlini, omenirea va intra în cea mai neagră epocă din care, dacă va fi în stare să iasă, o va face cu sacrificii omeneşti şi materiale imense. Trăim apogeul unei conspiraţii francmasonice diavoleşti, care a început cu secole în urmă.

A. Ralph Epperson în Noua Ordine Mondială
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limbău: Am fost iar la cârciuma "Cocoşul Roşu"... Acolo se adună, seară de seară, duşmanii poporului... Beau şi înjură...
Lupoi: Înjură cumva partidul muncitorilor şi ţăranilor?
Limbău: Înjură tot! Dar mai ales partidul... Cel mai activ este agitatorul Guran.
Lupoi: Cine e Guran?
Limbău: Un pungaş! Pui de legionar! Taică-su avea fabrică de cuie...
Lupoi: Şi ce s-a întâmplat cu fabrica lui?
Limbău: I-a luat-o poporul! Aşa e drept! Acuma toată naţiunea face cuie...
Lupoi: Şi ce spune acest Guran?
Limbău: Când se îmbată, ţine cu reacţiunea...
Vulpescu (scrie, cu dificultate): Ţi-ne cu re-a-cţi-unea...
Lupoi (gânditor): Se îmbată des?
Limbău: Tot timpul e beat. Şi-i agită pe ceilalţi... Care, nici ei nu-s treji...
Lupoi: Concret! Ce spune?
Limbău (triumfal): Multe! Aseară spunea că generalisimul Stalin a fost un porc...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sutler: Concetăţeni englezi, în seara aceasta ţara noastră, cea pe care o reprezentăm şi pe care cu toţii o îndrăgim este groaznic ameninţată. Acest asalt violent şi unic asupra securităţii noastre nu va trece neobservat... sau nepedepsit. Duşmanul nostru este unul perfid, care caută să ne despartă şi să distrugă chiar fundamentul măreţei noastre naţiuni. În seara aceasta, trebuie să fim fermi. Trebuie să fim hotărâţi. Însă, în mod special trebuie să fim uniţi. Cei care vor fi prinşi în seara aceasta că instigă la asediu vor fi consideraţi aliaţi ai duşmanului nostru şi vor fi judecaţi ca şi terorişti fără indulgenţă sau excepţii. În seara aceasta, fac cea mai fermă făgăduială: dreptatea se va schimba, va fi dreaptă şi nu va avea milă.

replici din filmul artistic V de la Vendetta
Adăugat de Andreea Tanase
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne unim

Acum în vremuri de răstrişte
Să ne unim precum odinioară
Păstrând curată a noastră ţară
Iar iarba rea din holde azi să piară

Să înfruntăm viforul furtunii
Să nu lăsalăm a ne cotropi păgânii
Luptându-ne cu sârg
Pentru a ţării soartă
Respect azi să-i aducem
Lui "Moş Ion Roată"

Cinstindu-ne istoria, martirii, glia.
Îngenunchind la jerfa celor duşi
Precum Columna azi să stăm de veghe
Suntem urmaşii lui Brâncuşi

La Putna clopotele să răsune
Un Ştefan suntem toţi, un neam
Un suflet sfânt din Putna ne veghează

[...] Citeşte tot

poezie de Livia Mătuşa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Glossă universului

Univers fără de margini, prinzi în plasa ta de stele
Suflete pierind în noapte, îngeri, clipe efemere...
Numeri vieţi nenumărate, torci a timpurilor caier,
Tu ştii şi durerea vieţii şi a sufletelor vaier.
Tu eşti clopot nemuririi, îngerilor torci cenuşă
Şi-o aşezi ca pe-o comoară la a sufletului uşă.
Din a inimilor piatră numai tu cerni praf de stele,
Peste lumea în mişcare, peste vise şi poeme.

Univers fără de margini, prinzi în plasa ta de stele
A oceanului morminte, veşnic strânse-n lanţuri grele
Şi din valuri sidefate ce se caţără-n genune,
Peste stânci închipuite, laşi însemnele-şi anume,
Ca un voal de transcendenţă să unească veşnicii,
Spre a nu cunoaşte moarte, noaptea, zările pustii.
Sufli aur şi lumină şi-n cuvinte miere groasă,
Pentru-a ospăta mesenii la venirea lor acasă.

Suflete pierind în noapte, îngeri, clipe efemere,
Toate, toate-s ale tale, univers de praf de stele!

[...] Citeşte tot

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasta de dinţi

Din toate subiectele fierbinţi
Ce ne frământă astăzi naţiunea
Eu vin pe ordinea de zi cu moţiunea
Privind problema cu pasta de dinţi.

O să ziceţi că nu e importantă
Ciufuţi cum vă ştiu eu săriţi de cur
De-aceea mă abţin să nu vă-njur
Şi o să-ncerc să n-o fac prea savantă.

Românii noştri se împart în două:
Care o folosesc şi care nu
Unul sunt eu şi celălalt eşti tu
Şi-ar mai fi cei care se fac că plouă.

Pasta de dinţi e bună, nu e bună?
Cum o fi, e prezentă-n orice casă
Te curăţă de resturi după masă
Şi-mpiedică halena cea nebună.

[...] Citeşte tot

poezie de Petrică Conceatu din Volum în lucru - "Noua Geneză" (9 aprilie 2009)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demonism

O raclă mare-i lumea. Stele-s cuie
Bătute-n ea şi soarele-i fereasta
La temniţa vieţii. Prin el trece
Lumina frântă numai dintr-o lume,
Unde în loc de aer a un aur,
Topit şi transparent, mirositor
Şi cald. Câmpii albastre se întind,
A cerurilor câmpuri potolind
Vânăta lor dulceaţă sub suflarea
Acelui aer aurit.
Acolo stă la masa lungă, albă,
Bătrînul zeu cu barba de ninsoare
Şi din păhare nalte bea auroră
Cu spume de nori albi. Şi îngeri dulci
În haine de argint, frunţi ca ninsoarea,
Cu ochi albaştri cari lin lucesc
Şi-ntunecat în lumea cea solară,
Cu sânuri dulci, ca marmura de netezi,
Îi mângâi' barba lungă, -şi razim' capul
De umerii bătrâni cuprinşi de plete.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Mihai Eminescu (1872)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Furtuna - Războiul văzut de pe front (Prolog)

Piatra, băţul, toporaşul, suliţa, ţepuşa, ghioaga,
Buzduganul, alebarda, lancea, suliţa şi spanga,
Cuţitul, pumnalul, spada, paloşul cel greu, floreta,
Laţul, arcul, arhebuza, puşca, flinta, arbaleta,
Praştia şi catapulta, tunul şi aruncătorul,
Instrumente de ochire, capsele şi percutorul,
Plumbi, alice, gloanţe, bombe, ghiulele şi proiectile,
Grenade de multe tipuri, diverse explozibile,
Pistolul şi carabina, armele automate,
Groapa, şanţul, palisada, ziduri groase de cetate,
Scutul, zeaua, platoşa, armura, coiful şi casca,
Fumul, gazele de luptă, batista, tamponul, masca,
Carele de luptă, tancul, avioane de tot tipul,
Iată întreg arsenalul, perfecţionat cu timpul,
Folosit de om de-a lungul trecutului omenirii,
În scopul acaparării, sub pretextul înnoirii.

Regate peste regate, imperii peste imperii,
Neamuri, ginţi, triburi, popoare, din codrii, podişuri, preerii,
Au cutreierat pământul, devastând necruţător,

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!