Germania şi România

Nici nu-ţi închipui ce plăcere mi-a făcut venirea dumitale, şi iată de ce: mai întâi m-am bucurat că sunt socotită ca făcând parte dintr-o colectivitate – din cercul «Vieţii româneşti». Dacă unul de la revistă ajunge în puterea nopţii în oraşul meu, vine de-a dreptul la mine ca la un camarad din aceeaşi confraternitate, din acelaşi grup de prieteni, din aceeaşi familie. Dar mi-a părut bine şi din altă pricină. Eu stau cu bagajele gata de fugă. Cum se vor apropia nemţii de Focşani, noi fugim. Şi după, cum dumneata ne-ai bătut în uşă, iar eu ţi-am deschis, tot aşa şi eu – cine ştie? – o să bat la o uşă străină şi cineva poate îmi va deschide şi mie...

Hortensia Papadat-Bengescu în Vizita scriitorului Mihail Sevastos la scriitoare (septembrie 1916)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi

Ne-am născut din doi giganţi
Latinii, tracii din Carpaţi,
Aici, pe mândrul dulce plai,
Asemeni unui colţ de Rai.

Olah, valah, râmlean, român,
Suntem un neam daco-roman,
Căci Dacia e portaltoi,
Iar Roma mugurul altoi.

Spre răsărit de staje-au stat
Şi primele jertfe au dat
Brodnicii, Bolohovenii,
Sepeniţii, Berladenii.

Iar când puhoaie au venit,
Neam după neam necontenit,
În ajutor sărit-au iureş,
Românii din Maramureş.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Viforniţa (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la puţin la mai mult

De ieri suntem orăşeni, s-ar părea, oameni de vază,
Dar am fost aduşi aici pentru o banală pază
Cu obiective fixe şi trasee principale,
Pentru primiri, ca în ţară, dresăm procese-verbale.
Ca să facem şi noi ceva şi să nu stăm chiar degeaba,
Pentru că-n realitate, altfel se prezintă treaba.
Nu e nimic de păzit, nu-i nimic de folosit...
Şi de ar fi fost ceva, războiul a irosit.
Ce n-a putut fi cărat, a fost distrus chiar aici
Considerând inamicul că noi suntem inamici,
Că suntem invadatori, ocupanţi, cotropitori
Şi ceea ce e mai rău, şi josnici jefuitori.
Aşa ceva nu e just, ba este chiar duşmănos,
Ne aşteptam şi aveam dreptul să ne primească frumos,
Pentru că suntem aduşi să fim eliberatori,
Pionii unei noi ordini, civilizaţi, reformatori.
De aceea ne şi miră de ce atât de multă ură...
Nemţii poate, nu pot zice, deşi spun că ia, nu fură.
Ciordim şi noi câte ceva, mai mult ce e de mâncare,
Aşa este în război... ce apucă fiecare.

[...] Citeşte tot

poezie de Gheorghe Ionescu din Furtuna - Jurnal de război în versuri (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceea ce interesează istoria europeană este rezistenţa faţă de turci a grecilor, a sârbilor, a ungurilor, a valahilor, a moldovenilor şi în sfârşit, a ruşilor, din secolul al XIII-lea până în secolul al XVI-lea. Graţie jertfelor "Balcanicilor" şi ale slavilor din răsărit, civilizaţia occidentală a putut să se continuie în Europa occidentală şi de acest fapt germanii, italienii, francezii etc., nu îşi dau destul seama.

citat clasic din Ferdinand Lot
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Campania sparanghel 2020

Nemţii nu doresc de fel
Imigranţi la sparanghel.
Pe români ei îi doresc
Ca puţin pe ei plătesc.

epigramă de AdrianTimofte (aprilie 2020)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

De exemplu, spunem că suntem mai leneşi decât occidentalii, dar mai inteligenţi. Mulţi români gândesc că neamţul e mult mai ordonat, mai disciplinat şi mai eficient, dar că românul e mai deştept. Alţii continuă raţionamentul: "degeaba suntem mai inteligenţi, dacă nu punem în operă inteligenţa noastră". Rămâne totuşi satisfacţia că suntem mai inteligenţi decât ceilalţi... Ceea ce bineînţeles că nu e adevărat, că nu suntem nici mai buni, nici mai răi. Aştept momentul în care românii să se normalizeze şi să nu mai dramatizeze aşa de mult raporturile cu străinătatea.

citat din Lucian Boia
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Evreul nu merită drepturi nicăiri în Europa, pentru că nu munceşte; iar traficul şi scumpirea artificială a mijloacelor de trai nu este muncă, şi aproape numai din aceasta consistă evreul. Evreul nu cere libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e veşnic consumator, niciodată producător şi desigur că numai cu foarte rară excepţie se va găsi într-adevăr câte un evreu care să producă... Cel mai solid meseriaş e şi aici în ţară, românul sau germanul sau cehul, niciodată evreul. El reprezintă concurenţa nesănătoasă a muncii rele, superficiale, cu munca dreaptă şi temeinică. Ieftin şi rău e deviza evreului până ce ruinează pe lucrătorul creştin, scump şi rău e deviza evreului când rămâne stăpânul pieţei...

Mihai Eminescu în articolul "Evreii şi Conferinţa" (1877)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Limba Română

Nu-mi place să vorbesc în limbi străine
Eu sunt un vultur, nu sunt papagal
Privighetoarea cântă pentru sine
Un singur cântec, dar e magistral.

De ce-aş vorbi engleză sau germană
Sau graiul rus, francez sau spaniol?
Când limba mea-i balsam de pus pe rană
Izvor de apă vie, nu nămol.

În limba asta mă simt cel mai bine
Ea varsă raze de argint în jur.
Mai dulce e ca mierea de albine
Limba Română, templu de azur.

Ea s-a născut şi a-nflorit sub mâna
Lui Dumnezeu în 2.000 de ani.
Regină între graiuri e româna
N-o poate nimeni cumpăra cu bani.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (9 februarie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

La şcoală n-am fost, dar am fost totdeauna în Bucureşti. Am învăţat clasele primare acasă. Am avut profesor acasă, unul de franceză, am avut o doamnă de germană, una de pian şi una de română. Şi pe urmă, de la 14 ani, am fost la aceste cursuri ale femeilor române. Dar, totuşi, aveam lecţii de engleză şi de... cum să spun... şi de desen, dar făceam şi piele, lucrare de mână.

Elisabeta Odobescu-Goga în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eram tânăr scriitor invitat la Heidelberg, prin anii '80, era acolo un neamţ care traducea din româneşte. La plecare, l-am salutat şi i-am spus "Hai, că ne mai vedem noi". Şi neamţul, când a auzit, a scos un carneţel şi a zis "Când?". Eu am izbucnit în râs şi i-am spus, "O să fie într-o marţi". Să faci abstracţie de trecerea tim­pu­lui e realmente un joc benefic.

citat din Mircea Dinescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sărmana limbă românească! Nu mai este cum ar fi trebuit să fie, o plantă cultivată! A ajuns o buruiană sălbatică!... Multe vânturi au bătut-o! Odată o bătea vântul franţuzesc; apoi o bate vântul nemţesc: noroc că mai are rădăcini adânci, altminteri i s-ar stârpi soiul. Şi ar fi păcat de ea fiindcă (nu că o laud eu), îngrijită, cu flori frumoase şi ce rod sănătos ar da această voinică buruiană dispreţuită, cu care de veacuri s-a hrănit sufletul unui întreg neam de oameni! Care cum se scoală astăzi o calcă-n picioare şi, drept îngrijire, chip şi seamă, şi spre păstrare, o opăresc cu cerneală de scris şi de tipar; şi ea rabdă, ţinându-şi ascunsă puterea de viaţă în rădăcinile-i adânci, cât şi-o mai putea-o ţine şi acolo; căci şi acolo a-nceput s-o prigonească şi s-o ajungă soarta rea prin aşa-numitele "metode moderne".

citat celebru din Ion Luca Caragiale
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa e, monşer! Biata limbă română! "Odată o bătea vântul franţuzesc; apoi o bate vântul nemţesc." Acum o bate uraganul [...] | Citeşte tot comentariul

Miercuri, 23 august 1944, un soldat de la serv. transmisiuni mi-a spus la ora 11 să-l anunţ pe domnul general lonaşcu Constantin ca să urmărească evenimentele care vor avea loc. Domnul general mi-a spus ca să-l aduc de acasă din oraş pe maiorul lon Spânoche, ordin pe care l-am executat imediat. Au urmat evenimentele zilei de 23 august 1944, când armata română a trebuit să lupte cu armata germană cu care până ieri era aliată şi ofiţerii români cu ofiţerii germani aveau unele petreceri. Acum armată română trebuia să dezarmeze armata germană. Au fost cazuri la Constanţa când ofiţerii germani au predat sabia ofiţerilor români.

Simion Gârlea în Din viaţa unui basarabean, Însemnare de pe front (2009)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru România

Carabinele Trupelor de Acoperire
Prin ploaie clănţănesc temerar,
Retrăgându-se, retrăgându-se
Pentru a opune rezistenţă iar –
Carabinele Trupelor de Acoperire
Vor muri oare-n zadar?

Carabinele Trupelor de Acoperire
În frig şi în ploaie;
Carabinele Trupelor de Acoperire,
Nu vă temeţi – ieşim la bătaie!
Carabinele Trupelor de Acoperire
Vor fi curând în Avanposturi, la bătaie.

* Poezia face referire la retragerea trupelor României în Primul Război Mondial spre Moldova, pentru a reveni apoi şi a elibera toate teritoriile româneşti de sub ocupaţia germană.
*Lawson a fost primul scriitor australian pentru care s-au organizat funeralii naţionale.

poezie de Henry Lawson, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

În "Sobieschi şi românii" autorul descrie cum o mână de plăieşi au rezistat asediului perfid al puternicei armate din Iaşi. În final, plăieşii, se predau în mod eroic, lăsând cetatea neamţului.

perlă din examen
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost uimită să constat că există amintiri dintr-un trecut îndepărtat, pe care zilele de filmare le-au scos la suprafaţă. Am crescut aici, în Berlin, mă simt acasă în Germania şi totuşi scenele din film mi-au oferit revelaţia acelui crâmpei de istorie românească, pe care îl port în mine.

citat din Alexandra Maria Lara
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu sunt pe un sfert neamţ, pe un sfert ceh şi pe jumătate român. Faptul că am sânge amestecat, faptul că la Liceul de Muzică am avut colegi nemţi, unguri, evrei, sârbi, bulgari şi turci, cu care convieţuiam în prietenie şi armonie, faptul că eu n-am ştiut ce înseamnă ura de etnie, că nici nu auzisem bancuri rasiste, a contat, cu siguranţă, foarte mult. Noi ne-am învăţat de mici să nu fim invidioşi unul pe talentul celuilalt. Pentru că nu eram egali. Dar încercam să compensăm prin hărnicie, era o stare de emulaţie care ne făcea bine.

citat din Marius Ţeicu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abatorul

german e gata gata să în
ghită muncitorul român eva
dat
din carantină direct în abatorul
cinci şi mitruţ din copălău
e billy pilgrim - nu e al doilea
război mondial e germania
secolului 21 - kurt vonnegut jr
a lăsat cruciada copiilor
realitatea abatorului îl lasă
la mun
că
pe mitruţ dănuţ şi alţi bărbaţi
(?!) 12 ore zilnic şapte zile din şapte
poţi să scrii experienţa abatorului german
dacă scapi viu
sau
dacă scapi de malaxorul lui
billy pilgrim îl con
duce de mână pe mitruţ la ieşirea

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem aroganţi

Suntem răi şi aroganţi,
I-ncurcăm pe guvernanţi,
Vrem mâncare şi copii
Şi ne place să fim vii,
Mama noastră de zbanghii!

Degeaba vă miraţi mereu
Că nu e-n ceruri nici un sfânt,
Nu poate fi lumină sus,
Când nu-i dreptate pe pământ.

Ce fel de lume ni s-a dat,
S-o tot falsificăm, stângaci,
Cu milioane de bogaţi
Şi miliarde de săraci!?

Măcar pentru aceşti copii
Un alt noroc să fi adus,
Dar, vai, sub cinice poveri,
Ei trec prin şcoli cu preţ redus.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Adrian Păunescu din Rezervatia de zimbri (10 iunie 1994)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am fost de părere că există o literatură germană din România care îşi procură subiectele din lumea înconjurătoare, în care ea prinde fiinţă, şi încearcă să trateze aceste subiecte într-o limbă care a luat fiinţă în altă parte şi este limba altei ţări, dar, în acelaşi timp, o limbă amprentată într-un fel ce ne îndreptăţeşte să spunem: "Asta este limba noastră, asta este literatura noastră!".

citat din Werner Sollner
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Martin Luther (1483-1546), marele reformator religios german, spune în scrierile sale că, fiind elev la şcoala primară din Mansfeld, "într-o zi a fost bătut de 15 ori pentru că a declinat greşit un substantiv". În 1505 a obţinut titlul de licenţiat în litere, în acelaşi an s-a călugărit, în 1507 a fost hirotonit preot catolic, în 1512 şi-a luat doctoratul în teologie şi a devenit profesor de exegeză biblică la Universitatea din Wittenberg, între 1517-1534 "a tradus impecabil Biblia" în limba germană din latină, "influenţând enorm evoluţia limbii şi literaturii germane" (Wikipedia, 2021). Începând din 1517, Luther a început reforma religioasă, care a culminat cu apariţia protestantismului şi a Bisericii Evanghelice-Luterane, care s-au rupt complect de catolicism şi de Biserica Catolică. La noi, elevi care siluiesc limba română primesc premii şi diplome la sfârşit de an, vor să dea examen de bacalaureat din manelele lui Ţancă Uraganu, Vali Vijelie, Florin Salam şi Adrian Copilul Minune, şi facem din ei profesori universitari, primari, miniştri şi parlamentari.

George Budoi în Învăţământul, profesorii, studenţii şi elevii în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete şi (2 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!