Textele de mai jos conțin referiri la îngeri, dar cu o relevanță mică.
Copii orfani
Mă-ntreb de ce copii ai nimănui, sub soare,
Stau și plângând, cerșesc la colț de stradă,
Un trecător s-arunce-un colț de pâine.
Ori caută o mângâiere caldă...
Haina le este petecită-n coate...
Un somn cu vise dulci dac-ar avea
Poate că n-ar mai tremura stingheri în noapte,
Lumină lămpii-n suflete ar da.
Ce dulci speranțe! Strânși ca un ciorchine,
Frate cu frate, ori părinți cu prunci,
De sărăcie nu le e rușine,
Își poartă-n suflet rănile adânci.
Din ochi ștergându-și urma de tristețe,
Zâmbesc cu Maica Sfântă-n somnul lor.
Poate că n-au ce încălța și-i iarnă
Și n-au în lume nici un ajutor...
În suflet li-ncolțește primăvara,
Adorm într-un târziu, zdrobiți de fame.
I-acoperă cu sufletul de foc, doar mama.
În somn ei nu mai cată răzbunare,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă pentru oameni
Nu-mi risipiți amintirile!
Se ascund sub tălpile voastre murdare,
Dar le limpezesc drumul
Plângând...
Nu-mi izgoniți lumina iubirii
De prunci și părinți,
De îngeri și sfinți!
Lăsați loc în inima voastră
Pentru ultima călătorie
Spre necunoscuta lumea a nestematelor!
Numai acolo stă ascunsă fericirea adevărată...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă iubirii nesfârșite
Pe marea mătăsoasă am clădit,
Palate vechi, din stele de cleștar,
Pe plaja diafană ne-am iubit
Și luna ne părea un felinar.
Eram un lampion zburând hai-hui,
Erai cuvântul izvorât din tihnă,
Ai tuturor eram... și-ai nimănui!
Eram noi doi, o literă divină.
Pe marea mătăsoasă am clădit
Ca într-un univers de necuvinte,
Corăbii verzi... Cu frunze de argint,
Ne-am împletit aducerile-aminte.
Era atâta libertate-n jur!
Tu, lebădă-n veșminte de lumină...
Eu, ca un mire fără de contur,
O flacără sălbatică, divină.
Palate vechi din stele de cleștar
Pe treptele iubirii risipite...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brațele ochilor mei
Brațele ochilor mei
Te ating cu șuvițe de lumină.
În iriși plutesc visele
Can niște îngeri
Pe frontispiciul divin.
Cu sărutări de sângeri,
Ție, femeie,
Mă-nchin!
Eliberează vulcanul sentimentelor
Ce s-au oprit sub genele de speranță!
Ție îți sărut talpa pleoapei
Pătate de lacrimi.
Vreau să fim împreună o viață!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire rătăcită
Tu nu mai simți sărutul, sărutul dulce-amar,
Alunecând pe buze, pe gât, pe sâni, pe coapse?!
Nu simți arzând în tine, dorința iar și iar,
Nu te înalți, tu, înger, spre zările albastre?
Nu simți vibrând iubirea-n cuvintele ascunse?
Nici freamătul din mine nu-l simți? Căci el pătrunse
În mângâierea mâinii pe coapsa-ncovoiată,
De zbateri și dorința, în noaptea-ntunecată...
Zeiță a luminii, arcașul lumii tale,
Ți-a risipit iubirea în cântece de jale...
Înmormântate lacrimi, sub talpa ta se sfarmă
Și plângi nefericirea pe gene de vioară.
Te-mbrățișez cu ploaia... Sub fulgere albastre,
Privirea-ți se ridică, se-nalță către cer...
Din nou ești fericfire, ești curcubeu, fecioară,
Lumină, libertate și rază de mister.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre dincolo de viață
Aici, în sanctuarul acestei suferințe,
Încarcerat de lacrimi, cu veșnicia-n gând,
Te-ai avântat, tu, înger cu aripe de ceară
Și te-ai topit în iadul în flăcări, din mormânt.
Cu ochii-n lacrimi încă, privindu-ne cu sete,
Așa, ca orice mamă, purtând în suflet dor,
De dincolo de viață, încinsă-n sacre bete,
Te-ai dus să stingi în moarte lumina tuturor.
Te-ai dus, lăsând în urmă și lacrimă și taină,
Mamă și soră, fiică, doamnă și înger, stea...
Ca un quasar în lume, te-ai dus spre nemurire,
Te-ai dus ca o lumină! Te-ai dus din viața mea...
Te-ai dus precum o umbră, spre dincolo de viață
Și clopotul durerii în suflet se prelinge,
Sub pleoapa cenușie, alene, lacrimi pică...
Cu înc-o picătură, durerea mea se stinge!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Leagăn de iubire
Alint de lumină
Și pace divină
Chemare spre astre
Când păsări albastre,
Cu ochi de rubin,
Cu trilul sublim,
În leagăn de sângeri,
Ne poartă spre îngeri.
Poteci de lumină
Pe mantia plină
De roze și taină,
Ne cheamă, ne cheamă...
Dansăm în iubire
Cuvânt din pslatire.
Ne poartă visare,
Prin vraja de floare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă pentru vremuri triste
Te-ai dus spre ceruri, înger de lumină
Și clipa s-a oprit la ora cinci...
S-a-ntunecat privirea ta divină,
Eu, lăcrimând de doruri sunt aici.
S-au înălțat nămeții înspre stele
Și stelele din ceruri au căzut,
Azi pleoapele sunt plumburii și grele,
Scumpă măicuță. Știu că te-am pierdut.
Te-ai dus spre ceruri, înger de lumină
În Univers te-ai rătăcit tăcut.
La tine oare cine-o să mai vină
Să-ți mângâie tăcerea din mormânt?!
În ochiul tău cel sfânt, zadarnic lacrimi
Se risipesc. Făclii îmi ard la geam,
Și-am dus durerea morții după datini
Și doar în gânduri, mamă, te mai am.
Și clipa s-a oprit la ora cinci...
Un timp fatidic ți-a furat menirea,
Mamă, de-ai fi cu noi mereu, aici!
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zigzagurile repezi de lumni și umbre, ca niște zburătoare amețite de lumina din spatele întunericului, alergau fugărite de clipe, țesând din unghiuri de ramuri cuib de îngeri ce aleargă pe cer ca o jerbă de stele. Miriști țepoase de ramuri și frunze chihlimbării ascund în barba nerasă a pământului trecutul în care au germinat clipele veșniciei.
Rodica Nicoleta Ion în Crina
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De nu te cunoșteam
De nu te-aș fi văzut în Rai, mereu,
Bărbat fidel, cu ochi de chihlimbar,
Cu... capu-n nori și mintea teleleu,
Zău, pe pământ, că nu te cunoșteam...
Băteam un vânt hoinar prin lumea toată
Și viața mi-aș fi dat să te-ntâlnesc...
Privește-mă, iubite, înc-o dată
Și forță dă-mi, să pot să te iubesc!
Mă bucur că ești singur la părinți,
Că nu mai sunt alți îngeri să te-ascundă
Când mă privești cu ochii tăi cuminți,
Ce-n valul lor doresc să mă ascundă.
Iubite, eu, de nu te-aș fi avut
Și n-ai fi fost ales dintre aleșii
Pe care prea târziu i-am cunoscut,
N-aș fi-nflorit în mine, ca cireșii.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossă primăverii promise
Oh, ce mire de lumină se ivește în oglindă!
Ce mireasă! Arde-n noapte printre falduri ruginii...
Șoapte moi, mătăsuri fine, au înmugurit pe grindă.
Se aprind către apusuri, iarăși, roze viorii.
Râu de păsări și de floare în lăptoase diademe...
Astăzi iar se primenește lutul, gândul și menirea.
În oglindă, cerul, luna, ne trimite-atâtea semne,
Caută în scrumul vieții să găsească fericirea.
Oh, ce mire de lumină se ivește în oglindă,
Curge lapte de mătasă peste lumea renăscând,
Se desface dintr-o dată un cocon de crisalidă
Și luciri de jad se-nalță, către ceruri săgetând.
Ceru-i tulbure deodată, versuri moi foșnesc în cale,
Parcă plouă cu miresme, bat la geam ramuri de vis,
Peste câmpul de lumină, albe pete de ninsoare,
În petale de apusuri, printre ramuri, s-a deschis.
Ce mireasă! Arde-n noapte printre falduri ruginii,
Sub umbrele de lumină care s-au deschis deodat,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărut mâna!
Sărut mâna casă! Maică Sfântă, dragă,
Îngenunchi la tine, inima-i beteagă...
De-am greșit cu gândul, iartă Maică Sfântă!
Roagă-te la Tatăl, sufletu-mi ascultă!
Sărut mână Maică, sărut mâna Tată,
De-am greșit cu fapta, eu te rog, mă iartă!
Iartă-mă Iisuse, mă aplec smerit
Tu îm iartă pentru tot ce am greșit...
Plânge semnul crucii, clopotu-i în rugă,
Oi întru pierzare suntem pe pământ,
Îngeri stau de veghe întru îndreptare.
Iartă-mi Doamne Sfinte! Muritor eu sunt...
Se deschid biserici spre Dumnezeire,
Să sărbim din cupa vieții! Univers,
Sângele și pita, curăță-ntinarea
Și dă nemuririi, de acum, alt sens.
Sărut mâna, casă! Ne așteăți curată,
Oh, Fecioară pură, toți te vom cinsti!
Tată, prunc și mamă, biblie și tihnă,
Casă, dulce casă, noi te vom sfinți!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Armistițiu
Trec îngerii în zboruri line
Surâs de iarnă și de pace
Se-nalță-n vârfuri de catarge,
În valuri de mătăsuri fine...
Plaja surâde de speranță,
Lumina-n noi se înfiripă,
Ne cheamă fiecare clipă
Cu dragoste de vis și viață.
Sorbim eternul din istorii
Și-n veșnicii ne trecem gândul
La braț cu dorul și cuvântul,
În armistițiu cu condorii.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Glossa trecerii
Trec sărbători, trec clipe și iluzii,
Se derulează-n ritmuri nebunești,
Îmbătrânim, ne-nmormântează pruncii
În lumi de taină, vise și povești.
O lacrimă și devenim istorii,
De noi osoaru-i plin și se surupă,
Deasupra ploi de lacrimi cad din norii
Ce spre-a se strânge, n-au avut vreo culpă.
Trec sărbători, trec clipe și iluzii...
Dar nu vedeți că timpu-i trecător?!
Acum sunt lauri prinși pe cerul frunții,
Acum alunecăm spre viitor.
Și în clepsidră veșnic ning secunde,
Ne naștem repetat spre a muri.
Când pleaopele ne sunt de lacrimi ude
Ni-i gândul și speranța la copii.
Se derulează-n ritmuri nebunești
Cu iz tomnatic, vieți și osanale.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Cartea glosselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul florilor de sânger
În sângeri sunt săruturi vii...
Plâng aromă de petale.
Azi drumurie sunt pustii
Și iubirea-i călătoare.
Îngeri cu aripi sângerii
Îngenunche la altare...
În sângeri sunt săruturi vii
Și iubirea-i călătoare.
Te-au modelat din fantezii
Constelații siderale.
De ce-ai lăsat, de ce-ai lăsat
Rubinii ploi de petale?!
În sângeri sunt săruturi vii...
rondel de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin ochii unui erou
Cerul a început să plângă
Durerea voastră, fiindcă eu,
Purtând în piept o rană-adâncă,
M-am îndreptat spre Dumnezeu.
Eram un înger al iubirii!
Și libertatea unei vieți
Zbura din piepturile voastre...
Privesc din lumea celor drepți,
Cum iar va izbândi dreptatea
Și ca un soare-am să apar,
Pe cerul sufletelor voastre,
În orice clipă, iar și iar...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prin ochii unui erou
(în memoria Lianei Dumitrescu, lacrimi și respect)
Cerul a început să plângă
Durerea voastră, fiindcă eu,
Purtând în piept o rană-adâncă,
M-am îndreptat spre Dumnezeu.
Eram un înger al iubirii!
Și libertatea unei vieți
Zbura din piepturile voastre...
Privesc din lumea celor drepți,
Cum iar va izbândi dreptatea
Și ca un soare-am să apar,
Pe cerul sufletelor voastre,
În orice clipă, iar și iar...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De câte ori?!
De câte ori să te strig, înger de catifea?!
Cu aripile penetrând plus infinitul,
Cu privirea modelând curcubeul
Și âmpărțindu-l în cioburi sângerii de lumină,
Cu buzele înfometate de fotoni și de pace,
Cu mângâierile liane de stele...
De câte ori să te privesc
Orbindu-mi tihna și albastra tăcere?!
Sunt aici! Vino!
Din suflet îmi curg râuri
De lapte și miere...
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știu
Nu știu ce este-afară,
Nici câtă-ntunecare e-n suflete
Și-n inimi...
Doar Dumnezeu răsare
Pe cerul vieții mele
O literă de stea
Ce este far și taină
Pentru iubirea mea.
Nu știu, sunt îngeri care,
Prin suflete aleargă,
Nu știu, iubirea voastră,-ntregită-i,
Ori beteagă.
Știu doar că mă-ncunună
Cu mirt și cu lumină,
Ca pe un vis de ceară, biserica divină.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din ROGVAIV-ul stărilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înger de ceară
Tălpi de înger, peste buze, vin grăbit să se coboare
Liniștite ca o umbră, dulci și moi ca o ninsoare...
Și pudrând înțelepciunea și iubirea, dintr-o dată,
Văd o ploaie de petale... Și de ea-s încununată...
Râuri limpezi curg pe umeri... Sângeri în obraji se-adună
Sufletul străin se zbate... Plânge cerul a furtună!
Cu pomada de lumină mi-am pudrat obrajii reci...
Numai tu, înger de ceară, azi în lumea mea să treci!
Tu, quasar, în nemurire îți petreci eternitatea...
Vino pe cărări de lună! Vino, vino, vino noaptea!
Te aștept! Te chem, oh, înger! M-ai cuprins și m-ai vrăjit,
Ești mirajul lumii mele, unic și nedefinit...
Ești tăcerea grea în care din tăceri se nasc poeme,
Ești lumina unei clipe, sărutarile boeme...
Treci prin mine câteodată ca un fulger de condei...
Vrei să schimbi eternitatea pe cuvinte de doi lei?!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Rodica Nicoleta Ion despre îngeri, adresa este: