România şi Statele Unite ale Americii

Atunci când puterile în stat nu se controlează reciproc, când există puteri care sunt incontrolabile, în mod natural se ajunge la un deficit de democraţie. Nu numai în România. Oriunde în lume. Chiar în Statele Unite ale Americii, CIA-ul a avut astfel de derapaje şi exemplul cel mai concludent care îmi vine în minte este cel legat de traficul ilegal de droguri pentru achiziţionarea de fonduri în favoarea contraşilor din Nicaragua. Sau celebrul Watergate. Dar fiind o democraţie consolidată şi existând controlul reciproc al puterilor în stat, s-a intervenit rapid şi lucrurile au revenit în matca firească.

Vasile Astărăstoae în interviu (31 iulie 2017)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

15 iulie 2021

E Ziua Aviaţiei şi chiar
Dorim să o serbăm precum se cere ;
Românii şi americanii iar
Se-nalţă-n aer cu elicoptere.

Cu repetiţiile dau rasol
Şi survolări fac rând pe rând pe cer,
De-aceea, fix în Piaţa Charles de Gaulle,
Aterizează... un elicopter.

Poliţia, blocând o-ntreagă stradă,
Să nu se - ntâmple vreun accident,
Maşini în şir făcut - au coadă,
Deşi aici nu este Occident.

Esenţialul, tocmai se uitase:
Era american elicopterul
Şi - n giratoriu el aterizase;
Este nasol, aşa îmi spune flerul.

[...] Citeşte tot

pamflet de Carmen Cristina Ştefănescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Erezia o sută plus

De-o sută de ani mă nasc întruna
Pe Câmpia Română
Pe crestele Munţilor Carpaţi
Marea Neagră îmi ştampilează
orice nostalgie europeană
Cu Doina şi Mioriţa
îmi tratez
orice junghi metafizic
Nu-mi pierd vremea
decât atunci când
n-am încotro
Punctele mele cardinale
sunt
Rusia America Dumnezeu şi Franţa
Dacă n-aş avea atâtea datorii
aş renunţa
cu drag
la toţi banii
Cu toate
că

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (29 noiembrie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numărul militarilor americani care vor ajunge în România va creşte foarte mult în ultima vreme.

perlă de Andreea Esca
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochelari de cal

Nu are nicio logică politica
aleşilor poporului
Niciun tiran luminat
n-ar putea scoate
România
la
liman
Suntem
o
ţară condamnată
Şi
trebuie
să executăm
sentinţa
la
locul de muncă
infernul cotidian
Avem vecini buni
şi
indiferenţi

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Ode gingaşe (5 februarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

CIBERNETICA S-A NĂSCUT ÎN ROMÂNIA (1938-1939) – Astăzi, se ştie că, cu 10 ani înainte de cartea matematicianului american Norbert Wiener (1894-1964) "Cybernetics: Or Control and Communication in the Animal and the Machine", românul Dr. Ştefan Odobleja (1902-1978) – medic militar (membru post-mortem al Academiei Române, 1990), publică în 2 volume "Psihologia consonantistă", 1938-1939, la Editura "Maloine", Paris, în limba franceză (însumând peste 800 de pagini), în care stabileşte legi generale, pe care le aplică atât ştiinţelor naturii inerte, cât şi ştiinţelor lumii vii, psihologiei şi fenomenelor economico-sociale. Dr. Ştefan Odobleja face o descriere a funcţiilor psihologice folosind o schemă generală a unui sistem cibernetic, unde organele de simţ, care primesc informaţii din mediu, reprezintă intrările (INPUT), iar muşchii sunt consideraţi ieşirile (OUTPUT). Acesta face "paşi peste graniţele psihologiei" trecând de la om la alte sisteme complexe (comunităţi, organizaţii sociale etc.), inventând o nouă ştiinţă: Cibernetica.

Marin Vlada în proiectul ROINFO Romanian Informatics 2018-2022
Adăugat de Marin Vlada
Comentează! | Votează! | Copiază!

■"O parte consistentă a rectorilor universităţilor din România şi a decanilor de facultăţi au obţinut aceste funcţii, pe filiere unilaterale sau combinate, susţinuţi de politicieni, parlamentari, servicii secrete şi de mediile financiar-economice. Analizând catalogul cărţilor on-line al Bibliotecii Naţionale a României constatăm că majoritatea rectorilor/decanilor au publicat între 3 şi 7 cărţi de specialitate, de multe ori fiind coautori, în schimb au cv-uri "impresionante" cu titluri honoris causa, cu stagii de studii la multiple universităţi europene şi americane. La fel ca politicienii versaţi şi anumiţi rectori au făcut mai mult turism, au mers "la o cafea", decât activităţi academice internaţionale. Tot ei, rectorii, au modificat legislaţia nemaiavànd posibilitatea din afara sistemului universitar să dai concurs [este şi cazul meu, în urmă cu 10 ani] pentru poziţia de profesor universitar doctor, deşi îndeplineşti toate condiţiile, titlu ştiinţific, vechime, multiple cărti publicate, studii şi cercetare ştiinţifică, consiliere. Eşti obligat să începi de la 0, să dai concurs pentru poziţia de asistent universitar."■
☆Adrian Ibiş

Adrian Ibiş în Cartea "Cugetări. Reflecţii etice şi socio-filosofice", Editura Pansofia, Bucureşti
Adăugat de Adrian Ibiş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doină

Vai de ea, săraca ţară!
Tinerii-au plecat afară.
S-a desfiinţat armata,
Cu patriotismu-i gata.
Nu mai sunt azi patrioţi,
Ţara-i plină doar de hoţi.

Amară străinătate
Cu familii destrămate
Şi copiii fără de carte.

Vin străini din multe părţi,
Să ne-ajute - ne spun toţi.
Toţi ne zic – binele-ţi vor!

Vor să-l ia să fie a lor.
Toţi ne împrumută bani,
Ne fac slugă pe mulţi ani.
Un leu îţi dau pe datorie,
Tu le dai înapoi o mie.

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Timofte din Versuri (2014)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scoatem America de pe hartă. Credeţi că va fi mai bine? Credeţi că ceea ce vine - China de exemplu, care ar putea să devină marea putere care a fost America în secolul XX -, va fi mai bună venind cu o total altă viziune pe care încă nici nu o ştim bine şi nici nu o înţelegem bine? Iar cu Rusia nici nu am ce să spun, pentru că nu există prea multe motive pentru ca un român să simpatizeze cu vecinul cel mare de la Răsărit, care i-a făcut tot felul de pozne.

Norman Manea în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Române!

Române, niciodată nu uita patria ta,
Oriunde-n lume te-ai afla,
În Europa, Asia ori America
Fii mereu mândru că prin tine curge
Sânge de viţă veche, de arian,
De trac şi de geto-dac.

Române, vorbeşte-n limba păcii,
Căci aşa tu vei trezi raţiunea şi
Pacea din cei ce vor să te supună,
Cum de milenii mulţi au încercat,
Să stârpească naţia străbună.

Române, în apărarea ta, a neamului român,
Graiul dulce al doinei şi-al Baladei Mioriţa,
Să-ţi fie scut pe oriunde te vei duce
Să răsune –n lume şi să trâmbiţeze
Biruinţa câştigată-n lupte grele.

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Ganea (3 septembrie 2019)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doina doinelor

Şi când răul vine-n lume
cu vecinul nu te pune

Că e Prut sau că e Trotuş
vecinul ţi-e frate totuşi

Să nu fie de deochi
au legat Prutul la ochi

Să nu vadă ce se face
război în vreme de pace

Se-ncontrează ca nebunii
românii parc-ar fi hunii

Că-n faţa lui Dumnezeu
vecinu-i fratele meu

Nu e minus nu-i nici plus
nu-i american nici rus

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Doine de (s)pus la rană (10 februarie 2016)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, românii

ninge iarna-n Pirinei,
ninge şi-n Carpaţii mei.
vreau ca să rămân acasă
dar nu am un ban pe masă.

doinele le am in sânge,
dorul inima imi frânge...
imi doresc sa fim uniţi
deşi suntem risipiţi

fiica mea e la Dijon,
nepotul dus in Gabon
o vecină-n Montreal
fina mea la Amsterdam

naşa e americană
matuşa... italiană
fiul meu e dus la greci
greu norocul să-l incerci

[...] Citeşte tot

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din păcate, teatrul românesc se află într-un mare impas, în sensul că noi mai avem o sumă de actori fabuloşi, însă din cauza vârstei, numărul lor scade, iar alte talente remarcabile n-au prea mai ieşit de pe băncile şcolii. Totuşi, în ultima perioadă, lucrurile par să se îndrepte. Actualmente, eu chiar exersez un optimism care le pare multora deplasat. Îi priveşte. Cert este că eu trăiesc cu credinţa că talentul românesc teatral renaşte, că apar tineri care nu e musai să semene cu cei americani, ci care sunt ei înşişi şi care aduc farmec, valoare şi energie morală.

citat din Adrian Pintea
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Virusul nu face deosebire

Mă uit cu mare uimire
cum pe-întreaga omenire
corona pune stăpânire.
Nu face deosebire.
Nu ţine cont de naţie,
Nu-i intrăm în graţie.
Fie chinez sau japonez,
fie român sau albanez,
spaniol sau chiar francez,
italian sau anglican
american sau german...
Ea pe tot globul s-a întins,
Pe toţi în casă ne-a închis.
Nemulţumită cu atât,
Pârdalnica vrea mai mult.
Ne trimite-n carantină.
Apoi fără nicio vină,
Sufletul din noi îngheaţă
Şi ne lasă fără viaţă.
Ea nimic nu ocoleşte

[...] Citeşte tot

poezie de Dumitru Delcă (29 martie 2020)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Donald Trump, preşedintele SUA: măscăriciul mondial

Supărat sunt că românii tot aleg de zeci de ani,
Infractori şi agramaţi, şi fel şi fel de şarlatani.
Supărarea îmi mai trece, însă, pe ai mei mitici,
Când văd că americanii au ales un... măscărici!

Pot eu să-mi mai cert miticii, fraţilor, să-avem pardon,
Când văd că americanii au l-au ales pe-acest bufon?
Pot eu să-mi mai cert românii dacă-aleg un găgăuţă,
Când chiar ei, americanii, au ales aşa maimuţă?

Ce mă fac cu românaşii, cum s-o dau şi cum s-o-ntorc,
Când chiar ei, americanii, au ales aşa un porc?
Supărat sunt că românii au ales corupţi şi "foşti",
Însă văd că-americanii sunt cu mult, cu mult mai proşti!

pamflet de George Budoi din Alegeri, Alegători şi Aleşi: aforisme, epigrame, pamflete şi satire (16 iulie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celor care-au căzut la Ploieşti

Vouă, celor care-aţi căzut la Ploieşti, vă cedez o parte din mine,
parte care nu poate fi separată de voi, legată de voi pe vecie.
Vă trimit acele speranţe şi vise-ale noastre
care n-au devenit niciodată întru totul adevărate, râsetele vesele,
burniţa lacrimilor, tainele unei copilării minunate, glorioasa forţă
a adolescenţei şi tragicele deziluzii ale tinerei noastre maturităţi.
Pe toate, care-au fost şi care-ar mai fi putut fi,
le las în grija voastră, acolo-ntr-un decor mereu albastru.

* Poem scris în amintirea operaţiunii Valul de Maree, Ploieşti – 1 august, 1943, de colonelul John Riley Kane (poreclit "Killer" Kane). Atunci au fost doborâte 54 dintre cele 177 de bombardiere participante la atac, iar 532 de aviatori din cei 1726 de participanţi la bătălie au murit sau au fost declaraţi dispăruţi.
* Autorităţile române au refuzat să trimită în Germania pe aviatorii americani capturaţi, ei beneficiind în prizonierat de un tratament deosebit de corect, fapt subliniat peste ani de aceştia.
* Acest salut al colonelului Kane este plasat pe un monument din Cişmigiu, monument dedicat tuturor aviatorilor americani care şi-au pierdut viaţa deasupra României.

poezie de John Riley Kane, colonel aviator, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mata Hari: Sunt clona Mata Hari. Am spionat pentru trei ţări: pentru englezi, pentru nemţi, pentru francezi! Numele meu conspirativ este "Pasarea"! De aceea nemţii când au aflat că am spionat pentru englezi, mi-au spus vorba aia: "Nu e pasăre ca porcul!" Şi m-au împuşcat! Nu pe mine... originalul!... Eu însa i-am moştenit toate calităţile! Si apucăturile! Că aşa este clona! Acum am venit să spionez în România. Spionajul în România este foarte incitant! Pentru că aici politicienii sunt foarte culţi. Ei vorbesc patru limbi! Există patru categorii de politicieni: rusofonii, anglofonii, cacofonii si afonii! Rusofonii poarta nume de cod ca tataie sau bunicuţa. Anglofonii sunt numiţi lupii tineri, sunt cei care au fost în America! Cacofonii sunt oameni de afaceri! Ei au fost în puşcării! Afonii au fost peste tot! Lupta politică este sponsorizată de cacofoni! Dar o câstigă afonii!

replici din Unda veselă, spectacolul "Hotel Zodia Ciudăţeniilor", monologul "Clona Mata Hari" de Corneliu Sofronie (1996)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deci cum să acceptăm toate ororile, tot mersul înspre întuneric al planetei Pământ în clipa asta, nu doar în România, peste tot în lume. Cum să acceptăm că un dement cu un creier de copil bolnav poate să devină preşedintele Americii? Cum putem să acceptăm că Europa va fi luată de şovinism, naţionalism ca un fel de val, ca un fel de tsunami, tot ce e posibil, şi cum putem să aşteptăm toate astea şi să nu ne pierdem pe noi înşine. Deci aici este responsabilitatea artei şi a artistului de a rămâne calm, de a încerca să înţelegi, de a încerca să accepţi şi de a încerca să te opui acestui val de imensă negativitate. Ca să te opui pentru asta îţi trebuie foarte multă forţă şi nu e uşor, dar e obligatoriu.

Andrei Şerban în interviu (august 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nina (citeşte, iar Mişu notează):... Un bombardier românesc s-a prăbuşit în timp ce efectua un transport clandestin de ţigări din Bulgaria...
Mişu: Sper că e vorba despre un avion mare?
Nina: Cu siguranţă era mare! Pentru ţigări, armata foloseşte doar avioane mari...
Mişu: Şi? Cum s-a terminat?
Nina: Avionul s-a prăbuşit într-o zonă nelocuită. Piloţii s-au catapultat, cu ţigări cu tot!...
Mişu (dezamăgit): Prin urmare iar n-a murit nimeni! Nenorocire cu happy end! În stil american!
Nina: Adevărat...
Mişu (dezamăgit profund): Deci, piloţii trăiesc! S-a făcut praf doar avionul, care, pun pariu, era asigurat... (Pauză). Spune tu, Nina! Oare aşa ar trebui să se termine o catastrofă?
Nina: Recunosc, finalul este îngrozitor de optimist. Dar accidentul mi se pare destul de interesant...

replici din piesa de teatru Bun de tipar, scenariu de Valeriu Butulescu (2010)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-i de făcut?

Ce-i de făcut? Mai avem vreo speranţă?
Mă-ntreabă românii cu care mă văd.
Poporul meu drag a ajuns ca o zdreanţă
Ce timp de ocară! Ce jalnic prăpăd!

Am tras, zi de zi, un semnal de alarmă
Mi-am dat sănătatea la şerpi de dudău
Nu staţi la balcon, puneţi mîna pe armă
E rău, însă mîine va fi şi mai rău!

Vorbeam în pustiu. Un blestem mioritic
Ne ţine-n genunchi şi cu capul plecat.
Fireşte, eu n-am nici un drept să vă critic
Dar inima-mi plinge, ce mult ne-am schimbat!

Uitaţi-vă-n jur: toată lumea se-agită
Revendică drepturi, se luptă pe străzi
La noi e tăcere. O gloată tîmpită
Pofteşte cîrnaţii şi berea din lăzi.

[...] Citeşte tot

pamflet de Corneliu Vadim Tudor (18 august 2013)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!