Citate despre România și Transilvania, pagina 4
Textele de mai jos conțin referiri la România și Transilvania, dar cu o relevanță mică.
Lancea lui Horea
În toate grădinile țării e o floare
Cu lujer discret și trăind anonim
În vremi de răscruce sau de tulburare
Noi lancea lui Horea pe ea o numim.
Acelora care falsifică acte
Și Țara Română sub talpă o vor
Noi nu le servim argumente abstracte
Dar poate de lancea lui Horea le e dor.
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus.
La orice primejdii, la orice dezastre
Când dușmanii vor să ne lege în frâu
Al nostru e dreptul și al nației noastre
Să mergem cu lancea lui Horea la brâu.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drob de Țară
Norii-n Ardeal sunt bocet și-ndurare,
Și-s oasele tocate-n suferinți,
Și-s ocnele ce strigă din părinți,
Care cu lacrimi îndulcit-au sarea
Cea care nu se vinde pe arginți,
Cea care e mai scumpă decât pare
Că-ar fi că este sarea-n altă țară
Mai ca a noastră - din ghețari fierbinți,
Care din noi s-au rupt și-au făcut marea
Cu valul și cu-adâncul răzvrătit.
Ardealul ne e plânsul infinit,
În solnițe să-l aibă fiecare
Român, care de sare e albit
Să-și poarte-n oase drobul lui de țară.
poezie de Anatol Codru
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul Transilvaniei durute
Dedicație lui Ioan Alexandru
Sunt prea târzii aceste lacrimi grele
Ce cad din ochii neamului de plumb,
Până mai ieri credeam că sunt a' mele
Ascunse pe sub geană bumb cu bumb.
Se urcă Transilvania pe cruce
Din dragoste de jertfe părintești
De-a dreapta ei, un neam întreg străluce
Cu brațele-n piroane bărbătești.
Tâlharul cel de-a stânga încă geme
Urlând spre neamul nostru imprecații
În focul urii răgușind ficații,
Zbierați păgâni românul nu se teme!
El crucea sprijină de constelații
Și-n învierea lui renasc soldații.
sonet de Cătălin Varga (18 aprilie 2020, Sâmbăta Mare)
Acest sonet face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Cătălin Varga
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
România - București
Locul unde picură iubirea
Chiar din stele galaxii
Strecurându-ți viu uimirea
Chiar în ochii tăi cei vii
E meleagu acest"de vis
Inundat chiar din balade
Numele-ți unde-i admis
Cu al lui Emil Palade
Sunt izvoare aici de flori
Și de pași și zbor spre stele
Iar privirile-n culori
Dă farmec patriei mele
Din Cluj până în Constanța
Din Arad până în Iași
Să nu îți pierzi cutezanța
În artă să fii același
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (1 martie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebare: Ce trebuie să luăm aminte despre Moldova?
Răspuns: 1). Precum Ardeal, așa și aceasta are îndestulare de vin, pământul gras, heleștee, bivoli și munți îmbogățiți cu aur și argint, așijderea păduri, pomăt mult, de tot felul de dobitoace și mulțime de miere, cai turcești și rumânești. Lungimea este de 35 de mile și lățimea de 28. Mai demult această țară se numea Dakie Ripensască (sau Alpest rasască), după aceea, de la multe feluri de neamuri, se numea Gepidia și Goția, iar de unguri Kumania. Partea despre miază-noapte, pentru apa Moldovei și muntele Ceahlăului, anume Moldova, iar partea despre amiază-zi, anume Valahia de peste munți, care, până la anul 1449, da bir ungurilor, iar apoi dă turcului, pe fieștecare an: 58.000 galbeni italienești, cai 500 și șoimi 300. (...)
4). Locul cel dintâi în Moldova se numește Iaș sau Eș, care este Mitropolia a tot Principatul, aproape de apa Prutului, ce se numea mai demult Hierasum, unde este curtea Prințului, pentru care însuși Traian împăratul în cărțile sale face arătare că ar fi zidită înainte de nașterea lui Hristos, pentru locuirea comisului romanilor și a străjilor lui, în care curte se numără 16.000 de odăi. (...)
5). Iașul a luat nume de la străjile romanilor, ce se chemau iaziges și de la șanțul cel de bătaie, întru care oraș este scaunul arhiepiscopiei.
Amfilohie Hotinul în De obște gheografie pe limba moldovenească scoasă de pe geografia lui Buffier, Despre Moldova (1795)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de frați
Dinspre Prut un vânt adie și se zbenguie ușor
Cu o rază de lumină ce zăpada o topește,
Lin mă mângâie pe frunte și îmi spune-ncetișor:
-"Scoală-te, deschide ochii și din somnu-ți te trezește!
Ia ascultă-ți sora, frații... cum suspină și cum plâng!
Spune, nu te răscolește plânsul lor de dor și jale?
Doina noastră cea străbună se aude-ades prin crâng
Că și râul se-nfioară și o duce-ncet la vale.
După-atâția ani de plânset, vor și ei să vadă-un semn
De la voi, o mână-ntinsă, un alint să-i mai împace.
Nu mai stați în nepăsare, nu mai fiți așa... de lemn,
Căci se zvârcolește Stefan în mormânt și n-are pace.
Ați uitat că au în vine tot un sânge de român?
Le e dor și lor de Putna, Ipotești și de Ardeal...
Si-n Moldova lor, acasă, ei se află la stăpân
Care-i minte că li-i frate, căci muscalu-i tot muscal!
[...] Citește tot
poezie de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Decepție politică
Cum merg toate azi în țară
Ca la balamuc, pe roate
Strâmbe, șui, cu scârț, pătrate,
Mă gândeam așa,-ntr-o doară:
Dacă au partid și foștii,
Lăutarii, papagalii,
Verzii, rromii, panglicarii,
S-aibe un partid și proștii,
Fi'ndcă, pe bună dreptate,
Câți suntem făcuți grămadă,
Plus, câți dau în gropi pe stradă,
Am fi în majoritate,
Și-n mod cert, și prin urmare,
Vom schimba fără excepții,
Tot ce au promis destepții,
De când sunt la guvernare,
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua ta, iubită Românie...
Sunt ani și ani iubită Românie,
De când românii toți s-au adunat,
La Alba și-n deplină armonie,
Îmbrățișați în horă au intrat.
Cu bucurie "La Mulți Ani" îți cântă,
Poporul din Ardeal și de pe Prut,
Iar eu mă-nclin cu drag măicuță sfântă
Și glia strămoșească o sărut.
Veniți cu toți la hora înfrățirii,
Uniți să fim din nou ca și atunci,
Când un Mihai a rupt lanțu-nrobirii
Și-am devenit mai tari ca niște stânci.
Deși de-o vreme ploi de răutate,
Ne-au împroșcat cu-al șarpelui venin
Privându-ne de orice libertate
Și-n inimi au lăsat numai suspin.
[...] Citește tot
poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ștefan și Radul
I
Ștefan cel Mare,
Acela care
Păreche n-are
Sub sfântul soare,
Duce o ceată
Moldovenească
În loc de plată
Să-și dobândească
Pradă bogată
Și voinicească.
Radu cel Mare,
Acela care
Păreche n-are
Sub sfântul soare,
I-a pus în cale,
Păzind moșia,
În deal și-n vale,
[...] Citește tot
poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ardealul
Fiii tăi își blestemară ziua nașterii, amară
întuneric și rușine, cazne grele și omor
și ca turme fulgerate din senin se-nspăimântară
prigoniți de-un înger negru tocmai pe moșia lor
s-au lipit de stânci și codri, și în mlaștini se-adânciră
și-au durat colibe-n râpe, tot prin peșteri au cinat
se hrăneau cu rouruscă, mânătărci și calomfiră
peștele le-a fost tainul, jirul, trudnicul vânat
Fluvii tragice brăzdară chipul tău ca de icoană
ai trăit fără prihană un mileniu greu, de iad
te-au secătuit de vlagă, ți-au supt sângele din rană
ți-au smuls vintrele de aur, grâul, munții verzi de brad
tu aveai aici cutume, ei doar acte mincinoase
dreptul tău era vecia, traiul demn și înțelept
în adâncul tău prinsese rădăcini un cer de oase
ei le-au profanat cu ura și cu lipsa lor de drept
Aveai sanctuare dace, temple și mulțimi de castre
mii de pietre funerare și inscripții vechi de rit
în întreg acest tezaur al eternității noastre
ei au răsucit cu poftă plugul lor cel ruginit
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din 101 poezii * 101 bijuterii
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
La "Găina"
Cântecul lui Avram, din tulnice,
Pe dealuri istorice răsună
Și frații din țară și-i cheamă.
Răspund viorile lui Enescu și Ciprian,
Taragotul de aur al lui Fărcaș,
Naiul fermecat al lui Zamfir,
Cântând nemuritoare balade,
Ciuleandra din vale
Și sârbele Mariei Tănase.
Iar din munții Cindrelului,
Vine a Ardealului perlă,
Frumoasa Lucreția Ciobanu
Purtând în dăsagi țesături
Din Învârtita și Doina sibiană.
Uite! vine Achim Nica și Drăgan Munteanu,
În fruntea doinelor și-n haina lor faină.
Vin și Frații Petreuși cu maramureșenii
Tropotind făloși,
Rupând arcușul zongorei, chiuind voioși.
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (10 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Veniți la hora mare!
Veniți la hora mare ca să ne prindem toți,
Sărbătorind Unirea, chiar azi, în țara toată,
Moldova dându-și mâna, acum, ca și-altădată,
Cu Țara Românească, cu buni, părinți, nepoți.
În anu-o mie-opt sute și-n plus cincizeci și nouă,
Un vis străvechi de veacuri atunci s-a-nfăptuit,
Când după multe piedici, pe dat' s-au înfrățit
Surorile - provincii române amândouă.
A strălucit și cerul, și soarele-n tărie,
Pe două zeci și patru, în luna lui gerar,
S-a înmuiat și gerul, iar vântul cel hoinar,
Vrăjit, a stat s-asculte, în dulce reverie,
Când s-a încins o horă în Țara Românească
Și când Moldova toată cu drag s-a prins în ea,
Cu toți cei cu simțire română alăturea;
O horă a frăției pe glia strămoșească.
[...] Citește tot
poezie de Cătălina Orșivschi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
România este o țară republicană cu foarte mulți regi: regele țiganilor din Alexandria, regele țiganilor din Ardeal, regele țiganilor din Banat, regele țiganilor din Costești, regele țiganilor din Moldova, regele țiganilor din Muntenia, regele țiganilor din Oltenia, regele țiganilor din România, regele țiganilor din toată România, regele țiganilor din Sibiu, regele țiganilor din Strehaia, regele țiganilor din Teleorman, regele internațional al țiganilor, regele țiganilor internaționali ș. a.
aforism de George Budoi din România și Românii (18 august 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Anul 1940 a fost anul dezastrului țării române, o mare suferință a populației, ca urmare a pactului Ribentrop-Molotov din 23 august 1939, prin care armata rusă a ocupat la 26 iunie 1940 Basarabia, Bucovina si tinutul Hertei. La 30 august 1940, ca urmare a tratatului de la Viena, am fost nevoiți a ceda la unguri o parte din teritoriul Ardealului. lar la 7 septembrie 1940 prin tratatul de la Craiova am cedat Cadrilaterul la bulgari, făcându-se schimb de populație, la care eveniment am participat și eu.
Simion Gârlea în Din viața unui basarabean, Plecarea in viața (2009)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!
România dă-i tu azi
colț de rai atâți am vrea
România ca să fie
Dumnezeu dar să ne dea
toți să bem din apa vie
floare azi de orhidee
vrem întreaga Românie
o vrem astăzi o alee
de lumină ca să fie
România cu Ardealul
strop de rouă din Carpați
în români să-nscrie dorul
de-a fi toți oameni curați
Cartea Sfântă a Lui Hristos
ne-o vrem țintă căpătâi
și pe Mielul Glorios
îl vrem dragoste dintâi
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (25 septembrie 2018, Mănăștur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
În zi de sărbătoare
Dacă ești bărbat și-ai sânge
Care clocotește-n vine,
Tu nu vezi că țara plânge
Cu sughițuri și suspine?
Când urgia ne lovește
Dinăuntru, din afară,
Nu simți brațul cum zvâcnește
Pentru glie, pentru țară?
Și-au dat viața înaintașii
Pentru-aceste locuri sfinte
Tu de ce să stai ca lașii,
Ei să plângă în morminte?
Hai, ridică-te odată,
Chiar în zi de sărbătoare,
Ca să vadă lumea toată
Că virtutea ta e mare!
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (23 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
În primăvara lui '79, când am plecat la Cluj, la Colocviul Eminescu, am crezut o clipă că l-am apucat, în fine, pe Dumnezeu de picior. Am întâlnit acolo o insă care mi-a dat niște semne vagi de simpatie. Era cu vreo patru ani mai mare ca mine, deja absolventă, repartizată profesoară într-un orășel ardelean. Făcuse engleză și română. Era urâțică, șleampătă, când mergea părea că se-mpleticește la fiecare pas. Tot ce purta pe ea părea aruncat cu furca. De la-nceput ne-am simțit bine-mpreună: doi nebuni, doi închipuiți. Eu vorbeam numai în citate din autorii mei preferați, ea doar ironic și parabolic, încât uneori, în lungile și savantele noastre discuții de pe străzile Clujului, ne dădeam seama că fiecare vorbea de fapt despre cu totul altceva decât credea celălalt. La un moment dat, s-a oprit lângă un felinar și m-a-ntrebat: "Nu crezi că tot Clujul ăsta e doar un joc al minții? Un vis din care va trebui o dată să ne trezim?" Până și eu mi-am dat seama de livrescul idiot al frazei și i-am răspuns sarcastic: "Nu crezi că Borges a zis ceva asemănător despre Buenos-Aires?" "Nu, nu, eu chiar cred în asta. Chiar cred că nimic nu contează, că totul e visul nostru sau visul altcuiva despre noi..."
Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gheorghe, eroul de pe Someș
- De ce plângi mamă?
- Nu știu fiule, mă gândeam așa
.
la adevăr și libertate, și
. la prea multă nedreptate.
Sunt fiică de erou, am fost soția unui erou, sunt
mama unui
erou.
Urmez eu. Este bine?
Corneliu
. Pacea nu era departe,
Tunurile-au încetat
Iar Imperiul Habzburgic
Pentru veci s-a destrămat.
Bucovina și Ardealul,
Din Sighet pân-la Ilia
Au trecut la țara mamă,
Mândra noastră,România.
Mulți cântau de bucurie,
[...] Citește tot
poezie de Corneliu Zegrean-Nireșeanu din Zalmoxes gratia, ab Romania condita (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireșeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ardealul-Bijuteria României
Cetatea aceasta dintre munți
Ne spune povești cu izvoare
Oricine ai fi să poți să asculți
Istoria sacră din depărtare
Ardealul aici e o cetate
Cu râuri și dealuri cu munți și povești
Cu schimburi de ochi până departe
Cu șoapte și raze atent de privești
Pe râuri de ochi aleargă mașini
Și totul aici e un picur de rouă
De chipuri senine oamenii-s plini
Când soarele arde când ninge ori plouă
Văzut de Bălcescu Ardealul e-un zid
De munți și miresme de șoapte și dor
O ușă pe care cei de aici o deschid
Cetate și perlă pentru popor
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan din Mersul pe zid (2014)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Treceri
Brava armie română a trecut Dunărea lată,
Ca la Grivița și Plevna să-și arate vitejia,
Căci a vrut ca să ne lase liberă, neatârnată,
Țara asta de poveste, scumpa noastră România.
Mai târziu, în vremuri grele, ghemuită în tranșee,
Sub o ploaie de obuze ce părea să o înece,
Pe la Mărășești prin preajmă, la Oituz, prin defilee,
Ea a spus cu îndârjire, "Pe-aici, neică, nu se trece!".
Și-au mai fost batalioane ce-au trecut cântând Carpații
Hotărâte să-și urmeze fără preget idealul,
Ca nimic pe lumea asta să nu mai separe frații,
Și cu jertfa lor de sânge au eliberat Ardealul.
Și ce comandanți de seamă am avut odinioară,
Ce băieți cu arma-n mână, care-au dat morții sărutul
Când au auzit comanda ce atât o așteptară:
"Bravi ostași ai țării noastre, vă ordon să treceți Prutul!".
[...] Citește tot
poezie de Octavian Cocoș (26 martie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre România și Transilvania, adresa este: