România şi Transilvania

Lancea lui Horea

În toate grădinile ţării e o floare
Cu lujer discret şi trăind anonim
În vremi de răscruce sau de tulburare
Noi lancea lui Horea pe ea o numim.

Acelora care falsifică acte
Şi Ţara Română sub talpă o vor
Noi nu le servim argumente abstracte
Dar poate de lancea lui Horea le e dor.

Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus
Lancea lui Horea, lancea lui Horea sus.

La orice primejdii, la orice dezastre
Când duşmanii vor să ne lege în frâu
Al nostru e dreptul şi al naţiei noastre
Să mergem cu lancea lui Horea la brâu.

[...] Citeşte tot

cântec, versuri de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drob de Ţară

Norii-n Ardeal sunt bocet şi-ndurare,
Şi-s oasele tocate-n suferinţi,
Şi-s ocnele ce strigă din părinţi,
Care cu lacrimi îndulcit-au sarea
Cea care nu se vinde pe arginţi,
Cea care e mai scumpă decât pare
Că-ar fi că este sarea-n altă ţară
Mai ca a noastră - din gheţari fierbinţi,
Care din noi s-au rupt şi-au făcut marea
Cu valul şi cu-adâncul răzvrătit.
Ardealul ne e plânsul infinit,
În solniţe să-l aibă fiecare
Român, care de sare e albit
Să-şi poarte-n oase drobul lui de ţară.

poezie de Anatol Codru
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul Transilvaniei durute

Dedicaţie lui Ioan Alexandru

Sunt prea târzii aceste lacrimi grele
Ce cad din ochii neamului de plumb,
Până mai ieri credeam că sunt a' mele
Ascunse pe sub geană bumb cu bumb.

Se urcă Transilvania pe cruce
Din dragoste de jertfe părinteşti
De-a dreapta ei, un neam întreg străluce
Cu braţele-n piroane bărbăteşti.

Tâlharul cel de-a stânga încă geme
Urlând spre neamul nostru imprecaţii
În focul urii răguşind ficaţii,

Zbieraţi păgâni – românul nu se teme!
El crucea sprijină de constelaţii
Şi-n învierea lui renasc soldaţii.

sonet de Cătălin Varga (18 aprilie 2020, Sâmbăta Mare)
Acest sonet face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Cătălin Varga
Comentează! | Votează! | Copiază!

România - Bucureşti

Locul unde picură iubirea
Chiar din stele— galaxii
Strecurându-ţi viu uimirea
Chiar în ochii tăi cei vii

E meleagu acest"de vis
Inundat chiar din balade
Numele-ţi unde-i admis
Cu al lui Emil Palade

Sunt izvoare aici de flori
Şi de paşi şi zbor spre stele
Iar privirile-n culori
Dă farmec patriei mele

Din Cluj până în Constanţa
Din Arad până în Iaşi
Să nu îţi pierzi cutezanţa
În artă să fii acelaşi

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (1 martie 2018, Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întrebare: Ce trebuie să luăm aminte despre Moldova?

Răspuns: 1). Precum Ardeal, aşa şi aceasta are îndestulare de vin, pământul gras, heleştee, bivoli şi munţi îmbogăţiţi cu aur şi argint, aşijderea păduri, pomăt mult, de tot felul de dobitoace şi mulţime de miere, cai turceşti şi rumâneşti. Lungimea este de 35 de mile şi lăţimea de 28. Mai demult această ţară se numea Dakie Ripensască (sau Alpest rasască), după aceea, de la multe feluri de neamuri, se numea Gepidia şi Goţia, iar de unguri Kumania. Partea despre miază-noapte, pentru apa Moldovei şi muntele Ceahlăului, anume Moldova, iar partea despre amiază-zi, anume Valahia de peste munţi, care, până la anul 1449, da bir ungurilor, iar apoi dă turcului, pe fieştecare an: 58.000 galbeni italieneşti, cai 500 şi şoimi 300. (...)

4). Locul cel dintâi în Moldova se numeşte Iaş sau Eş, care este Mitropolia a tot Principatul, aproape de apa Prutului, ce se numea mai demult Hierasum, unde este curtea Prinţului, pentru care însuşi Traian împăratul în cărţile sale face arătare că ar fi zidită înainte de naşterea lui Hristos, pentru locuirea comisului romanilor şi a străjilor lui, în care curte se numără 16.000 de odăi. (...)

5). Iaşul a luat nume de la străjile romanilor, ce se chemau iaziges şi de la şanţul cel de bătaie, întru care oraş este scaunul arhiepiscopiei.

Amfilohie Hotinul în De obşte gheografie pe limba moldovenească scoasă de pe geografia lui Buffier, Despre Moldova (1795)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dor de fraţi

Dinspre Prut un vânt adie şi se zbenguie uşor
Cu o rază de lumină ce zăpada o topeşte,
Lin mă mângâie pe frunte şi îmi spune-ncetişor:
-"Scoală-te, deschide ochii şi din somnu-ţi te trezeşte!

Ia ascultă-ţi sora, fraţii... cum suspină şi cum plâng!
Spune, nu te răscoleşte plânsul lor de dor şi jale?
Doina noastră cea străbună se aude-ades prin crâng
Că şi râul se-nfioară şi o duce-ncet la vale.

După-atâţia ani de plânset, vor şi ei să vadă-un semn
De la voi, o mână-ntinsă, un alint să-i mai împace.
Nu mai staţi în nepăsare, nu mai fiţi aşa... de lemn,
Căci se zvârcoleşte Stefan în mormânt şi n-are pace.

Aţi uitat că au în vine tot un sânge de român?
Le e dor şi lor de Putna, Ipoteşti şi de Ardeal...
Si-n Moldova lor, acasă, ei se află la stăpân
Care-i minte că li-i frate, căci muscalu-i tot muscal!

[...] Citeşte tot

poezie de Liviu Sergiu Manolache din Flori de mătrăgună (2003)
Adăugat de Liviu Sergiu Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decepţie politică

Cum merg toate azi în ţară
Ca la balamuc, pe roate
Strâmbe, şui, cu scârţ, pătrate,
Mă gândeam aşa,-ntr-o doară:

Dacă au partid şi foştii,
Lăutarii, papagalii,
Verzii, rromii, panglicarii,
S-aibe un partid şi proştii,

Fi'ndcă, pe bună dreptate,
Câţi suntem făcuţi grămadă,
Plus, câţi dau în gropi pe stradă,
Am fi în majoritate,

Şi-n mod cert, şi prin urmare,
Vom schimba fără excepţii,
Tot ce au promis destepţii,
De când sunt la guvernare,

[...] Citeşte tot

poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta, iubită Românie...

Sunt ani şi ani iubită Românie,
De când românii toţi s-au adunat,
La Alba şi-n deplină armonie,
Îmbrăţişaţi în horă au intrat.

Cu bucurie "La Mulţi Ani" îţi cântă,
Poporul din Ardeal şi de pe Prut,
Iar eu mă-nclin cu drag măicuţă sfântă
Şi glia strămoşească o sărut.

Veniţi cu toţi la hora înfrăţirii,
Uniţi să fim din nou ca şi atunci,
Când un Mihai a rupt lanţu-nrobirii
Şi-am devenit mai tari ca nişte stânci.

Deşi de-o vreme ploi de răutate,
Ne-au împroşcat cu-al şarpelui venin
Privându-ne de orice libertate
Şi-n inimi au lăsat numai suspin.

[...] Citeşte tot

poezie de Dorina Omota
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştefan şi Radul

I

Ştefan cel Mare,
Acela care
Păreche n-are
Sub sfântul soare,
Duce o ceată
Moldovenească
În loc de plată
Să-şi dobândească
Pradă bogată
Şi voinicească.

Radu cel Mare,
Acela care
Păreche n-are
Sub sfântul soare,
I-a pus în cale,
Păzind moşia,
În deal şi-n vale,

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Bogdan Petriceicu Hasdeu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ardealul

Fiii tăi îşi blestemară ziua naşterii, amară
întuneric şi ruşine, cazne grele şi omor
şi ca turme fulgerate din senin se-nspăimântară
prigoniţi de-un înger negru tocmai pe moşia lor
s-au lipit de stânci şi codri, şi în mlaştini se-adânciră
şi-au durat colibe-n râpe, tot prin peşteri au cinat
se hrăneau cu rouruscă, mânătărci şi calomfiră
peştele le-a fost tainul, jirul, trudnicul vânat
Fluvii tragice brăzdară chipul tău ca de icoană
ai trăit fără prihană un mileniu greu, de iad
te-au secătuit de vlagă, ţi-au supt sângele din rană
ţi-au smuls vintrele de aur, grâul, munţii verzi de brad
tu aveai aici cutume, ei – doar acte mincinoase
dreptul tău era vecia, traiul demn şi înţelept
în adâncul tău prinsese rădăcini un cer de oase
ei le-au profanat cu ura şi cu lipsa lor de drept
Aveai sanctuare dace, temple şi mulţimi de castre
mii de pietre funerare şi inscripţii vechi de rit
în întreg acest tezaur al eternităţii noastre
ei au răsucit cu poftă plugul lor cel ruginit

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor din 101 poezii * 101 bijuterii
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!

La "Găina"

Cântecul lui Avram, din tulnice,
Pe dealuri istorice răsună
Şi fraţii din ţară şi-i cheamă.
Răspund viorile lui Enescu şi Ciprian,
Taragotul de aur al lui Fărcaş,
Naiul fermecat al lui Zamfir,
Cântând nemuritoare balade,
Ciuleandra din vale
Şi sârbele Mariei Tănase.
Iar din munţii Cindrelului,
Vine a Ardealului perlă,
Frumoasa Lucreţia Ciobanu
Purtând în dăsagi ţesături
Din Învârtita şi Doina sibiană.

Uite! vine Achim Nica şi Drăgan Munteanu,
În fruntea doinelor şi-n haina lor faină.
Vin şi Fraţii Petreuşi cu maramureşenii
Tropotind făloşi,
Rupând arcuşul zongorei, chiuind voioşi.

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (10 octombrie 2003)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veniţi la hora mare!

Veniţi la hora mare ca să ne prindem toţi,
Sărbătorind Unirea, chiar azi, în ţara toată,
Moldova dându-şi mâna, acum, ca şi-altădată,
Cu Ţara Românească, cu buni, părinţi, nepoţi.

În anu-o mie-opt sute şi-n plus cincizeci şi nouă,
Un vis străvechi de veacuri atunci s-a-nfăptuit,
Când după multe piedici, pe dat' s-au înfrăţit
Surorile - provincii române amândouă.

A strălucit şi cerul, şi soarele-n tărie,
Pe două zeci şi patru, în luna lui gerar,
S-a înmuiat şi gerul, iar vântul cel hoinar,
Vrăjit, a stat s-asculte, în dulce reverie,

Când s-a încins o horă în Ţara Românească
Şi când Moldova toată cu drag s-a prins în ea,
Cu toţi cei cu simţire română alăturea;
O horă a frăţiei pe glia strămoşească.

[...] Citeşte tot

poezie de Cătălina Orşivschi
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

România este o ţară republicană cu foarte mulţi regi: regele ţiganilor din Alexandria, regele ţiganilor din Ardeal, regele ţiganilor din Banat, regele ţiganilor din Costeşti, regele ţiganilor din Moldova, regele ţiganilor din Muntenia, regele ţiganilor din Oltenia, regele ţiganilor din România, regele ţiganilor din toată România, regele ţiganilor din Sibiu, regele ţiganilor din Strehaia, regele ţiganilor din Teleorman, regele internaţional al ţiganilor, regele ţiganilor internaţionali ş. a.

aforism de George Budoi din România şi Românii (18 august 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Anul 1940 a fost anul dezastrului ţării române, o mare suferinţă a populaţiei, ca urmare a pactului Ribentrop-Molotov din 23 august 1939, prin care armata rusă a ocupat la 26 iunie 1940 Basarabia, Bucovina si tinutul Hertei. La 30 august 1940, ca urmare a tratatului de la Viena, am fost nevoiţi a ceda la unguri o parte din teritoriul Ardealului. lar la 7 septembrie 1940 prin tratatul de la Craiova am cedat Cadrilaterul la bulgari, făcându-se schimb de populaţie, la care eveniment am participat şi eu.

Simion Gârlea în Din viaţa unui basarabean, Plecarea in viaţa (2009)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

România dă-i tu azi

colţ de rai atâţi am vrea
România ca să fie
Dumnezeu dar să ne dea
toţi să bem din apa vie

floare azi de orhidee
vrem întreaga Românie
o vrem astăzi o alee
de lumină ca să fie

România cu Ardealul
strop de rouă din Carpaţi
în români să-nscrie dorul
de-a fi toţi — oameni curaţi

Cartea Sfântă a Lui Hristos
ne-o vrem ţintă — căpătâi
şi pe Mielul Glorios
îl vrem —dragoste dintâi

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan (25 septembrie 2018, Mănăştur)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zi de sărbătoare

Dacă eşti bărbat şi-ai sânge
Care clocoteşte-n vine,
Tu nu vezi că ţara plânge
Cu sughiţuri şi suspine?

Când urgia ne loveşte
Dinăuntru, din afară,
Nu simţi braţul cum zvâcneşte
Pentru glie, pentru ţară?

Şi-au dat viaţa înaintaşii
Pentru-aceste locuri sfinte
Tu de ce să stai ca laşii,
Ei să plângă în morminte?

Hai, ridică-te odată,
Chiar în zi de sărbătoare,
Ca să vadă lumea toată
Că virtutea ta e mare!

[...] Citeşte tot

poezie de Octavian Cocoş (23 noiembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

În primăvara lui '79, când am plecat la Cluj, la Colocviul Eminescu, am crezut o clipă că l-am apucat, în fine, pe Dumnezeu de picior. Am întâlnit acolo o insă care mi-a dat nişte semne vagi de simpatie. Era cu vreo patru ani mai mare ca mine, deja absolventă, repartizată profesoară într-un orăşel ardelean. Făcuse engleză şi română. Era urâţică, şleampătă, când mergea părea că se-mpleticeşte la fiecare pas. Tot ce purta pe ea părea aruncat cu furca. De la-nceput ne-am simţit bine-mpreună: doi nebuni, doi închipuiţi. Eu vorbeam numai în citate din autorii mei preferaţi, ea doar ironic şi parabolic, încât uneori, în lungile şi savantele noastre discuţii de pe străzile Clujului, ne dădeam seama că fiecare vorbea de fapt despre cu totul altceva decât credea celălalt. La un moment dat, s-a oprit lângă un felinar şi m-a-ntrebat: "Nu crezi că tot Clujul ăsta e doar un joc al minţii? Un vis din care va trebui o dată să ne trezim?" Până şi eu mi-am dat seama de livrescul idiot al frazei şi i-am răspuns sarcastic: "Nu crezi că Borges a zis ceva asemănător despre Buenos-Aires?" "Nu, nu, eu chiar cred în asta. Chiar cred că nimic nu contează, că totul e visul nostru sau visul altcuiva despre noi..."

Mircea Cărtărescu în De ce iubim femeile (2004)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheorghe, eroul de pe Someş

- De ce plângi mamă?
- Nu ştiu fiule, mă gândeam aşa….
la adevăr şi libertate, şi…. la prea multă nedreptate.
Sunt fiică de erou, am fost soţia unui erou, sunt
mama unui… erou.
Urmez eu. Este bine?
Corneliu

…. Pacea nu era departe,
Tunurile-au încetat
Iar “Imperiul Habzburgic”
Pentru veci s-a destrămat.

“Bucovina” şi “Ardealul”,
Din Sighet pân-la Ilia
Au trecut la ţara mamă,
Mândra noastră,“România”.

Mulţi cântau de bucurie,

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Zalmoxes gratia, ab Romania condita (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ardealul-Bijuteria României

Cetatea aceasta dintre munţi
Ne spune poveşti cu izvoare
Oricine ai fi să poţi să asculţi
Istoria sacră din depărtare

Ardealul aici e o cetate
Cu râuri şi dealuri cu munţi şi poveşti
Cu schimburi de ochi până departe
Cu şoapte şi raze atent de priveşti

Pe râuri de ochi aleargă maşini
Şi totul aici e un picur de rouă
De chipuri senine oamenii-s plini
Când soarele arde când ninge ori plouă

Văzut de Bălcescu Ardealul e-un zid
De munţi şi miresme de şoapte şi dor
O uşă pe care cei de aici o deschid
Cetate şi perlă pentru popor

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Daniel Bălan din Mersul pe zid (2014)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Treceri

Brava armie română a trecut Dunărea lată,
Ca la Griviţa şi Plevna să-şi arate vitejia,
Căci a vrut ca să ne lase liberă, neatârnată,
Ţara asta de poveste, scumpa noastră România.

Mai târziu, în vremuri grele, ghemuită în tranşee,
Sub o ploaie de obuze ce părea să o înece,
Pe la Mărăşeşti prin preajmă, la Oituz, prin defilee,
Ea a spus cu îndârjire, "Pe-aici, neică, nu se trece!".

Şi-au mai fost batalioane ce-au trecut cântând Carpaţii
Hotărâte să-şi urmeze fără preget idealul,
Ca nimic pe lumea asta să nu mai separe fraţii,
Şi cu jertfa lor de sânge au eliberat Ardealul.

Şi ce comandanţi de seamă am avut odinioară,
Ce băieţi cu arma-n mână, care-au dat morţii sărutul
Când au auzit comanda ce atât o aşteptară:
"Bravi ostaşi ai ţării noastre, vă ordon să treceţi Prutul!".

[...] Citeşte tot

poezie de Octavian Cocoş (26 martie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!