Valeriu Butulescu despre poezie

Poetul

Ca într-un gong
universul loveşte
în viaţa lui de familie

el poate ucide un zeu chiar
fără să pună ghilimele

în burdufii inimii
duce şi vin şi sânge.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii poeţi sunt ca meteoriţii. Decad, ca să poată străluci o secundă.

aforism de Valeriu Butulescu din ziarul "Steagul roşu" (1982)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Venera: Sunt un suflet pustiit de speranţe, abandonat pe o insulă pustie...
Lady Robinson: Oho! Frumos început de poezie!
Venera (izbucneşte în plâns): Ah! Nu! De unde ai atâta cruzime? Tu nu eşti Lady Robinson! Tu eşti Cruela! Cruela! Aşa nu se mai poate... Plec! Plec în lume!

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ciucă (cu un surâs diabolic): Oare e fumător?
Măciucă: Verificăm imediat! Ia stinge-i tu o ţigară direct pe spate...
Ciucă (atinge, zâmbind sadic, spatele Poetului, cu ţigara aprinsă; poetul suferă, dar nu protestează): E nefumător!... (Uimit). Extraordinar! Nu simte nimic! (Pauză.) Câtă nesimţire...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vulpescu (privindu-l compătimitor pe Poet): Trebuie judecat în regim de urgenţă! E pe ducă...
Lupoi (continuă să se exprime în rime): Va veni urgent un judecător să-i acorde prim-ajutor! Ar fi păcat să moară nejudecat! (Către Ciucă şi Măciucă). Ciucă, Măciucă! Puteţi pleca! Vulpescule! Citeşte declaraţia...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poemele homerice au circulat prin viu grai atâtea secole. Oare Homer şi-ar recunoaşte opera dacă i s-ar citi ultima ediţie?

aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2008)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam (citeşte mai departe): "Căci te iubesc cu ură, întreg... şi numai eu
Nu te împart cu nimeni, nici chiar cu Dumnnezeu."
Lupoi (râde vulgar): Asta nu e poezie, tovarăşe colonel!
Adam: Căpitane! Poezia nu e ce crezi tu. (Declamă sarcastic). "Capitalist viclean! Cădea-ţi-ar bomba în ocean!"... Lirica nu e un şir de vorbe goale, care pocnesc milităreşte din călcâie! Poezia înseamnă har... (Citeşte iar din "Caietul negru", pătruns sincer de frumuseţea versurilor): "Când fluturul îşi arde aripa-n lumânare
El nu-şi doreşte seul, ci magica lumină..."
Lupoi (râde vulgar): He, he, he, he! Păi, sigur că nu vrea seu! He, he, he, he, he! Cine dracu' a văzut fluturi care să mănânce carne de oaie? Ha, ha, ha, ha, ha!...
Adam (dur): Eşti un prost incurabil!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul: Eu nu cu voi am treabă. Prin versul meu, vorbesc cu Dumnezeu!
Adam (zâmbind): Aici e problema, Maestre! Rânduiala noastră presupune că Dumnezeu nu există. Iar dumneavoastră îl invocaţi în fiecare pagină...
Poetul: Dumnezeu? Voi L-aţi scos din biserici, dar El există! Căutaţi în inimile oamenilor... (Ironic). Percheziţionaţi-le atent sufletele!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi: Poetul e pe ducă, tovarăşe judecător. Poate că moartea e cea mai bună soluţie pentru el. A scris destul. Dar noi suntem marxişti credincioşi! Şi oameni pe deasupra. Nu-l putem lăsa să moară nejudecat...
Judecătorul (privindu-l atent pe Poet): Hmm! Prin urmare, aşa arată un sabotor! Interesant...
Aurica: Nu e sabotor, tovarăşe judecător! E scriitor...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cosmogoniile vechi sunt poetice, nu ştiinţifice. E greu să iei în serios un savant care susţine că planeta se sprijină pe spatele unui elefant.

aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2008)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elena (pune banii în poşetă): Nu te enerva, scumpule! Ştiu că e joacă de poet pentru tine să faci din taur minotaur şi din balaur aur! (Tandră.) Eşti bogat! Toate hergheliile de cai verzi sunt ale tale! Şi ce puternic eşti! (Declamă.) Căutător de avântate culmi! Mereu chemat de înălţimi albastre! Căţărătorule! (Îl trage peste ea.) Hai, urcă-te pe muntele lui Venus...

replică din piesa de teatru Don Siempre, scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

dragoste (vezi şi iubire)

Dragostea. Aura poetică, irezistibilă, a imperativului genetic fundamental: porunca de continuitate.

definiţie aforistică de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2004)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Conflictul dintre poet şi editor e vechi. Primul oferă luna de pe cer, al doilea vrea monede adevărate.

aforism de Valeriu Butulescu din Caietul albastru (2004)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arbore: Am inventat un ceas deşteptător! Un ceas care sună întruna.
Samson (cuprins de un entuziasm neaşteptat): Nemaipomenit! Vorba poetului: Mereu îl vom întoarce, el va suna mereu!
Arbore: Nu trebuie întors. Are baterie. Sună 24 de ore din 24. Cu el vom putea menţine conştiinţa naţională pururi trează! (Pauză.) De fapt, nu sună! Behăie! E primul ceas mioritic, adaptat la exigenţa tradiţiei...

replici din piesa de teatru Samson (Valea din Deal), scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câteva versuri neindexate

Mi-am mângâiat
soţia în mare grabă
dar tot am pierdut
douăzeci şi opt de lei

apoi
de şapte lei
am contemplat cerul
albastru ca o sută

în sfârşit
mi-am alintat copilul
preţ de zece minute
ceea ce mi-a adus un prejudiciu
de doisprezece lei şi cincizeci de bani

cu siguranţă
viaţa ne-ar pricinui
incalculabile pierderi
dacă din fericire

[...] Citeşte tot

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moralitatea în artă e relativă. Cea mai frumoasă poezie de dragoste a limbii române este legată de coarnele profesorului Ştefan Micle.

aforism de Valeriu Butulescu (2012)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi (calm): Ascultă! Să ştii că şi eu fac versuri... Poate chiar mai frumoase ca ale tale... Acum însă avem treburi serioase de declarat. (Tare.) În joc e siguranţa statului! Vorbim în proză! (Se uită la ceas). Mai repede! S-a făcut târziu...
Poetul: E ceasul când neliniştea devine spaimă... Când cinstea, ca nisipul, sub talpă ţi se surpă...
Lupoi: Cine eşti tu, de fapt?
Poetul: Iluzie cosmică am fost, înainte de-a fi.
Lupoi: Poftim?
Poetul: Sunt fiul nimănui, cârmuitor de vânturi... Candelă în care pâlpâie un bob de întuneric...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adam: Maestre! Vorbesc cât se poate de sincer! De vreţi să vă salvaţi, lepădaţi-vă de aceste versuri! Chiar dacă vă e greu... Ardeţi-le...
Poetul: Dar ele ard mereu. Sunt numai flacără. Un rug aprins!
Adam (speriat): Rugul acesta trebuie grabnic stins...
Poetul: Nu pot să-l sting... "Sunt doar o biată urnă cu zgurile durerii"...
Adam: Iertaţi-mă! Aveţi un suflet prea mare pentru vremurile acestea mărunte... (Speriat). Ce să fac? Ultimele resturi ale conştinţei mă îndeamnă să vă ajut... iertaţi-mă...
Poetul: Vino lângă mine, străine! Ce dacă eşti călău?... Vino şi vei primi iertarea mea! "Hai, vino cum te afli, în haina ta de crime"... Iertat să fii!

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măciucă (privindu-l atent pe Poet): Nu înţelege nimic. Pun pariu că e prima dată în vizită la ministerul de interne...
Ciucă (pe un ton dur, suflându-i Poetului fumul de ţigară în faţă): Mistică! Te invit, politicos, pentru ultima oară! Nu fii dobitoc! Ia loc şi scrie, nesimţitule!
Măciucă: Pare surd!
Ciucă (privind compătimitor spre Poet): Nu aude, nu înţelege... Ăsta e un pericol social, să moară mama!
Măciucă (îl ia pe Poet de gât şi îl zgâlţâie violent): Ascultă, moşule! Dacă vrei, îţi muiem imediat oasele! Noi am îmblânzit balauri grei, nu iepuraşi ca tine...
Ciucă: Stai, mă, nenorocitule, pe scaun! Suntem oameni binecrescuţi. Îţi respectăm vârsta...

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupoi: Ia să-ţi verific eu sensibilitatea lirică, prietene! Ce înţelegi tu din aceste versuri? (Declamă teatral) Poporu-n pace doarme
Noi, stăm cu mâinile pe arme!
Vulpescu (serios): Autorul, adică dumneavoastră, subliniază somnul istoric al neamului nostru... Poporul doarme, iar noi îl păzim... Să nu cumva să se trezească...
Lupoi (cu emfază): Somnul poporului e bine organizat, Vulpescule. Pe măsuţa ta de lucru picoteşte un raion de oameni! Pe masa mea doarme o regiune... Iar pe biroul tovarăşului ministru sforăie întreaga naţiune...
Vulpescu (declamă): "Chivu Stoica şi cu Dej
Au băgat spaima-n burgheji!"

replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!