Citate despre apă și munți, pagina 4
Rugăciunea Măriucăi (acrostih pentru Maria)
Doamne Sfinte, mă iubești,
O spun îngerii din cer,
Apa râului sfințești,
Munții, culmile-n eter,
Nopți ne dai cu străluciri.
Eu mă rog pentru părinți,
Tu duh sfânt să le inspiri,
Evlavie de la sfinți.
Inimile să-întărești,
Umbre negre să alungi,
Bun Părinte, mare ești!
E minune unde-ajungi!
Sfânt Potir, tu strălucești,
Calea vieții îndelungi.
acrostih de Gabriela Gențiana Groza (2 mai 2016)
Adăugat de Gabriela Gențiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Requiem
Sub cerul verii înalt și plin de stele
O, sapă-mi groapa în noaptea morții mele;
Din iarbă și rouă venit, să mă-întorc la ele.
Mi-i gata testamentul cu vremea să se-înfrunte,
Iată și-epitaful care mă încape:
"Aici el zace să vă fie aproape;
Acasă-i marinarul, acasă de pe ape,
Și vânătorul acasă de pe munte. "
poezie clasică de Robert Louis Stevenson din Lăstăriș, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înrâuirea pe care locurile o exercită asupra sufletului este un lucru vrednic de luat aminte. Dacă negreșit suntem cuprinși de melancolie atunci când ne aflăm pe țărmul unei ape, o altă lege a firii noastre impresionabile face ca, pe munți, sentimentele să ni se purifice, acolo pasiunea devine mai adâncă, pe măsură ce pare că pierde din vioiciune.
Balzac în Femeia la treizeci de ani
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!
Abis II
Visa. Totul era vâscos.
Lucrurile se amestecau în timp și-mprejur.
Cleioase, apele somnului.
Era și nu era el.
Ceasornicarii munților de cârpe împietriseră.
Era și nu era acasă. Se vedea și copil și adult.
Împietriseră.
O altă casă începea din aceiași pereți.
În același timp. Bărbați mulți
cântau într-o limbă a lor
amestecată cu spectre de vânt, șuierături de vâslă și de argint...
Gesturi. Sânge. Vorbe.
poezie celebră de Ion Caraion
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar o cafea
E doar o cafea în grădină,
la casa cu tine stăpână
în triluri de păsări ce-ngână
acorduri din sursă divină.
E doar o cafea, pe-o terasă
privită din zare de-un munte
ce-și varsă, din tâmple cărunte,
izvoare de apă aleasă.
Silfide, pe flori risipite,
se-ntrec să-și arate uimirea
văzându-ți, în ochi strălucirea.
Cuvinte se-ascund, negrăite,
când clipele trec, fericite,
cu noi, o cafea, și iubirea.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai sunt
Mai sunt în sara cea de aur...
Și-ascult pe malul de nisip,
Cum lin, ca stelele pe munte,
Îți curge liniștea pe chip;
Cum iese raza din găoace
Ciocnind al stelei limpezi ou,
Și cum se-acoperă mut apa
De roua unui cântec nou;
Cum cineva în aer, tainic,
La buze duce marea blând,
Cântând din ea ca dintr-o frunză,
De dor tăriile umplând.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alerg cu gândul
Alerg cu gândul peste mări și ape,
Peste câmpuri întinse, peste munți,
În Univers pătrund tot mai aproape
Și tot întind închipuite punți.
Alerg prin galerii și prin genuni,
În zbor de chinuite încleștări,
Mai cred și câteodată în minuni,
În timpul ce-l consum în căutări.
Într-un ocean de gânduri mă scufund,
Când liniștea se-ascunde-ntr-un apus,
Ocean nemărginit și fără fund,
Cep doar nedumerire mi-a adus.
poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Privește în jurul tău copacii, florile, cerul, o apă curgătoare, dealul, câmpia, muntele, marea... E-atâta frumusețe!... Sunt toate darul lui Dumnezeu și pentru tine!
citat din Maria Dornescu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Căprioară în crâng
te-ai întors iubire de foarte departe
genunchii ți-s juliți de la vânt
dumnezeu astăzi parcă iarăși desparte
apele dintre cer și pământ
inorogii pasc printre munți de zăpadă
copitele le sunt prea fierbinți
vara asta pare c-ar vrea să mai ardă
doi copaci încărcați de dorinți
azi să nu mă aștepți în crâng căprioară
nu mai am ce păduri să-ți ofer
niște maci înroșesc un lan de secară
nu mai sunt nici amurguri în cer
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul ieșit la blajin
... ape la maluri suspin
ape de valuri frânte
au și ele blajin
au și ele morminte
surpă din stânсa penin
timpul ce curge cuminte
au și munții blajin
au și munții morminte
codrii murmură senin
muguri în loc de cuvinte
au și codrii blajin
au și codrii morminte
soarbe paharul cu vin
mușcă din tainele sfinte
omul ieșit la blajin
omul ieșit la morminte...
poezie de Iurie Osoianu (10 aprilie 2018)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hai să fim români
Să dai mâna iar române
e un fel de bună ziua
ape trec piatra rămâne
nu bate munții cu piua
E un fel de bună ziua
pui cuvinte și cresc nori
omul ăsta-i dus cu piua
dacă vrei poți și să zbori
Pui cuvinte și cresc nori
ape trec piatra rămâne
hora noastră-n trei culori
să dăm mâna iar române
E un fel de-a spune hai
dincolo de iad și rai
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (23 ianuarie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fata morgana
prin sufletul tău zburdă căprioare de aer,
înflorește sângele voinicului
pe pajiști.
îndrăgostit fără aripi,
mă înalț cu gândul pe munți
pentru tine prințesă a pădurilor de zadă.
râuri cu văi curg printre dealuri,
n-am timp s-ajung în câmpie
unde înșelătorul miraj răsturnat în apă
apare din lanuri de aur dincolo de orizont.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu (26 iulie 2017)
Adăugat de Llelu Nicolae Valareanu(Sarbu)
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel
Din asfintit, de peste munte,
Rasfringeri rosii de amurg
Se sfarma-n licariri marunte
Si-n Dunarea umbrita curg.
Dar unda tulbure le-ngroapa
Când, subt rachitele din vale,
De-abia mai tremura pe apa
Ca niste coji de portocale.
Acolo jos, peste cununa
Intunecatului boschet,
Sclipeste-n aer semiluna
Din virful unui minaret.
Si parca zugravit anume,
Isi culca umbra până-n mal
Ostrovul izolat de lume
Ca un castel medieval.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sancturaniu
Iubito,
dacă Dumnezeu ar fi existat,
și-ar fi privit în ochii tăi,
ar fi lăsat Raiul în grija Satanei,
să se odihnească puțin
în irisul ce-ți descoperă sufletul
ca o apă de munte,
din care cu mult timp în urmă,
înainte să existăm,
Eros se cinstea
și își spăla sufletul,
când astăzi noi, cei care privim
eternitatea din larg,
împreună cu Sfânta Micime,
ne dăm seama
că lacrimile curg din munți
asemenea pâraielor din amintiri.
De ce aș fi lăsat întinderile
să se surpe între noi,
[...] Citește tot
poezie de Ionuț Popa (martie 2010)
Adăugat de Ionuț Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Sufletul ploii
Îi lucesc în iarbă ochii adânci de ploaie,
Cred că e rănită pasărea-văpaie...
Când răsună glasul muntelui de fier,
Inima vântoasei tremură în cer.
Poa' să fie duh căzut din paradis -
Ce să fie, mamă, pasăre ori sfinx?
Cum zice legenda, s-a întâmplat odată,
Duhul prinse viață într-un fir de apă...
Nu este nălucă din vremuri uitate,
E sufletul ploii venit de departe.
E demult acolo, l-am văzut cândva,
Era piatră seacă, pământ nu era.
poezie de Ștefan Radu Mușat din Copilul și Norul
Adăugat de Ana Georgiana Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Duel epigramatic, seria 6-a din 26.06.1980 - 18.07.1980: 9. Te-nșeli...
Nu mai vezi un spadasin...
Crezi că zac toți în Cibin?!
Fac baie-n apă de munte,
Prind puteri ca să mă-nfrunte!
epigramă de Naum Smarandache din În luptă cu un... bei (2006)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Conform tradiției, dragostea este un indefinibil compus din suflet și trup. Născându-ne, am fost smulși totalității; în dragoste am simțit cu toții că ne întoarcem la totalitatea originară. De aceea imaginile poetice transformă persoana iubită în natură munte, apă, nor, stea, pădure, mare, val iar la rândul ei, natura vorbește ca și cum ar fi femeie. Reconciliere cu totalitatea care este lumea.
Octavio Paz în Dubla flacără: dragoste și erotism (2003)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Strigăt...
Lăsați-mi brazii ca să crească-n tihnă
Și oile pe pajiști la odihnă,
Lăsați-mi apele să curgă line
Și inimile-n dragoste să fie pline,
Lăsați-mi munții să ne țină veșnic
Și nu ucideți flacăra din sfeșnic,
Lăsați-mi mintea trează peste ani
Și n-o mințiți cu fraze de "doi bani",
Lăsați-mi țara pură, nepătată
Și n-o însângerați cum ați făcut-o odată,
Lăsați-mi neamul liber pe acest pământ
Să-și poată spune sincer... gândul prin cuvânt.
poezie de Liviu Reti (19 decembrie 2015)
Adăugat de Liviu Reti
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu pot să-mi trădez plaiurile de lumină ale copilăriei și simțămintele de taină culese de-a lungul apelor de munte.
citat din Paul Decei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fauna României
Urșii îi găsim la munte,
Purici' la mizeri pe frunte,
Peștii sunt în apa mării,
Iar șacalii-n... fruntea țării!
epigramă de George Budoi din Politică și politicieni (10 noiembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Citate despre apă și munți, adresa este: