România şi timp

La ora actuală nu se produc parfumuri de lux în România, după ce această industrie debutase modest în perioada interbelică iar înainte de 1989 s-a produs un număr destul de mare de creaţii la Miraj Bucureşti, azi demolată. În decursul cercetărilor mele din ultimii 10 ani nu am descoperit români parfumieri în sensul de azi al termenului creator de parfumuri şi cel de român - diferit de a fi originar din România pentru a deveni orice altă naţionalitate posibilă şi diferit de cazul în care eşti producător care importă esenţa din Franţa pentru a o dilua.

citat din Octavian Coifan
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şansa zilei

Ieri românul, din "chenzină",
Aducea sacoşa plină,
Avea şi bani de ospăţ...
Astăzi "stă"... cu traista-n băţ...

epigramă de Constantin Enescu (18 mai 2011)
Adăugat de Constantin Enescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecutul României nu mă flatează deloc şi nici nu sunt prea mândru de strămoşii mei lipsiţi de orgoliu că au putut dormi atâta timp, în aşteptarea libertăţii.

Emil Cioran în Schimbarea la faţă a României
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sfârşitul lumii... la români

Chiar de-i prezis de o "ursită"
Să vină-n luni sau săptămâni,
Sfârşitul lumii - la români -
E doar o glumă... nesfârşită...

epigramă de Ştefan-Cornel Rodean din Daţi-mi voie! (2012)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Atâta timp cât românului îi merge mintea la prostii, România e-o ţară fără hotare.

aforism de Victor Martin din Plimbare cu telemobilul
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deşteaptă-te, române

Deşteaptă-te, române, preot al libertăţii,
Nu plânge pe cenuşa geniilor străbuni,
E timp sa nalţi stindardul în numele Dreptăţii,
E timp să-ţi calci tiranii, e timp să te răzbuni.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

1 Decembrie - Ziua României

Frunză verde, floare albastră,
La mulţi ani de ziua noastră!
Fraţi români din lumea-ntreagă,
Hai uniţi-vă odată şi strigaţi cu toţi în cor:
E ziua românilor!
Să se ştie peste tot, că românu-i patriot!
Îşi iubeşte ţara, frate, ş-o apără pân' la moarte!
Haideţi dar, măi fraţi români,
Fraţi români şi buni creştini,
Să strigăm cu toţi în cor:
Mândru-i steagul tricolor!
Toată fala şi mândria,
Una este România!

poezie de Mariana Simionescu (1 decembrie 2009)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Picătura românească

Scumpindu-se mereu benzina,
Încep să cred - în parte - zvonul,
Că, peste câţiva ani, maşina
O vom hrăni... cu biberonul.

epigramă de Ştefan Băiatu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu duc o viaţă foarte grea din punct de vedere prieteni căci n-am timp să mă ocup de nici o relaţie. Tot timpul liber (închipuie-ţi şi tu ce timp rămâne liber după ce dai 18 concerte lunar) îl sacrific Filarmonicii ca intendant. Dar lucrurile merg excelent. Opoziţia presei şi a publicului a fost complet învinsă. E greu pentru ei să vadă în fruntea Filarmonicii un tânăr şi mai ales român.

Sergiu Celibidache în Scrisori către Eugen Trancu-Iaşi (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Multe şi de toate a încercat el în viaţa lui, ca să şi-o poată cârpi de azi pe mâine. A făcut, fiindcă şi el era român, a făcut şi politică: a părăsit totdeauna opoziţia, din cauza nemărginitei şi injustei ei violenţe, în anul venirii ei la putere, şi s-a alipit totdeauna de guvern, care în definitiv nu era aşa de vinovat, cu câteva zile înainte de trecerea acestuia în opoziţie. Şi pe urmă iar aşa şi tot aşa.

Ion Luca Caragiale în Cănuţă om sucit
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

.. ştii ce, dragul meu, hai să demisionăm, tu de la Românul, eu de la Timpul, şi hai să ne călugărim, căci nu suntem făcuţi să trăim între lupi. La mănăstire, în chiliile solitare, să scriem letopiseţe în cari să înşirăm tot ce îndură nenorocitul neam românesc, pentru ca să se ştie cât amar a suferit românul cât a trăit pe acest pământ.

citat celebru din Mihai Eminescu (1882)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

România este pâinea noastră cea de toate zilele.

aforism de Costel Zăgan din Definiţii eretice (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel limbii române

Limba dragă românească
Vreau în pace s-o asacult
Şi renumele să-i crească,
Vorbită fie cât mai mult,

Iar de Pronia cerească
Va creea în timp tumult,
Limba dragă românească
Vreau în pace s-o ascult.

Cel plecat să "rătăcească"
S-o ţină obiect de cult,
Iar de poate s-o vorbească
Aşa cum o făcea demult,

Limba dragă românească

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasiunea pentru superlative rămâne nestinsă în România de-a lungul timpului.

Radu Paraschivescu în Două mături stau de vorbă. Scene româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

La şaptesprezece ani, l-am întâlnit pe tânărul înalt şi suplu, cu aceleaşi vederi ca ale mele (comunist ilegalist), cu aceeaşi pasiune pentru Mallarmé, poezia franceză modernă şi avangarda română.

Nina Cassian în Memoria ca zestre
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Româncele sunt subţiri, vesele şi vorbăreţe. La vârsta de 13-14 ani românca atinge maturitatea deplină, devine chipeşă şi frumoasă – cu păr negru strălucitor, ochi negri, nas coroiat, gură subţire. Dar cum înfloresc devreme, tot atât de repede îmbătrânesc. Frumoasă, înfloritoare la 15 ani, la 30 arată deja ca o vârstnică, iar la 40 – ca o bătrână.

Feofil Puţâkovici în Românii. Lectură pentru popor (1898)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nativă

De-un timp înghit în sec şi tac
Şi-am constatat un lucru grav:
Decât să fiu român sărac,
Mai bine mă năşteam... morav.

epigramă de Ion Moraru din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", epigramă selecţionată dintre cele primite (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus inima

Avem o mândră ţară -
Prin timpi de jale-amară
Strămoşii se luptară
S-o scape de stăpâni.
Azi singur noi, românii
Suntem în ea stăpânii,
Sus inima, români!

O lege-avem străbună -
Prin veacuri de furtună
Ea n-a putut s-apună
Strivită de păgâni.
Ne-a fost Cel-Sfânt tărie
Şi-n veci o să ne fie:
Sus inima, români!

În ţara românească
De-a pururi să trăiască
Credinţa strămoşească
Şi graiul din bătrâni.

[...] Citeşte tot

poezie celebră de George Coşbuc
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătoriile în pământul românesc încep abia de la sfârşitul veacului al XIV-lea. O observaţie preliminară: de ce înainte de 1389 nu-s călători cari să fi străbătut ţara noastră şi să fi lăsat o descriere a acestei ţări? N-ar fi o pagubă esenţială dacă n-am cunoaşte unele din scrisele călătorilor din veacul al XVII-lea şi al XVIII-lea, pe când, dacă am avea pentru anii 1350, ori pentru o dată din secolul al XIII-lea, lucruri privitoare la noi, ele ar fi de un folos extraordinar, dat fiind că primele documente privitoare la Ţara Românească, scrise în limba latină şi mai târziu în slavonă, sub influenţa vecinilor de dincolo de Dunăre, bulgari şi sârbi, dar mai ales sârbi, sunt abia de prin anii 1370, iar, în ce priveşte Moldova, documentele, afară de anume legături cu străinătatea, sunt încă mai recente.

începutul de la Istoria românilor prin călători de Nicolae Iorga (1921)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Însuşi numele "Basarabia" ţipă sub condeiele ruseşti. Căci Basarabia nu însemnează decât ţara Basarabilor, precum Rusia înseamnă ţara ruşilor, România ţara românilor. Pe la 1370 Mircea I Basarab, care se intitula Despota Dibridicii, adică despotul Dobrogei, Domn al Silistrei şi al ţărilor tătăreşti, întinsese marginile domniei sale până la Nistru de-a lungul ţărmului Mării Negre, cucerind aceste locuri de la tătari. Pentru capătul veacului al patrusprezecelea stăpânirea Valahiei asupra acestor locuri e necontestabilă.

Mihai Eminescu în ziarul Timpul (1 martie 1878)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!