Visez o lume - și nu cred că e o pură utopie - în care fiece om să aibă cireșul său. Să știe că îl are și că se poate duce primăvara să intre în comuniune cu el.
Geo Bogza în Un paradis regăsit, Ca să fii om întreg
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când venea primăvara și primele fructe ale anului apăreau în piață, n-aș putea spune că nu tresăream o clipă, dar eram departe - foarte departe - de frenezia pe care mi-o trezeau în copilărie.
Geo Bogza în Un paradis regăsit, Ca să fii om întreg
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
(...) descoperisem fericit, că legea cireșelor este să fie mâncate din cireș. În orice alt chip, își pierd virtutea de rouă a naturii, în stare să devină rouă a sufletului omenesc. De atunci, datorită unor fericite împrejurări, am putut să trag spre mine, în fiece primăvară, o creangă de cireș. Și, chiar dacă n-am scăpat cu totul de viroze, în viața mea a fost mai puțină cenușă.
Geo Bogza în Un paradis regăsit, Ca să fii om întreg
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Orion
Nici o corabie nu s-a întors vreodată
Din mările sudului sau de la capricorn
Atât de pură și elegantă fregată,
Cum se întoarce toamna Orion.
Peste păduri înverzite n-a strălucit nicicând
Lumina lui albă. Nici pe pajiști de fân.
Oceane și munți îl văd primăvara plecând
și cerul nu-și mai află multă vreme stăpân.
Octombrie urcă din nou peste grădini
înaltele-i catarge cu vârfuri de platină
și toată iarna, apoi, corabia de lumini
Deasupra lumii uimite se clatină.
Rege al constelațiilor din septentrion
Mereu lunecând peste lumi înghețate
Așa strabate noaptea marele Orion,
Corabie legănată în eternitate.
poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt dimineți tulburi
Ioana Maria, sunt dimineți tulburi
când ceva rău trebuie că s-a întâmplat în lume,
nori obositi și murdari acoperă cerul
și păsările trec prin aer, umede.
Într-o astfel de dimineață, Ioana Maria,
după ce toată noaptea cerul fusese sfâșiat de fulgere
și eu de ghiare lăuntrice, ascuțite și fără milă
am venit la tine și ți-am spus:
e un lucru în lume, Ioana Maria,
pe care numai tu trebuie să-l știi
ca și plânsul acestei dureroase dimineți.
Tu ai ascultat, Ioana Maria,
erai atunci frumoasă și tristă
și plângeai încet
pentru același lucru.
Și când am ieșit pe urmă în stradă
am aflat că prietenul nostru, aviatorul
[...] Citește tot
poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Geo Bogza despre primăvară, adresa este: