Eu sunt cu mine, în toate e pace...
citat clasic din George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Verset Divagat
Eu sunt cu mine
În toate e pace.
Poezia e-n afara de omenire,
Departe
Si vesnicie.
Frumoase rame la tablouri
Nu pentru mine...
Ce haine scumpe
Si anume fiinte...
Nu eu sa dirig lumea.
Poezia e-n afara de omenire
Departe
Si vesnicie.
Si vremi, vremi au trecut.
Ori nu eu s-astept fericirea.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sânge, plumb, toamnă
Încet prin ploaia tristă
Un piept curbat de tuse
Cu sânge în batistă
Pe după colț se duce,
Încet prin ploaia tristă.
Tot plumbul ud al ceții
Pe urmă-i se abate,
Prin gangurile pieții
Și-n frunzele uscate,
Tot plumbul ud al ceții.
E sânge, plumb și toamnă.
Cu negru braț de pace
O cracă tot mă-ndeamnă
Lugubră și tenace.
E sânge, plumb și toamnă.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intre ziduri
Cum trec pe lîngă case mari... cătînd pe nu știu cine...
O, toamnă-n foșnetul de somn s-adorm șoptind cu tine...
Pe strada goală vîntul deodată face-un salt,
Tăcere e în ganguri și în ogrăzi de-asfalt.
Cum totu-i glorios... cu niciodată pace...
O, toamnă-n foșnet lung șoptește-mi cum se tace...
O, nu-i nimic, nimic, a fost un vis înalt,
Tăcere e în ganguri și în ogrăzi de-asfalt.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de toamnă
Tăcere... e toamnă în cetate...
Plouă... și numai ploaia dă cuvânt
E pace de plumb, e vânt, și pe vânt
Grăbite, trec frunze liberate.
Deschide, dă drumu, - adorato,
Cu crengi și foi uscate am venit,
În târg, o fată tristă a murit,
Și-au dus-o pe ploaie, și-au îngropat-o...
Dă drumu, e toamnă în cetate -
Întreg pământul pare un mormânt...
Plouă... și peste târg, duse de vânt,
Grăbite, trec frunze liberate.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Note de toamnă
(Tăcere... e toamnă în cetate...)
Tăcere... e toamnă în cetate...
Plouă... și numai ploaia dă cuvânt-
E pace de plumb, e vânt, și pe vânt
Grăbite, trec frunze liberate.
Deschide, dă drumu, -adorato,
Cu crengi și foi uscate am venit;
În târg, o fată tristă a murit, -
Și-au dus-o pe ploaie, și-au îngropat-o...
Dă drumu, e toamnă în cetate-
Întreg pământul pare un mormânt...
Plouă... și peste târg, duse de vânt,
Grăbite, trec frunze liberate.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu George Bacovia despre pace, adresa este: