Fiule, apucă calea
străjuită de lumină;
Căci cinstind Legea divină
o să fii scutit de jalea
care-o să inunde valea
vieții-n vremea ce-o să vină.
Ioan Hapca în Reflecții
Adăugat de Marian Popovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dragostea face răni care tămăduiesc sufletul,
Adevărul face gropi care netezesc cărarea,
Banii ridică în gol să fure de sub picioare umbletul
Satan oferă sufletului lumea să-i poticnească umblarea...
Iar fiecare om alege diferit de diferența ce io face cugetul
Și de vină este.... "că asta-i împrejurarea..."?!
poezie de Ioan Hapca din Diverse gânduri, reflecții, sfaturi și povețe în slujba unei vieți cu scop
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cheamă-L pe Isus la raclă
În adâncul ființei tale
Este-un loc bine ascuns,
Un loc de suspin și jale
Unde nimeni n-a pătruns,
Nici tu însuți, căci e greu
Să-atingi rănile deschise
Care doar de Dumnezeu
Ar putea să fie închise
Și nu poți să intri singur
Într-un loc întunecat
Și atâta de nesigur
Și greu de înduplecat,
Într-un loc unde tăciunii
Pustiirilor fierbinți,
Țin văpaia stricăciunii
Vie-n totul tale-i minți
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Ligia Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paralele-n perspectivă
Perspectiva orizontală
Întuneric gros așterne
Însă din cea verticală
Suntem razele eterne
Din lumea spirituală.
Paralele orizontale
Parcă vina ne-o germină
Dar din cele verticale
Inima ni se însenină
Peste culmi spirituale
Că întunericul din cale
Înghițit e de lumină
Și-n a umbrei morții vale
Purtăm o slavă divină;
- "Slava Maiestății Sale"!
Întunericul, e învins,
A fost biruit la cruce!
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Aurica Cristea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pilat și Adevărul
În fața ta stătea Isus
Și I-ai văzut Dumnezeirea,
Dar, "iată omul!" așa ai spus
Semnându-I hotărât pieirea!
În fața ta era chiar El, slăvitul Împărat
Dar tu, spălându-te pe mâini,
"Ce-i Adevăru?"-ai întrebat,
Privind spre scopul talei "pâini"!
Da, în fața ta stătea Hristos,
Desăvârșitul Adevăr
Dar tu, împăratul vanitos
Te-ai răsfățat în neadevăr!
În fața ta stătea Împăratul
Cel Care le-A făcut pe toate,
Cuvântul Care-A întins Înaltul,
Cuvântul Care totul poate
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Aurica Cristea
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Unde-i dragoste puțină
Ies lacune la lumină
Care strigă: - "Vină! Vină!"
Și problemele domină...
Până acolo că culmină
Cu: -"Numai tu, tu iești devină!"
poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Elis
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Aruncați cu pietre voi,
Noi, cu raze de lumină -
Ca în ziua de apoi
Piatra ce-a lovit în noi
Mărturie să devină
Că voi, cei plini de "noroi"
Puteați fi spălați de vină.
poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rod al Marii Îndurări
Sunt un nor de stări profunde
Cernând raze de lumină
Într-o noapte cristalină
Care taine mari ascunde
Despre Zorii ce-au să vină
Și cât picură secunde
Înnoind templul de tină,
În divin să se afunde
Tot răstimpul, să devină,
Viu când "trâmbița " se-aude.
Și din nor de stări și stări,
Abur risipit în ceață,
Adunat din depărtări,
Voi fi-n "Zori" de "Dimineață"
Rod al Marii Îndurări.
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Calin Iordache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zbucium și înșelare
Omule, câtă înșelare
Este zbuciumatu-ți umblet!
Fugi prin viață atât de tare
Să-apuci toate-ntr-un răsuflet
Încât viața timp nu are
Să ți se îmbibe-n suflet
Cu măreața ei splendoare!
O, de-ai căuta Lumina
Și-ai trăi cum ea te învață,
- Mai prezent în propria-ți viață-
Viața ta ar putea să fie
Far în noapte și făclie,
Cu lumină din Lumină
Fericită-n veșnicie.
Dar cu inima-ți haină
Zbuciumată pentru glie,
Viața scurtă o să-ți fie
Însă zbuciumu-o să-i țină
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieții (7 iulie 2020)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bucurați-vă în toate, bucurați-vă mereu
Bucurați-vă în toate, bucurați-vă mereu
Căci în toate cu noi este prezent Domnul Dumnezeu.
În necaz, în strâmtorare ori în lipsuri și nevoi,
Bucurați-vă că-n toate Dumnezeu este cu noi!
Bucurați-vă în toate și nu stingeți bucuria,
Nu întristați Duhul, că-n toate Dumnezeu ne E tăria!
Nu lăsați descurajarea sau vreun fel de întristare
Să vă tulbure inima; Domnul nostru-I bun și mare!
El nu întârzie să vină cu-al Său har izbăvitor
Și tot răul ni-l transformă într-un bine în viitor,
El ni-I Turnul de-adăpost, Dumnezeu tare și Sfetnic
Care are în vedere tot binele nostru veșnic!
Păstrați cugetul curat și-o deplină bucurie
Căci în orice lupte, Domnul, ne E scut, ne E tărie!
Și în toate avem parte de Puterea-I minunată
Și nădejdea că El, Domnul, nu ne uită niciodată!
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din Reflecții
Adăugat de Nuțu Covâză
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la vinovăție, dar cu o relevanță mică.
În subteranul vieții
În subteranul vieții
Mai scurtă este ziua, lumina-i tot mai mică
Și stinsă-i este flacăra-n uitare,
Trăirea-i mai cu țepi și inamică
Iar viața e o luptă tot mai mare,
Murind în robi ce nu-ndrăgesc nimică.
În subteranul vieții mor ortaci
Urmând pe calea lor cea oarbă
Și-"oșteni" cu mâna pe trăgaci
Așteaptă noaptea să le-o soarbă,
În umbra "stelelor", buimaci.
Se pare că-ar mai crește "iarbă"
La "umbra marilor copaci"
Și inima-ar dori să fiarbă
În duhul celor mai "săraci"
Dar Flacăra-i nimică, în ochi de lume oarbă.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din rutina cugetului nou
Adăugat de Cătălin Dunca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu privirea fixă...
Cu privirea fixă-n tine
Spune-mi sincer ce-i lumina
Astfel ca, privind în mine,
Să îmi văd cu claritate
Tot defectul meu și vina,
Sesizând că am un frate
Ce-mi înlătură ruina.
O, fixați-mi dar privirea
În ce Este nu-n ce știți;
Definiți-mi ce-i iubirea
Cei ce-n adevăr iubiți
Nu voi care-aveți gândirea
Celor pe cere-i citiți
După cum vă îndeamnă firea.
Spuneți-mi ce e trăirea
Voi ce-n adevăr trăiți
Nu voi care nemurirea
Știți frumos s-o definiți
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Din vicisitudinile vieții (4 iunie 2020)
Adăugat de Adelina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață
De la orbi învață
Și ia seama bine
Ce-i vederea-n viață
Și viața-n sine.
De la surzi învață
Și ascultă bine
Cum cheamă la viață
Cuvântul din tine.
De la prunci învață
Inima curată
Ce-ți aduce-n viață
Pace necurmată.
De la orice floare
Învață mereu
A vieții splendoare
Ce-o dă Dumnezeu.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Marin Oprescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sala de recepție a sufletului
Fiecare suflet are,
loc de recepționare,
o terasă de nevoi
unde vine fiecare
încărcat cu pumnii goi
la taifas de cercetare
și o ușă după care
este pace și război,
liniște și tărăboi,
beznă groasă și lumină,
fals și mustrare divină,
flori, verdeață și noroi,
tot ce-a fost și ce-o să vină,
în viață mai apoi.
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de Sandra Glorían
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu brațele durerii mele
Cu brațele durerii mele
Cuprind frenetic Universul
Și le deschid lăsând din ele,
Să se prelingă liber versul...
Tăcerea în adânc dezgroapă
Cu zor relicva amintirii,
Torcând în liniște sub pleoapă
Un cristalin fir al zdrobirii...
Trăiesc un ceas al prăbușirii
Cu întregul univers al meu
Dar nu mă las în voia firii,
O caut pe a lui Dumnezeu...
De-a fi mai bine sau mai greu,
Nu știu, dar nu voi da 'napoi,
Fiindcă Stăpânu-I Dumnezeu
Și peste Ziua de apoi...
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
De la orbi învață
De la orbi învață
Și ia seama bine
Ce-i vederea-n viață
Și viața-n sine.
De la surzi învață
Și ascultă bine
Cum cheamă la viață
Cuvântul din tine.
De la prunci învață
Inima curată
Ce-ți aduce-n viață
Pace necurmată.
De la orice floare
Învață mereu
A vieții splendoare
Ce-o dă Dumnezeu.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Marin Oprescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară divină
Zare senină, albastră,
Pătrunde-n retină
Și-o pace sublimă,
Pătrunde măiastră,
Adânc în inimă.
Primăvară divină
Să înflorească,
De har și Lumină plină
În inima noastră
Și-o sfântă rutină.
Rutină cerească
Și iubire senină
Din ea să rodească
Până-o să vină
Minunea Cerească
"Pe Nor", în Lumină
Să ne răpească.
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisoare din Zaragoza
Frați iubiți de pretutindeni vă înștiințăm și despre noi
Ca să știți că și pe-aici este "vremea cea de apoi",
Oamenii-s mai răi ca groaza care bântuie de zori
Dar mai sunt și raze blânde ce se-arată printre nori
Aducând căldura scumpă a divinelor valori.
Pe-aicea-i o pandemie și nu știm cât o să țină
Toată țara-i ghemuită și cârcită-n carantină
Nimeni nu te vizitează, nu mai sună interfonul,
Ne vin numai informații de strănută telefonul...
Însă noi, uniți în duhul Îl glorificăm pe Domnul.
Toată lumea-i speriată căutând în van soluții
Și așteaptă ca acestea să vină prin instituții...
Noi ne desfătăm în duhul fiindcă prețuim Scriptura
Și-o punem la loc de cinste sorbindu-i învățătura
Și-astfel ne întărim într-una cu Dumnezeu legătura.
Căci doar așa se poate ajunge la soluția deplină
Că-n definitiv soluția-i Cel ce-L așteptăm să vină.
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Aurica Cristea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai răsare...
Mai răsare-un vers și crapă
Scoarța țarinii uscate...
Și-apoi alt gând se dezgroapă
Din simțirile îngropate,
Apoi altele se-arată
Încolțite, pe hârtie,
Până-o lume îngropată
Într-o inimă, învie...
Și recolta ei bogată
La viață nouă îmbie
Trăinicia astupată
Sub rebela firii glie.
Și-o viață neînsemnată
Își înseamnă la răscruce
O direcție trasată
De-acea jertfă de pe cruce
Prin care-i vina spălată
Și în suflet ne aduce
O pace nelimitată,
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Se răsfață dimineața
(Meditând la mărturia unui preot
ortodox care s-a întors la Domnul)
Se răsfață dimineața
Peste fruntea unui cleric
Care-și irosește viața
De sub soare, în întuneric
Și nimic nu-i sparge gheața
Sufletului ezoteric.
Conștient că nemurirea
Poposește-n pieptul său
El trăiește fericirea
Unui vis ce duce-n hău,
Fluturându-i strălucirea
Întunecimii celui rău.
Și rătăcindu-se mereu,
După cum îl suflă firea
(Căci uită de Dumnezeu
[...] Citește tot
poezie de Ioan Hapca din volumul de versuri Reflexii
Adăugat de Tudor Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
<< < Pagina 1 >
Pentru a recomanda secțiunea cu Ioan Hapca despre vinovăție, adresa este: