Templul din Vârful Muntelui
In seara asta stau la Templul din Vârful Muntelui.
Aici aș putea culege stelele cu mâna.
Nu îndrăznesc să rostesc un cuvânt
De teamă să nu tulbur ordinea cerească.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singur, privind muntele
Deodată, toate păsările și-au luat zborul și au plecat;
Un nor plutește leneș pe cerul bleu.
Nu ne săturăm niciodată să ne privim unul pe celălalt
Singuri amândoi, muntele și eu.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chefuind cu cineva în munți
Cum bem împreună,
în vreme ce florile de munte își desfac petalele,
noi golim cupă după cupă
până când eu sunt deja beat și somnoros
așa că mai bine pleacă!
Mâine, dacă te-îndeamnă inima
și te simți în stare, vino din nou,
dar ia și lăuta cu tine.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La poalele muntelui
În vreme ce coboram aseară Muntele de Smarald,
Luna ne-a fost în permanență tovarășă de drum.
Apoi, s-a aprins vârful muntelui din toate mai înalt,
Și-o lumină palidă cădea prin norișori de fum.
Când am ajuns la cabană încetase vântul;
Un omuleț a tras zăvorul de la poartă;
Intrând, fragede corzi verzi ne atingeau veșmântul,
Ardeau felinare-n bambuși și focu-n vatră.
Am strigat, " Aici noi vom sta și ne vom face plinul!"
Vesel, am băut din vinul bun și am cântat sub stele
" Vântul prin pini", bucuros că trupul de sete-alinu-l,
Până-n zori când aștrii-au coborât în rouă, să se spele.
Fericit erai, prietene, iar eu beat oleacă,
Bucuroși lăsând întreaga lume pe lângă noi să treacă.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despărțindu-mă de un prieten
Munți albaștri se întind dincolo de zidul din nord;
La marginea de est a orașului curge un râu înspumat.
Aici ne despărțim, prietene, de data asta pentru totdeauna.
Tu călătorești mii și mii de mile, pierzându-te în depărtări
Ca un pâlc de nuferi luat de ape.
O, norii plutind pe cer și gândurile pribeagului!
O, amurgul și dorul după un vechi prieten!
Ne depărtăm, călări, unul de celălalt, fluturând din mâini,
În vreme ce caii noștri nechează încetișor....
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru Meng Hao-Jan
Îl iubesc pe Maestrul Meng.
Liber ca o adiere de vânt,
El este faimos
Pretudindeni.
În rumena tinerețe, el a renunțat
La funcții și la avantajele lor oficiale.
Astăzi, om vârstnic cu părul alb, se relaxează
În mijlocul pinilor și al norilor.
Beat sub lumina lunii,
El adeseori atinge înțelepciunea deplină.
Pierdut printre flori,
El nu are nici un stăpân.
Cum aș putea aspira
Să ajung un munte atât de înalt?
De aici, de jos, mă înclin
Acestei miresme atât de evidente.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la munți, dar cu o relevanță mică.
Muntele verde
Mă întrebi de ce locuiesc pe muntele verde;
Zâmbesc și nu răspund, pentru că inima mea este lipsită de griji.
Așa cum frunzele de piersic curg în avalul râului și sunt duse nu se știe unde,
Eu trăiesc într-o lume aparte care nu se află întru totul printre oameni.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O sărbătoare pe munte
Pentru a ne spăla și limpezi sufletul de regretele unei întregi vieți,
Am golit vinul din o sută de pahare.
A fost o noapte de neuitat....
Sub clarul de luna întârziam să mergem la culcare,
Dar în cele din urmă vinul ne-a doborât;
Ne-am culcat acolo sus, pe munte,
Cu pământul drept pernă iar pătură, cerul spuzit de stele.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urcați sus, în Turnul Yonyang
Ne-am cățărat deasupra Turnului Yonyang
și întreaga priveliște s-a deschis pe negândite
ochilor noștri: privind spre nord
la Marele Fluviu, vedeam cum luntrile coteau
și intrau în Lacul Tungting; cum cocoarele
spuneau la revedere râului cu țipete tânguitoare,
în vreme ce navigau spre sud; cum cădea seara,
pe când vârfurile muntelui atingeau
cu buzele luna; iar noi deasupra Turnului Yonyang,
cu capetele parcă printre nori,
beam vin cu sentimentul că paharele
ne-au fost oferite în măreția lui de cerul însuși. Apoi,
după ce am băut pe săturate, a început
să bată un vânt rece, umflându-ne mânecele
hainelor ne simțeam de parcă
am fi dansat cu el împreună prin timp.
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prezentând vinul
Privește cum apele Fluviului Galben coboară din cer,
Intrând în ocean pentru a nu mai reveni niciodată.
Privește ecluzele strălucind ca niște oglinzi acolo sus, în munți,
Mătase neagră azi dimineață, acum se alintă-n argint.
... O, lasă-l pe omul de spirit să se aventureze unde dorește,
Tu nu închina cu el niciodată o cupa goală în fața lunii!
De vreme ce pronia cerească ți-a hărăzit talent, folosește-l!
Aruncă în aer o mie de monede de argint, toate se întorc pe pământ!
Frige un batal, taie un vițel, ațâță-mi apetitul
Și pregătește-mi, din trei sute de butoaie, o sorbitură lungă!
... Pentru bătrânul maestru, Tsen,
Și pentru tânărul învățat, Tan-chiu,
Aduceți vinul!
Nu lăsați niciodată cupele să lenevească!
Vă rog, dați-mi voie să vă cânt un cântec!
Urechile sunt datoare să asculte!
Ce sunt clopotele și tobele, tacâmurile scumpe și comorile?
Lăsați-mă să fiu veșnic beat și niciodată rob rațiunii!
Oamenii solemni de odinioară și înțelepții sunt uitați,
[...] Citește tot
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Li Bo despre munți, adresa este: