Marius Turda despre ţări

Eugenismul nu numai că a oferit o nouă interpretare a corpului naţional şi social, dar a influenţat şi tehnicile de igienă şi patologie medicală fără de care naţiunile moderne ar fi degenerat şi, fiind astfel slăbite biologic şi social, ar fi pierdut teritorii şi resurse naturale.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugenismul naţional se referă la influenţele care sunt controlabile din punct de vedere social şi de care depinde starea naţiunii. Existau două tipuri de influenţe: cele care afectează rasa însăşi şi cele care afectează sănătatea ei.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Susţinând că statul trebuie să intervină pentru îmbunătăţirea corpului său social prin măsuri eugenice, eugeniştii credeau într-un ţel nobil, şi anume crearea unei naţiuni puternice şi sănătoase. Astfel, ei nu erau preocupaţi doar de salvarea individului de anomia modernităţii, ci se angajau şi în efortul de a salva naţiunea, de a-i asigura un destin istoric pe măsură.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am încercat să demonstrez că eugenismul nu trebuie tratat ca un episod ruşinos al istoriei ştiinţelor biologice şi medicale şi nu ar trebui izolat de contextul său social, politic şi naţional, ca o deviaţie de la normă care a dus în cele din urmă la măsurile genocidale ale regimului nazist, ci ca pe o parte integrantă a modernităţii europene, în care statul şi individul s-au îmbarcat într-o aventură fără precedent pentru reînnoirea comunităţii naţionale.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În România existau minorităţi naţionale, iar ideea de bază era crearea unui stat ideal pentru o naţiune ideală: cea română. În anii '40 biopolitica a devenit politică de stat, cu alte cuvinte România a introdus legi rasiale, cum ar fi legile antievreieşti, care prevedeau, printre altele, o definiţie pe bază de "sânge" a românului. Unele idei eugenice şi biopolitice au fost împrumutate din Italia fascistă şi Germania nazistă; altele au fost rezultatul direct al naţionalismului românesc.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ungurii, şi românii au fost obsedaţi să construiască un stat naţional omogen, de aici şi dezvoltarea ideilor rasiale, de superioritate rasială, de aici discuţiile, polemicile şi proiectele politice.

Marius Turda în discurs (octombrie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am ales eugenia şi biopolitica în Europa de Est pentru că în perioada în care îmi terminam eu doctoratul aceste subiecte nu erau cunoscute, nici în Vest, dar nici în ţările respective din Europa de Est. Subiectul a fost tabu în perioada comunistă şi post-comunistă.

Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eugenismul nu este doar legat de experienţă nazistă. El a existat în toate ţările lumii în secolul al XX-lea şi continuă să existe în practicile curente ale medicinii preventive, consiliere genetică, şi anumite technologii ale reproducţiei umane. Este important să ştim aceste lucruri mai ales acum când se discută atât de des despre inginerie genetică şi aplicarea ei la categorii largi ale populaţiei.

Marius Turda în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate vorbi de biopolitică în România începând cu crearea României Mari în 1918. O particularitate a cazului românesc este aceea că nu au existat legi care să permită sterilizările eugenice şi în masă, aşa cum s-a întâmplat în America, Germania, ţările scandinave sau în cele baltice. Au existat însă sterilizări ilegale efectuate în spitale, mai ales în cazul celor cu afecţiuni psihice, şi în închisori.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1905 a fost inaugurată prima catedră de eugenism, la Universitatea din Londra, catedră a cărei misiune este de a "avansa în studiul exact a ceea ce se numeşte eugenism naţional", aşa cum intenţionase Galton... În 1907 a luat fiinţă la Londra Societatea de Educaţie Eugenică.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tendinţa de a-i defini pe români ca fiind ceilalţi a fost dureroasă pentru mulţi tineri din România care au plecat în ţările Europei de Vest. Putem să-l numim un proces de geografie simbolică, aşa cum sugera Sorin Antohi, sau un proces de restructurare a imaginii despre sine a Occidentului, cum spunea Maria Todorova. Este clar însă că acest proces istoric a marcat în mod real, nu doar simbolic... Însă, experienţa de a te fi născut şi crescut în România a fost şi a putut fi folosită şi într-un mod pozitiv.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

La începutul războiului, unii eugenişti erau înclinaţi să ia în considerare mai cu seamă efectele pozitive ale războiului, în special când era vorba de încurajarea patriotismului şi a solidarităţii naţionale. La sfârşitul anului 1916 se observa însă tot mai mult formarea unui consens în privinţa naturii disgenice a războiului, natură care îi afecta în egală măsură pe combatanţi şi populaţia civilă.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discursul protecţionist şi autohtonist al lui Viktor Orbán împotriva refugiaţilor în Ungaria nu e identic cu antipatia lui Donald Trump faţă de imigranţi, dar este clar că ambii îşi asumă un rol "providenţial", şi anume cel de a salva naţiunea. Ei reprezintă, de fapt, interesele maghiarilor şi americanilor "adevăraţi" şi nu ale celor "corupţi" de globalizare, discursuri liberale şi multiculturalism.

Marius Turda în ziarul ''Adevărul'', articolul ''Donald Trump şi noul vis american'' (14 noiembrie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Genul de biopolitică ce a apărut spre sfârşitul anilor 1930 a fost nu numai un proiect al elitelor şi experţilor, dar şi o transformare socială şi culturală complexă, un discurs, un set de idei şi practici, care nu numai că a dat formă strategiilor ingineriei sociale, dar a şi modelat profund comportamentul social. De asemenea, trebuie să ţinem seama că ideea biopolitică a unui stat total care controlează şi administrează organismul naţional era o componentă intrinsecă a discursului eugenic pretutindeni în Europa, nu doar în Italia fascistă şi în Germania nazistă.

Marius Turda în Eugenism şi modernitate. Naţiune, rasă şi biopolitică în Europa (1870-1950) (octombrie 2014)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Discursul public despre eugenism a fost foarte răspândit, de la reviste de popularizare a ştiinţei şi medicinii până la reviste de interes general, expoziţii publice şi conferinţe radio. Au existat reviste specifice dedicate eugenismului şi se preda la universităţile din Bucureşti, Cluj şi Iaşi. Spre exemplu, expoziţia publică din Parcul Carol din anul 1936 dedicată copilului, organizată de Fundaţia Principelui Mircea. Panouri şi pavilioane tratau diferite subiecte legate de copil şi familie, de la alăptat până la educaţia eugenică: părinţii erau informaţi despre importanţa eredităţii, a bolilor congenitale, a bolilor venerice, despre importanţa familiei pentru stat şi naţiune.

Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!