Marius Turda despre România

România interbelică îşi construia românul perfect.

Marius Turda în interviu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru un eugenist, românul era cel sau cea care vorbea româneşte, credea în tradiţiile româneşti şi mai ales avea "sânge" românesc, adică putea dovedi că are o "moştenire biologică" românească - părinţii, bunicii şi străbunicii săi au fost români. În aceea perioadă au avut loc numeroase măsurători antropologice, atât în comunităţile româneşti, cât şi în cele ale minorităţilor etnice. Ideea de bază era de a găsi "esenţa biologică" a românului şi a "celuilalt". Ele presupuneau măsurarea cutiei craniene şi a trăsăturilor fizionomice, măsurarea înălţimii, observarea culorii ochilor şi a părului şi o analiză a grupelor de sânge.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În România existau minorităţi naţionale, iar ideea de bază era crearea unui stat ideal pentru o naţiune ideală: cea română. În anii '40 biopolitica a devenit politică de stat, cu alte cuvinte România a introdus legi rasiale, cum ar fi legile antievreieşti, care prevedeau, printre altele, o definiţie pe bază de "sânge" a românului. Unele idei eugenice şi biopolitice au fost împrumutate din Italia fascistă şi Germania nazistă; altele au fost rezultatul direct al naţionalismului românesc.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred că istoricii români, cu puţine excepţii, ştiu ce a însemnat eugenismul pentru istoria modernă a României. Nu doar la facultăţile de istorie nu se studiază acest subiect, însă nici la sociologie, antropologie, drept, filozofie sau litere. În Anglia, acestea sunt facultăţile unde se studiază eugenismul. Situaţia nu stă neapărat mai bine în Franţa, de exemplu, unde dezbateri publice despre eugenismul francez - foarte asemănător cu cel românesc - nu au avut loc sau au avut loc într-un cadru academic foarte restrâns. Eu cred că trebuie schimbată nu doar metodologia educaţiei, ci şi cea a disciplinei istoriei în România, astfel încât subiecte precum eugenismului să nu fie evitate.

Marius Turda în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se poate vorbi de biopolitică în România începând cu crearea României Mari în 1918. O particularitate a cazului românesc este aceea că nu au existat legi care să permită sterilizările eugenice şi în masă, aşa cum s-a întâmplat în America, Germania, ţările scandinave sau în cele baltice. Au existat însă sterilizări ilegale efectuate în spitale, mai ales în cazul celor cu afecţiuni psihice, şi în închisori.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tendinţa de a-i defini pe români ca fiind ceilalţi a fost dureroasă pentru mulţi tineri din România care au plecat în ţările Europei de Vest. Putem să-l numim un proces de geografie simbolică, aşa cum sugera Sorin Antohi, sau un proces de restructurare a imaginii despre sine a Occidentului, cum spunea Maria Todorova. Este clar însă că acest proces istoric a marcat în mod real, nu doar simbolic... Însă, experienţa de a te fi născut şi crescut în România a fost şi a putut fi folosită şi într-un mod pozitiv.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu a existat medic, antropolog sau sociolog în România care să nu fi scris câte ceva despre eugenism.

citat din Marius Turda
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În 1927 apare prima societate de eugenie din România, fondată la Cluj de Iuliu Moldovan, care deja în anii 1930 număra 300 de membri. În '39 existau deja cinci societăţi de eugenie în România, care erau unite într-o Federaţie a Societăţilor de Eugenism. Acestea erau doar societăţile româneşti. A existat însă un foarte puternic şi extins eugenism german în Transilvania şi Banat la fel cum a existat şi un eugenism maghiar în Transilvania în perioada interbelică.

Marius Turda în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ungurii, şi românii au fost obsedaţi să construiască un stat naţional omogen, de aici şi dezvoltarea ideilor rasiale, de superioritate rasială, de aici discuţiile, polemicile şi proiectele politice.

Marius Turda în discurs (octombrie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este imposibil să înţelegi o cultură şi politicile unui stat precum România în perioada 1918-1948 dacă îi citeşti doar pe Cioran, Eliade, Ionescu şi Noica.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă eşti bun la ceea ce faci şi faci muncă de calitate eşti apreciat. Nu am lucrat în mediul academic românesc, însă ştiu că cel mai bun sau cea mai bună nu este în funcţia academică pe care o merită.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sigur că unele sisteme educaţionale sunt recunoscute ca fiind foarte bune, iar cel din România nu, însă cred că selecţia se face pe baza aplicaţiei proprii. Nu sunt prea mulţi studenţi din România care vin să studieze Istoria la Oxford.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În multe privinţe, perioada interbelică este pentru majoritatea românilor doar Crainic, Blaga, Cioran, Eliade, Ionescu, Sebastian. Unii mai ştiu de Gusti sau de Galopenţia. Nu se scrie însă despre Iuliu Moldovan, Herseni, Mănuilă, Iordache Făcăoaru, Petre Râmneanţu, Ovidiu Comşia, Necrasov, şi alte sute de profesori şi cercetători din universităţile şi centrele de cercetare din perioada respectivă.

Marius Turda în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am să uit niciodată prima dată când am ajuns la Oxford, venind de la aeroportul Heathrow. Şi acum, de fiecare dată când merg cu maşina de la Londra, îmi vine în minte aceea zi de septembrie, o zi de toamnă minunată, în anul 2000. De la staţia de autobuz am mers direct la colegiul Oriel, care este unul foarte vechi. A fost fondat în 1326 de regele Edward al II-lea. Tot cam pe atunci - o dată exactă nu avem - voievodul român Dragoş din Maramureş a trecut munţii în viitoarea Moldova. Am stat la colegiul Oriel până am terminat doctoratul. În corpul profesoral, la departamentul de istorie, am intrat în 2006, când am început să organizez un seminar despre Europa Centrală şi de Est.

Marius Turda în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!