Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Top subiecte | Adaugă un citat

Marius Turda despre România

România interbelică își construia românul perfect.

în interviu
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Eugenism si modernitate. Natiune rasa si biopolitica in Europa" de Marius Turda este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -26.92- 20.99 lei.

Pentru un eugenist, românul era cel sau cea care vorbea românește, credea în tradițiile românești și mai ales avea "sânge" românesc, adică putea dovedi că are o "moștenire biologică" românească - părinții, bunicii și străbunicii săi au fost români. În aceea perioadă au avut loc numeroase măsurători antropologice, atât în comunitățile românești, cât și în cele ale minorităților etnice. Ideea de bază era de a găsi "esența biologică" a românului și a "celuilalt". Ele presupuneau măsurarea cutiei craniene și a trăsăturilor fizionomice, măsurarea înălțimii, observarea culorii ochilor și a părului și o analiză a grupelor de sânge.

în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În România existau minorități naționale, iar ideea de bază era crearea unui stat ideal pentru o națiune ideală: cea română. În anii '40 biopolitica a devenit politică de stat, cu alte cuvinte România a introdus legi rasiale, cum ar fi legile antievreiești, care prevedeau, printre altele, o definiție pe bază de "sânge" a românului. Unele idei eugenice și biopolitice au fost împrumutate din Italia fascistă și Germania nazistă; altele au fost rezultatul direct al naționalismului românesc.

în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu cred că istoricii români, cu puține excepții, știu ce a însemnat eugenismul pentru istoria modernă a României. Nu doar la facultățile de istorie nu se studiază acest subiect, însă nici la sociologie, antropologie, drept, filozofie sau litere. În Anglia, acestea sunt facultățile unde se studiază eugenismul. Situația nu stă neapărat mai bine în Franța, de exemplu, unde dezbateri publice despre eugenismul francez - foarte asemănător cu cel românesc - nu au avut loc sau au avut loc într-un cadru academic foarte restrâns. Eu cred că trebuie schimbată nu doar metodologia educației, ci și cea a disciplinei istoriei în România, astfel încât subiecte precum eugenismului să nu fie evitate.

în ziarul Adevărul, interviu (2016)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Se poate vorbi de biopolitică în România începând cu crearea României Mari în 1918. O particularitate a cazului românesc este aceea că nu au existat legi care să permită sterilizările eugenice și în masă, așa cum s-a întâmplat în America, Germania, țările scandinave sau în cele baltice. Au existat însă sterilizări ilegale efectuate în spitale, mai ales în cazul celor cu afecțiuni psihice, și în închisori.

în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tendința de a-i defini pe români ca fiind ceilalți a fost dureroasă pentru mulți tineri din România care au plecat în țările Europei de Vest. Putem să-l numim un proces de geografie simbolică, așa cum sugera Sorin Antohi, sau un proces de restructurare a imaginii despre sine a Occidentului, cum spunea Maria Todorova. Este clar însă că acest proces istoric a marcat în mod real, nu doar simbolic... Însă, experiența de a te fi născut și crescut în România a fost și a putut fi folosită și într-un mod pozitiv.

în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Nu a existat medic, antropolog sau sociolog în România care să nu fi scris câte ceva despre eugenism.

citat din
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În 1927 apare prima societate de eugenie din România, fondată la Cluj de Iuliu Moldovan, care deja în anii 1930 număra 300 de membri. În '39 existau deja cinci societăți de eugenie în România, care erau unite într-o Federație a Societăților de Eugenism. Acestea erau doar societățile românești. A existat însă un foarte puternic și extins eugenism german în Transilvania și Banat la fel cum a existat și un eugenism maghiar în Transilvania în perioada interbelică.

în interviu (23 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Este imposibil să înțelegi o cultură și politicile unui stat precum România în perioada 1918-1948 dacă îi citești doar pe Cioran, Eliade, Ionescu și Noica.

în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Și ungurii, și românii au fost obsedați să construiască un stat național omogen, de aici și dezvoltarea ideilor rasiale, de superioritate rasială, de aici discuțiile, polemicile și proiectele politice.

în discurs (octombrie 2016)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă ești bun la ceea ce faci și faci muncă de calitate ești apreciat. Nu am lucrat în mediul academic românesc, însă știu că cel mai bun sau cea mai bună nu este în funcția academică pe care o merită.

în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sigur că unele sisteme educaționale sunt recunoscute ca fiind foarte bune, iar cel din România nu, însă cred că selecția se face pe baza aplicației proprii. Nu sunt prea mulți studenți din România care vin să studieze Istoria la Oxford.

în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În multe privințe, perioada interbelică este pentru majoritatea românilor doar Crainic, Blaga, Cioran, Eliade, Ionescu, Sebastian. Unii mai știu de Gusti sau de Galopenția. Nu se scrie însă despre Iuliu Moldovan, Herseni, Mănuilă, Iordache Făcăoaru, Petre Râmneanțu, Ovidiu Comșia, Necrasov, și alte sute de profesori și cercetători din universitățile și centrele de cercetare din perioada respectivă.

în ziarul "România liberă", interviu (22 noiembrie 2012)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Textele de mai jos conțin referiri la România, dar cu o relevanță mică.

Nu am să uit niciodată prima dată când am ajuns la Oxford, venind de la aeroportul Heathrow. Și acum, de fiecare dată când merg cu mașina de la Londra, îmi vine în minte aceea zi de septembrie, o zi de toamnă minunată, în anul 2000. De la stația de autobuz am mers direct la colegiul Oriel, care este unul foarte vechi. A fost fondat în 1326 de regele Edward al II-lea. Tot cam pe atunci - o dată exactă nu avem - voievodul român Dragoș din Maramureș a trecut munții în viitoarea Moldova. Am stat la colegiul Oriel până am terminat doctoratul. În corpul profesoral, la departamentul de istorie, am intrat în 2006, când am început să organizez un seminar despre Europa Centrală și de Est.

în articol (21 iunie 2016)
Adăugat de Simona EnacheSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie despre Marius Turda@România? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!

Pentru a recomanda secțiunea cu Marius Turda despre România, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Cineva are nevoie de răspunsul tău: Cum se traduc din română în engleză uneltele folosite de electricieni? Fii primul care răspunde!
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Subiecte de interes

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!