Despre tacere
Degete fine, tăcerea asta
Alunecam printre ele
Ca un fir
Rugăciune pe nisip
Degete fine... ea
Îmi umblă prin pași,
Negândită
Pe un colț de tăcere mă ascund și eu
Cuvintele sunt în tubul cu oxigen
Nu călcați pe suflete!
Aici
se trăiește
Nu calcați!
Aici, se visează
Plouă cu tăceri
În dimineața asta tandră sunt
Femeia visurilor tale
Iubită deodată cu toate tăcerile
Fiecare vers este ultimul
Apoi ecoul tacerii tale
Picură din nou
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la poezie, dar cu o relevanță mică.
Limita țipătului
Labirintul tăcerii
mă grăbeam să prind din urmă
trenul ultimei priviri
aruncată la voia întâmplării
printre gândurile mele chinuite
în iarba visului
Lanțul de lacrimi
doruri înnodate în același ADN
chipul umbrei descifrat
în raza sufletului
cu roua sărată
scobind obraz după obraz
chipurile mele
de tăcere
salcia cu lacrimile verzi
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poezia de dragoste
Eu te țin în mâinile umbrelor
Cu trunchiul la vedere,
Să poti cădea ca-ntr-o oglindă
Când visele nau să te țină
Aproape de tăcere
Tu mă purtai pe stele
Într-o dulce mângâiere
Ea mă visa-ntre ape
Cu soarele aproape
Ea eram eu mereu alta
Și tu numai Tu până când
Luna-nceta să mai zbată
Tăcerea în norii de plumb
Cu iarba smulsă din inimă
Ștergeam peste pleoape și solzi
Puțin din tăcerea ta multă
Și roua uitată la porți
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suflet de tacere
Ca un animal care șia primit prada
Mă-nchid în mine cu versurile tale,
Între noi și noi acum
Ne urcăm pe cer pe împinse tăceri
Ne rod cuvintele tălpile
Dar privirea mea rămâne agățață de chipul tău
Iar dorul tău urcă prelung cu mâinile mele.
Pentru că vii când nu te chem
Desculț/ă prin roua gândurilor
Când nu știu ce caut
Pentru că nopțile nu au culoare
Dacă fugi cu albastrul în dinți
Pentru că amurgul topit peste creștet
Nu e decât un vis întins pe sfoară
Zburându-ne clipele... fulgi
II
De mână cu sufletul, prin tine
călătorie
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cioburi de sânge
Cioburi de sânge înghețat și uscat
Înfipte în buzele mele,
Pe marginea ființei
La capătul timpului meu răsărea tăcerea
Cu pașii mici, în fire mărunte
"Rase" toate la aceeași înalțime frenetică
Burta "cheală" a stomacului meu mesteca
În liniște
Resturile ultimei chemări
Mă îmbrățișau pe jumătate
Vampirii cu dinții strâmbi și rupți dintre buze
Copilele se ascundeau speriate sub propria mea fustă
Să trecem cu bine, pe alt mal, mai departe
În drumul prin șoapte
PS. Nu mai scriu dedicații, am să pun, când este cazul,
în ghilimele, cuvintele
... în rest, motoare de căutare grase și frumoase!
Eu personal mulțumesc în numele fiecărui cuvânt "inspirant" rostit
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Maxim
Adăugat de Sabyanna
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Pentru a recomanda secțiunea cu Mihaela Maxim despre poezie, adresa este: