Pui de rață
Pui cu puf de aur moale,
Șapte sunt, prin curte.
Umblă-n piciorușe goale,
Sprintene și scurte.
Piuie de viață nouă
Cu un glas ca ața:
"Am ieșit și noi din ouă -
Bună dimineața!"
poezie pentru copii de Nina Cassian
Adăugat de Doina Bumbuț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Tumefiere
Eu am știut că timpul o să treacă.
Eu am știut.
Februarie e cel mai scurt
și-mi rămâne plânsul afară din teacă.
Tare curge, curge...
Faima mea întâmplătoare
își face cruce
cu două picioare.
Pentru ca umilința jocului
să-mi fie lăsată,
m-am deplasat la fața locului;
fața locului era umflată.
poezie de Nina Cassian din La scara 1/1 (1947)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tumefiere
Eu am știut că timpul o să treacă.
Eu am știut.
Februarie e cel mai scurt
și-mi rămâne plânsul afară din teacă.
Tare curge, curge...
Faima mea întâmplătoare
își face cruce
cu două picioare.
Pentru ca umilința jocului
să-mi fie lăsată,
m-am deplasat la fața locului;
fața locului era umflată.
poezie de Nina Cassian din volumul La scara 1/1 (1947)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O pasăre
O pasăre foarte-apropiată mie
- un fel de rudă -
mi-a indicat un izvor ascuns în pădure,
de nimenea știut pâna atunci.
Am gustat din el
si m-am umplut de frunze.
Doua veverițe mi-au sărit pe umăr,
iar izvorul însuși
mi-a încolăcit picioarele
ca o buruiană limpede.
Am stat așa pâna seara.
Apoi pasarea mi-a anunțat
sfârșitul tinereții.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cearta și haosul
Vizitatorii mei sunt:
un domn întrerupt la mijloc,
o doamna continua
si fiica lor de tabla,
un profesor care preda brânza,
un asasin racit, o droaie
de furnici necasatorite,
un copac cu mustati,
o barza tânara,
un copil cu un picior de carton
si trei ignoranti ai legilor miscarii.
La sfârsit, apare
câinele de seara
care-i latra tare
si-i pofteste-afara.
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bineînțeles că sînt suspectată, bineînțeles că umblu cu tinicheaua de coadă, ca urmare a faptului că am fost comunistă, cum declar de altfel și în carte. Da, am crezut în acest ideal, în această probabil utopie, niciodată aplicabilă, niciodată concretizată. Dar nu am negat niciodată că am asistat la degradarea Cartei comunismului. De altfel, nu a existat comunism, după opinia mea, nici în Uniunea Sovietică, nici în țările satelite. Ei s-au drapat, ca să zic așa, în acest cuvînt, trădîndu-l, călcîndu-l în picioare sistematic. Cum spun, nu a existat niciodată comunism adevărat! Poate nici nu are cum exista.
Nina Cassian în revista 22, nr 721
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textele de mai jos conțin referiri la picioare, dar cu o relevanță mică.
În birou...
În birou la Scotland Yard,
toate becurile ard.
Ce s-a întâmplat? Sunt crime!
Câte crime? O mulțime!
Oare cine poartă vina?
Asasinul? Asasina?
O fi domnul scamator
Îmbrăcat multicolor?
O fi doamna cu păr frez
care ține-un pechinez?
O fi trompetistul chel
de la barul «Show pe el»?
O fi gingașul contabil
tuturor indispensabil?
Diva cu piciorul fain,
Miss Lolita Frankenstein?
Polițiștii ce să zic!
nu descoperă nimic.
Dar «particularul» Nat,
[...] Citește tot
poezie de Nina Cassian
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Nina Cassian despre picioare, adresa este: