Sigmund Freud despre scriitori

În ceea ce priveşte cunoaşterea sufletului, scriitorii ne depăşesc cu mult pe noi, oamenii obişnuiţi, căci au acces la surse neglijate încă de ştiinţă. Din păcate, atitudinea scriitorilor în favoarea ideii că visul are un sens nu este suficient de hotărâtă.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În nuvela "Gradiva", scrisă de Jensen, ştiinţa este aceea care nu este la înălţimea performanţei scriitorului. Ştiinţa nu poate corela predispoziţiile ereditar-constituţionale cu produsele delirului, în timp ce la scriitor nu există un astfel de hiatus. Psihiatria nu bănuieşte încă importanţa refulării, nu recunoaşte că are nevoie de inconştient pentru explicarea fenomenelor psiho-patologice, ea nu caută delirul într-un conflict psihic şi nu concepe simptomele lui ca formaţiuni de compromis. Dar atunci scriitorul se opune singur întregii ştiinţe? Desigur că nu, dacă autorul acestui studiu poate să califice drept ştiinţifice lucrările sale.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorul ne transpune într-o stare în care ne putem bucura de propriile fantasme, fără să avem mustrări de conştiinţă şi fără să ne ruşinăm.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă paralela dintre scriitor şi cel care visează cu ochii deschişi, dintre creaţia literară şi reverie este justificată, atunci ea trebuie să-şi dovedească rodnicia într-un mod oarecare.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În general, se poate afirma că doar labilitatea nevrotică a publicului şi arta scriitorului de a evita rezistenţele şi de a oferi o plăcere preliminară pot fixa graniţele reprezentării caracterelor anormale.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă sensul uitării de proiecte este neîndoielnic chiar şi pentru profani, veţi fi cu atât mai puţin surprinşi să constataţi că scriitorii utilizează acest act ratat în acelaşi scop. Aceia dintre dumneavoastră care au văzut sau au citit piesa "Cezar şi Cleopatra" de Bernard Shaw îşi amintesc fără îndoială ultima scenă în care Cezar, pe punctul de a pleca, este obsedat de ideea unui proiect pe care îl concepuse, dar de care nu-şi mai putea aminti. Înţelegem în final că proiectul consta în a-şi lua adio de la Cleopatra. Prin acest mic artificiu scriitorul vrea să-i atribuie marelui Cezar o superioritate pe care el n-o avea şi pe care nici nu pretindea să o aibă. Din surse istorice puteţi afla că Cezar a adus-o pe Cleopatra la Roma şi că ea a rămas acolo cu micul ei Cezarin până la asasinarea împăratului, după care a fugit din oraş.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Specificul romanului psihologic se datorează în întregime înclinaţiei scriitorului modern de a-şi diviza eul, prin autoobservaţie, în euri parţiale, întruchipând în mai mulţi eroi tendinţele contradictorii ale vieţii sale sufleteşti.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dar dacă paralela dintre scriitor şi cel care visează cu ochii deschişi, dintre creaţia literară şi reverie este justificată, atunci ea trebuie să-şi dovedească rodnicia într-un mod oarecare.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin modificări şi deghizări, scriitorul deghizează caracterul egoist al reveriei sale, reuşind astfel să ne câştige prin plăcerea pur formală, adică estetică, pe care ne-o provoacă întruchiparea fantasmelor sale.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Accentul deosebit pus pe amintirile din copilărie ale scriitorului şi care poate părea surprinzător, derivă în fond din ipoteza că atât creaţia literară, cât şi reveria reprezintă continuarea şi substitutul jocului de odinioară.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prin îmbinarea gingăşiei şi a brutalităţii se exprimă erosul imatur al copilăriei, ale cărei urmări se manifestă doar mai târziu, dar irezistibil, eros care nu poate fi recunoscut în perioada infantilă decât de medic şi scriitor.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scriitorul se află în deplin acord cu ştiinţa în ceea ce priveşte etiologia acestui curios fenomen care este fetişismul. Începând cu A. Binet, se încearcă explicarea fetişismului prin impresiile erotice din copilărie.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O critică severă ar putea obiecta că scriitorul nu se pronunţă nici pentru, nici contra semnificaţiei psihice a visului, ci se mulţumeşte să arate cum sufletul adormit tresare sub influenţa emoţiilor trăite în timpul stării de veghe, emoţii care au rămas active.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să remarc că analiza psihologică a oamenilor care nu sunt scriitori şi care se abat în multe privinţe de la aşa-numita normă mi-a relevat variante analoge de reverie, în care eul se mulţumeşte cu rolul de spectator.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Irealitatea lumii create de scriitor conduce la consecinţe foarte importante pentru tehnica artistică, căci multe aspecte, care în realitate nu ar putea produce plăcere, reuşesc aceasta în jocul fanteziei; multe emoţii care în sine sunt neplăcute se pot transforma în surse de plăcere pentru cititorul sau spectatorul operei.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când scriitorul prezintă pe scenă sau ne povesteşte ceea ce noi considerăm a fi reveriile sale, resimţim o mare plăcere, ale cărei surse sunt, pesemne, variate. Modul în care scriitorul realizează acest lucru constituie secretul său; adevărata ars poetica rezidă în tehnica de a depăşi acea repugnanţă a cărei explicaţie trebuie căutată în graniţele existente între un eu şi altul.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tipurile de umor sunt foarte numeroase şi variază în funcţie de afectul inhibat în favoarea umorului: milă, enervare, durere, înduioşare etc. Seria acestor afecte nu este finită, căci imperiul umorului se măreşte continuu, cu fiecare încercare reuşită a scriitorului de a subordona umorului emoţii până în acel moment neînmblânzite şi de a le transforma în surse ale plăcerii umorului.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numim plăcere preliminară sau premiu de seducţie plăcerea care ne este oferită în vederea obţinerii unei plăceri şi mai intense, provenite din surse sufleteşi profunde. Cred că orice plăcere estetică pe care o datorăm scriitorului are caracterul unei astfel de plăceri preliminare, în timp ce plăcerea propriu-zisă, produsă de opera literară, ia naştere din eliberarea sufletului de tensiuni.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe baza cunoştinţelor oferite de studiul fantasmelor ne putem aştepta la următoarea situaţie: o intensă trăire prezentă deşteaptă în scriitor amintirea unei trăiri anterioare, de cele mai multe ori aparţinând copilăriei, de la care porneşte dorinţa ce-şi află satisfacerea în creaţia literară; în ea putem recunoaşte atât elemente ce ţin de prilejul prezent, cât şi elemente ce ţin de vechile amintiri.

Sigmund Freud în Eseuri de psihanaliză aplicată
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi evita cu cea mai mare grijă confuzia dintre visul manifest şi ideile latente ale visului, căci m-am gândit adesea că dacă se întîlnesc în literatură atâtea date false şi contradictorii despre viaţa visului, aceasta se datorează faptului că scriitorii ignoră cel mai adesea că visul conţine gânduri latente şi că este important ca acestea să fie mai întâi degajate prin analiză.

Sigmund Freud în Interpretarea viselor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!